KorAP: Find »[drukola/base=închisoare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...2584 2585 2586 ...2594 >

64,830 matches

Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

trecut în rezervă la 01.07.1943. A prezidat în 1936 completul de judecată care a condamnat-o pe Ana Pauker în procesul celor 19 comuniști desfășurat la Craiova în vara anului 1936. Arestat de autoritățile comuniste, a trecut prin închisorile Jilava și Văcărești. Colonel magistrat (din 01.06.1938). 1185 Vezi documentul precedent. 1186 CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 7373 (Titus Bărdescu și alții), volumul I, f. 305+verso. 1187 Vezi în acest sens Monitorul Oficial, partea I, nr.

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
08.04.1944-29.03.1945); trecut în rezervă la 29.03.1945. Arestat de autoritățile comuniste la 25.04.1959, a fost condamnat în același an la 15 ani detenție grea pentru "activitate intensă contra clasei muncitoare". A trecut prin închisorile Jilava și Gherla, fiind eliberat la 31.07.1964. Maior (din 15.04.1933); locotenent-colonel (din 01.06.1938); colonel (din 18.07.1942). 1193 Vasile Nicolau (1894-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
03.1945); trecut în cadrul disponibil la 01.04.1945. Arestat de autoritățile comuniste la 31.08.1950 în legăturile cu cercetările în cazul Lucrețiu Pătrășcanu, a fost reținut preventiv sub acuzația de "activitate intensă contra clasei muncitoare". A trecut prin închisorile Făgăraș și Jilava, fiind eliberat la 01.02.1956. Maior magistrat (din 01.04.1936); locotenent-colonel magistrat (din 10.05.1941); colonel magistrat (din 22.06.1944). 1270 Aurel N. Georgescu (1900-1944), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Basarabeanu (1911-?), funcționar român. Licențiat și doctor în Drept. Subdirector în cadrul Secretariatului General al Președinției Consiliului de Miniștri (1941-1944). Arestat de autoritățile comuniste în 1949 sub învinuirea de "sabotaj economic", a fost judecat și condamnat în 1951 la 2 ani închisoare. A trecut prin închisorile Iași, Salcia, Văcărești, Brăila, Poarta Albă, fiind eliberat la 30.03.1953. Rearestat în același an la 17.11.1953, a fost condamnat din nou la 5 ani închisoare pentru "luare de mită". A trecut prin

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Licențiat și doctor în Drept. Subdirector în cadrul Secretariatului General al Președinției Consiliului de Miniștri (1941-1944). Arestat de autoritățile comuniste în 1949 sub învinuirea de "sabotaj economic", a fost judecat și condamnat în 1951 la 2 ani închisoare. A trecut prin închisorile Iași, Salcia, Văcărești, Brăila, Poarta Albă, fiind eliberat la 30.03.1953. Rearestat în același an la 17.11.1953, a fost condamnat din nou la 5 ani închisoare pentru "luare de mită". A trecut prin închisorile Salcia, Fălticeni, Buzău

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
și condamnat în 1951 la 2 ani închisoare. A trecut prin închisorile Iași, Salcia, Văcărești, Brăila, Poarta Albă, fiind eliberat la 30.03.1953. Rearestat în același an la 17.11.1953, a fost condamnat din nou la 5 ani închisoare pentru "luare de mită". A trecut prin închisorile Salcia, Fălticeni, Buzău, Iași, Văcărești, Poarta Albă, Oradea, Gherla, fiind eliberat la 13.04.1956. 1287 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 1288 Vezi și documentul nr. 311. 1289 Monitorul Oficial

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
A trecut prin închisorile Iași, Salcia, Văcărești, Brăila, Poarta Albă, fiind eliberat la 30.03.1953. Rearestat în același an la 17.11.1953, a fost condamnat din nou la 5 ani închisoare pentru "luare de mită". A trecut prin închisorile Salcia, Fălticeni, Buzău, Iași, Văcărești, Poarta Albă, Oradea, Gherla, fiind eliberat la 13.04.1956. 1287 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 1288 Vezi și documentul nr. 311. 1289 Monitorul Oficial, partea I, nr. 164 din 14.07.1941

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
1945. Arestat preventiv de autoritățile comuniste la 27.10.1953 sub învinuirea de "crime contra umanității", întrucât în "calitate de comandant al Diviziei 6 Infanterie în 1944 pe front a ordonat executarea la mai mulți români" (sic !). A trecut prin închisoarea Jilava, fiind eliberat la 08.10.1955. Colonel (din 16.10.1935); general de brigadă (din 10.05.1941); general de divizie (din 10.06.1944). 1370 Documentul a fost înregistrat de Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
municipiului Vaslui (1940-01.10.1942); primar general al Capitalei (01.10.1942-23.08.1944); șters din controalele armatei la 01.11.1945. Arestat de autoritățile comuniste în mai 1947, anchetat în sediul Ministerului de Interne și condamnat la 2 ani închisoare la 01.08.1951. Moare în penitenciarul Sighet la 25.02.1952. Colonel (din 01.04.1916); general de brigadă (din 01.09.1917); general de divizie (din 01.04.1921). 1436 Ordonanța Nr. 352 din 11.08.1942 a

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
12.1948, sub învinuirea de a fi aderat la "Mișcarea de Rezistență Națională pentru Patrie și Rege". Deși a fost achitat de Tribunalul Militar București la 11.05.1949, între timp generalul Negulescu a decedat la 01.04.1949 în închisoarea Jilava. General de brigadă (din 01.04.1937); general de divizie (din 08.06.1940); general de corp de armată (din 18.07.1942). 1456 Ioan P. Teodorescu (1893-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
în Drept. Director al Oficiului de Studii și Documentare Statistică din Ministerul de Interne (1940-1944). Arestat de autoritățile comuniste la 05.07.1950, a fost condamnat la 12.08.1951 la 12 ani muncă silnică pentru "spionaj". A trecut prin închisorile București, Jilava, Aiud, Pitești, Dej, fiind eliberat la 01.07.1962. 1501 Vezi documentul nr. 371. 1502 Documentul a fost înregistrat de Armata a 4-a, Secția I-a, cu Nr. 12.245 din 09.07.1943. 1503 Documentul a

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
și Mine (31.08.1942-23.08.1944). Arestat, judecat și condamnat de Tribunalul Poporului la 30.08.1946 la 8 ani temniță grea, sub învinuirea de a fi făcut parte din guvernul condus de mareșalul Ion Antonescu. A trecut prin închisoarea Aiud, fiind eliberat la 27.08.1954. 1557 Ion D. Enescu (1884-1973), arhitect și om politic român. Licențiat în Arhitectură la Școala Superioară de Arhitectură din București (1912); conducător al Societății, ulterior Colegiului Arhitecților; membru al Partidului Național Creștin; subsecretar

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
1943-23.08.1944). Arestat, judecat și condamnat de Tribunalul Poporului la 30.08.1946 la 12 ani temniță grea, fiind acuzat că în calitate "de ministru adjunct a lui Antonescu a contribuit la începerea războiului contra URSS". A trecut prin închisoarea Aiud, fiind eliberat la 11.09.1956. 1558 Documentul a fost înregistrat de Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu Nr. 513.787 din 22.12.1943. 1559 Nu a fost identificată printre documentele

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
al Etapelor (04.04.1944-12.05.1945); trecut în rezervă la 12.06.1947. A fost arestat de autoritățile comuniste la 24.09.1948 și condamnat în 1949 la temniță grea pe viață pentru crime de război. A trecut prin închisorile Văcărești, Aiud, Jilava, Craiova și Gherla, fiind eliberat la 25.11.1955. Colonel (din 13.10.1933); general de brigadă (din 27.02.1939); general de divizie (din 18.07.1942). 1584 Gheorghe V. Mosiu (1892-1974), militar de carieră român

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
1946. A fost arestat din nou în perioada 16.03-14.08.1948, ca "măsură preventivă pentru alegeri". Rearestat la 27.11.1959, a fost condamnat anul următor la 22 ani temniță grea pentru "uneltire contra ordinii sociale". A trecut prin închisorile Pitești, Aiud și Gherla, fiind eliberat la 18.04.1964. Locotenent-colonel (din 10.05.1934); colonel (din 27.02.1939); general de brigadă (din 06.02.1945). 1585 Nu a putut fi identificat. 1586 Nu a putut fi identificat. 1587

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
1943); director al Cabinetului Militar al Guvernământului Basarabiei (05.04.1943-23.04.1944); șef al Secției a 4-a în cadrul Comandamentului General al Etapelor (23.04-01.11.1944). Arestat preventiv de autoritățile comuniste la 19.02.1951, a trecut prin închisoarea Iași, fiind eliberat la 27.12.1952. Căpitan (din 01.04.1932); maior (din 25.10.1939); locotenent-colonel (din 20.03.1943). 1591 În aceeași zi, Comandamentul general al Etapelor a trimis telegrama Nr. 4001 Prefecturilor: Fălciu; Vaslui; Tutova; Tecuci

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
sabotaj săvârșite "împreună cu un grup de moșieri sabotori din județul Ilfov" și reținut pentru 2 ani. Ulterior a fost acuzat de "activitate intensă contra clasei muncitoare" și condamnat în 23.01.1957 la 12 ani detențe riguroasă. A trecut prin închisorile Văcărești, Pitești, Ocnele Mari, Sighet și Jilava, fiind eliberat la 10.10.1957. General de divizie (din 25.10.1939); general de corp de armată (din 09.09.1944, cu vechimea din 24.01.1942); general de armată (din 11

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
sub pretextul economiilor bugetare. Arestat la 18.09.1947 sub învinuirea că "a împrumutat suma de 1650 bani elvețieni și nu i-a mai restituit", a fost condamnat ulterior la 3 ani închiasoare pentru "complot și trădare". A trecut prin închisorile Craiova, Aiud, Ocnele Mari și Jilava. 1691 Vezi documentul precedent. 1692 Vezi documentul nr. 451. 1693 Monitorul Oficial, partea I, nr. 287 din 05.12.1940. Decretul-Lege Nr. 3984 din 04.12.1940 relativ la statutul militar al evreilor. 1694 Monitorul

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544

Într-o societate cît se poate de naționalistă, nici unul din acești comuniști "de Moscova" nu erau considerați a fi de origine pur română. Pe de altă parte, exista facțiunea românească a Partidului Comunist Român, condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acesta făcuse închisoare în anii '30, pentru aderarea la un sindicat al muncitorilor ceferiști. Stătuse suficient de mult timp într-o închisoare din Transilvania cît să înglobeze numele orașului respectiv în propriul său nume182. Din acest grup așa-zis comunist "de baștină" mai

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
de origine pur română. Pe de altă parte, exista facțiunea românească a Partidului Comunist Român, condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acesta făcuse închisoare în anii '30, pentru aderarea la un sindicat al muncitorilor ceferiști. Stătuse suficient de mult timp într-o închisoare din Transilvania cît să înglobeze numele orașului respectiv în propriul său nume182. Din acest grup așa-zis comunist "de baștină" mai făcuseră parte Lucrețiu PătrășcanuError! Bookmark not defined., Gheorghe ApostolError! Bookmark not defined., Chivu Stoica, Nicolae Ceaușescu și Miron ConstantinescuError

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
grup așa-zis comunist "de baștină" mai făcuseră parte Lucrețiu PătrășcanuError! Bookmark not defined., Gheorghe ApostolError! Bookmark not defined., Chivu Stoica, Nicolae Ceaușescu și Miron ConstantinescuError! Bookmark not defined., dintre care majoritatea petrecuseră cea mai mare parte a războiului în închisori din România. Deși ambele grupări comuniste sprijineau linia politică sovietică, Kremlinul prefera să trateze cu gruparea "Moscovei"183. Prin urmare, Gheorghiu-Dej și adepții lui din partidul "de baștină" și-au acceptat rolul, au executat ordinele sovietice, dar nu s-au

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
nu mai aveau nevoie de alte dovezi. Pe 5 noiembrie, aceștia i-au exclus din guvern pe Tătărescu și Partidul Liberal 394. Pe 11 noiembrie, instanța i-a declarat vinovați pe Maniu și pe colegul lui, Ion Mihalache, condamnîndu-i la închisoare pe viață. Ceilalți 19 acuzați au primit pedepse variind între un an de detenție și închisoare pe viață. Reacțiile au fost diverse. Moscova și presa bucureșteană proguvernamentală au calificat sentințele tribunalului ca fiind "aspre, dar juste". Condamnarea lui Maniu întărea

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
pe Tătărescu și Partidul Liberal 394. Pe 11 noiembrie, instanța i-a declarat vinovați pe Maniu și pe colegul lui, Ion Mihalache, condamnîndu-i la închisoare pe viață. Ceilalți 19 acuzați au primit pedepse variind între un an de detenție și închisoare pe viață. Reacțiile au fost diverse. Moscova și presa bucureșteană proguvernamentală au calificat sentințele tribunalului ca fiind "aspre, dar juste". Condamnarea lui Maniu întărea convingerea guvernului britanic că Tratatul de Pace nu avea să fie respectat, probabil, de către România. Cît

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
schimbe guvernul. Dacă s-ar fi întors, i s-ar fi cerut ori să semneze niște decrete comuniste cu care nu era de acord, ori să abdice. Prima alternativă o refuzase, iar a doua s-ar fi soldat, probabil, cu închisoarea. Așadar, a întrebat dacă poate veni în SUA pentru a face o proclamație către poporul român, prin care să-și explice plecarea. Îi datora o explicație poporului său397. Urmînd indicațiile Washingtonului, Douglas s-a întîlnit cu regele Mihai pe data

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
București (SISU), pe Liviu Popescu-Nasta, corespondentul român la "New York Times" și pe trei foști angajați ai Biroului Britanic de Informații (BBI) din București. Fiind acuzați de spionaj pentru Misiunile Americană și Britanică din România, cei cinci au fost condamnați la închisoare, începînd de la 15 ani de detenție, pînă la închisoare pe viață 589. Presa locală a prezentat procesul ca fiind cauza închiderii SISU și BBI. Autoritățile române i-au arestat, de asemenea, pe Leonard Kirschen și pe Marcel Pohne, ultimii corespondenți

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]