646,935 matches
-
în care legislația strictă poate scădea infracționalitatea este Marea Britanie. Această țară a amendat de mai multe ori reglementările în domeniu - 1920, 1937, 1968, 1988, 1997 - iar rezultatele implementării unor prevederi din ce în ce mai severe s-au văzut în statistici: în anul 2008, numărul persoanelor decedate în urma unor incidente cu arme de foc era de 42 (la o populație de aproape 61 milioane de locuitori), cu mari părți din țară figurând fără nicio sinucidere, moarte accidentală ori crimă care să implice astfel de arme
În mâinile cui dăm armele? – legislația statelor europene, în acţiune () [Corola-website/Journalistic/296378_a_297707]
-
alcool. Odată obținut permisul, este permisă purtarea armei, cu condiția să nu fie la vedere! De altfel, același lucru se poate spune și despre alt stat candidat la accederea în UE, Serbia, care figurează pe locul 4 în lume la numărul de arme de foc raportate la populație. Deși sunt relativ greu de obținut, permisele vizează toate categoriile de astfel de arme, deținerea acestora fiind considerată o parte importantă a felului de a trăi al sârbilor. În perspectiva accederii în UE
În mâinile cui dăm armele? – legislația statelor europene, în acţiune () [Corola-website/Journalistic/296378_a_297707]
-
implementeze toate măsurile la nivel internațional în ceea ce privește drepturile minorităților”, dă asigurări ministrul român pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu. Situația generală nu este una pozitivă. Per ansamblu, în ce privește dreptul la educație în limba maternă, este cunoscut faptul că numărul școlilor românești a scăzut semnificativ, că sunt probleme în ce privește inexactitatea recensămintelor care îi privesc pe români, chestiuni de divizare artificială sau dificultăți în accesul la literatură și mass-media în limba română, care rămâne relativ restrâns. „Situația comunității românești, din păcate
Conlucrând cu istoria () [Corola-website/Journalistic/296384_a_297713]
-
și regiunea Odesa, prin proiecte finanțate de Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni. Mai mult, partea română este deschisă la noi proiecte, în special transfrontaliere, finanțate din fonduri europene, pentru dezvoltarea regiunilor, cu precădere în zonele în care există un număr semnificativ de etnici români. De exemplu, există posibilitatea de a se înființa pentru prima dată o grădiniță românească în orașul Cernăuți, de a se acorda sprijin pentru mass-media de limba română nu doar de către statul român, ci și de către cel
Conlucrând cu istoria () [Corola-website/Journalistic/296384_a_297713]
-
mai bună pregătire a elevilor care studiază limba ucraineană, iar pentru copiii din grupele pregătitoare și grădinițele cu predare în limba maternă, UUR editează lunar revista ,,Clopoțel”. -Susțineți, de asemeni, participarea etnicilor ucraineni la viața religioasă, asigurată de existența unui număr important de lăcașuri de cult destinate minorității? - Uniunea a demarat mai multe proiecte în parteneriat cu Ministerul Cultelor, cu ajutorul cărora au fost renovate mai multe lăcașuri de cult, unde au loc slujbe în limba ucraineană, păstrându-ne astfel limba, cultura
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
organizarea de tabere și excursii educative pentru elevii care studiază limba ucraineană, precum și sprijinirea liceului ucrainean din Sighetu Marmației. Nu mai puțin importante au fost și alegerile locale din 5 iunie 2016, unde Uniunea Ucrainenilor din România a obținut un număr important de mandate, în special în localitățile cu populație majoritar ucraineană, astfel, sperăm noi, drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale vor fi în continuare respectate în toate instituțiile publice din țara noastră.
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
România. Deși o lună-două o să mai trebuiască să mă „tolerați”, cei 4 ani și jumătate pe postul meu se apropie de sfârșit. Această perioadă nu a fost ușoară pentru relațiile ruso-române. Totuși, în acest timp am reușit să realizăm un număr de vizite importante, să pornim proiecte semnificative. În ciuda dificultăților care au apărut, în ciuda părerilor opuse în estimarea situației internaționale, în ciuda agravării condițiilor în general, deocamdată reușim să menținem principalele elemente ale conlucrării. -La ce anume vă referiți? -Au loc consultări
Interviu cu E.S. Oleg Malginov, Ambasador al Federaţiei Ruse la Bucureşti () [Corola-website/Journalistic/296402_a_297731]
-
Numeroși ani, în paginile revistei noastre am publicat în mai multe numere magistrala lucrare a prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea, intitulată „Comunități românești în lume” (publicată cu ani în urmă). Sunt prezentate dovezi excepționale despre români care au dus în colțuri îndepărtate ale Terrei harul unui popor din mijlocul căruia s-au
Comunităţi româneşti în SUA şi Canada () [Corola-website/Journalistic/296399_a_297728]
-
prin ministrul Mihail Kogălniceanu declarând oficial că suntem „ dezlegați de legăturile noastre cu Înalta Poartă și prin urmare ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”. În aceași zi, după amiaza, s-a strâns în jurul clădirii Adunării, un mare număr de bucureșteni, care au primit cu entuziasm vestea proclamării independenței, având drapele și torțe aprinse, cântând „Deșteaptă-te române!”. Tot în aceași seară, de 9 mai 1877, au avut loc manifestații de bucurie și la Craiova și Iași. A doua
9 Mai – Ziua Independenţei de stat a României () [Corola-website/Journalistic/296405_a_297734]
-
Pe malul stăng al fluviului se instalează, în sec. XII, prima disidență universitară și intelectuală din multele care vor scanda istoria Parisului. Refuzând să se supună normelor rigide pe care cancelarul Catedralei Notre Dame încerca să le impună învățământului, un număr important de profesori se instalează în anexele mănăstirii de pe colina Sfintei Genoveva. În 1250, aici funcționau deja vreo 60 de colegii, care asigurau adăpost, hrană și „repetiții” pentru mai bine de 700 de escholiers. Dintre aceste colegii, cel întemeiat la
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
fără să-l accepte drept rege legitim pe Henric al IV-lea înainte ca acesta să abjure și să devină catolic. Cu acest prilej, realistul Henric de Bourbon a rostit celebra frază care, de atunci, a servit drept alibi unui număr incalculabil de compromisuri, „Paris vaut bien une messe” - „Parisul face cât o liturghie”. Parisul continuă să fie rebel și participă din plin la mișcarea numită Fronda - i-am putea spune „contestarea” - în timpul regenței Annei de Austria. Ludovic al XIV-lea
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
în 1882. În 1908, Buștenii și Poiana Țapului se desprind de Predeal, iar în 1912 și Azuga devine de sine- stătătoare. În fiecare dintre aceste așezări se ridică vile mai mici sau mai impunătoare, hoteluri și pensiuni, astfel că un număr tot mai mare de locuitori ai României, mai mici și apoi mai mari, își petrec vacanțele pe Valea Prahovei. Peisajul vilegiaturistic al țării se îmbogățise subit odată cu Marea Unire, dar cred că nu greșesc spunând că direcțiile de deplasare în
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
a răsfrânt și asupra relațiilor Republicii Moldova cu România. Fără a fi un unionist, Vlad Filat a considerat întotdeauna că „România este mai mult decât un stat vecin”, după cum consemna și revista „Balcanii și Europa”, care îi publica fotografia pe coperta numărului său din octombrie 2011. Nu este vorba, desigur, numai de declarații, faptele sunt mai concludente. În 2009, când a preluat conducerea Guvernului, sârma ghimpată încă mai exista pe granița de la Prut, românii - din cauza restricțiilor impuse de administarția comunistă anterioară - nu
Vlad Filat – om politic şi întreprinzător de succes by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296398_a_297727]
-
pământul. Se amintește că în anul 1982, după participarea la o proiecție la Casa Albă a unor filme (pentru judecători, astronauți și alte VIP-uri) ale regizorului Steven Spielberg, despre invazia cosmică, acesta a exclamat, la finalul proiecțiilor: „Există un număr de oameni în această cameră care știu că tot ceea ce a apărut pe ecran este adevărat”. Reagan a mers chiar mai departe când s-a întâlnit cu Mihail Gorbaciov pentru prima dată, la un summit în Geneva, în anul 1985
O alternativă… cosmică by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296400_a_297729]
-
A apărut ediția cu numărul 20 a Suplimentului „Români peste Hotare” al revistei „Balcanii și Europa”, care încearcă să reunească sub cupola unor coperți preocuparea redacțională de a veni în sprijinul românilor care muncesc în străinătate. În acest scop, revista „Balcanii și Europa”, din cadrul „NIRO
Alături de diaspora românească () [Corola-website/Journalistic/296416_a_297745]
-
ES Andreas von Mettenheim, Ambasadorul Germaniei la București „Românii care trăiesc în Germania nu reprezintă nici o problemă. Noi preluăm un număr mare de forță de muncă extrem de calificată din România”.Uri Rosenthal, fost ministru de Externe al Olandei. „Guvernul de la Haga are o percepție foarte pozitivă asupra contribuției lucrătorilor români la economia olandeză”. Potrivit datelor oficiale, se estimează că 116.000
Germania, Olanda () [Corola-website/Journalistic/296426_a_297755]
-
medici. Un recent studiu oferit de „Oficiul Federal de Statistică” de la Wiesbaden aduce în atenția opiniei publice faptul că imigranții din România sunt și o sursă de experți de care Germania are nevoie. Românii din Belgia estimați a fi în număr de aproximativ 50.000, sunt în marea majoritate, bine integrați în cele mai diverse medii socio-profesionale - științifice, universitare, artistice, în profesiunile liberale - medici, arhitecți, ingineri, cu precădere în spațiul francofon. Comunitatea românească din Belgia a evoluat în ultimii ani după
Germania, Olanda () [Corola-website/Journalistic/296426_a_297755]
-
Numeroși ani, în paginile revistei noastre am publicat în mai multe numere magistrala lucrare a prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea, intitulată „Comunități românești în lume” (publicată cu ani în urmă) Sunt prezentate dovezi excepționale despre români care au dus în colțuri îndepărtate ale Terrei harul unui popor din mijlocul căruia s-au
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
în perimetrul nordic este cea din spațiul anglo-saxon și în primul rând din Marea Britanie (nu există date statistice, însă se consideră că acolo s-au stabilit cel puțin 25.000 de persoane originare din România, după unele surse chiar un număr dublu de conaționali, dintre care destui au o situație legală, în regulă și bine definită). Relațiile românilor cu lumea engleză au o vechime multiseculară, respectiv cele mai vechi știri sigure sunt din anul 1527. Mai multe secole s-au aflat
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Călinescu, Șerban Cantacuzino etc. Între multele și variatele publicații editate acolo menționăm „Adam” (apare încă din 1939), „Orizonturi românești”, „Convergențe românești”, „Imagini românești” etc. Oarecum la concurență cu cei din spațiul anglo-saxon se află românii stabiliți în Suedia, al căror număr (ce nu poate fi stabilit cu precizie) se apropie de cel din Marea Britanie și Irlanda. Primul român celebru ce a petrecut o vreme în capitala Suediei, spre jumatatea secolului al XVII-lea, a fost Nicolae Milescu, care a și alcătuit
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
În perioada interbelică, prezențe românești în spațiul suedez au fost sporadice. Astfel, de exemplu, s-a aflat acolo, în mai multe rânduri, pentru cercetări sau participări la reuniuni internaționale marele istoric Nicolae Iorga. Odată cu instalarea în țară a regimului comunist, numărul românilor ce au ajuns și s-au stabilit în Suedia a crescut continuu, fenomen ce s-a amplificat sensibil după 1990. Numărul relativ important al românilor din Suedia a făcut ca în 1974, în timpul unei vizite acolo a Patriarhului Iustinian
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
pentru cercetări sau participări la reuniuni internaționale marele istoric Nicolae Iorga. Odată cu instalarea în țară a regimului comunist, numărul românilor ce au ajuns și s-au stabilit în Suedia a crescut continuu, fenomen ce s-a amplificat sensibil după 1990. Numărul relativ important al românilor din Suedia a făcut ca în 1974, în timpul unei vizite acolo a Patriarhului Iustinian, însoțit de fostul Patriarh Teoctist, să se creeze o organizare specială în plan bisericesc pentru români, care există până astăzi și la
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
tratamentul la care sunt supuși etnicii săi din Șerbia se referă la mai multe aspecte: în primul rând, la datele statistice, care sunt relevante - la recensământul din 1991, erau 97.344 de croați în Șerbia, iar zece ani mai tarziu, numărul acestora a scăzut abrupt, la 57.900 de persoane. Acesta este un motiv pentru Zagreb de a reclama expulzările (mai ales din Voivodina, unde croații sunt în număr mai mare). Croația mai afirmă, printre altele, că etnicii săi nu beneficiază
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
erau 97.344 de croați în Șerbia, iar zece ani mai tarziu, numărul acestora a scăzut abrupt, la 57.900 de persoane. Acesta este un motiv pentru Zagreb de a reclama expulzările (mai ales din Voivodina, unde croații sunt în număr mai mare). Croația mai afirmă, printre altele, că etnicii săi nu beneficiază de drepturi firești în Șerbia, ca Belgradul face presiuni pentru că minoritatea croată din Bunjevac să se desprindă de rădăcinile ei, că croații sunt slab reprezentați în cadrul organismelor centrale
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
italian, din cinci străini care trăiesc în Italia, unul e român. Institutul Național de Statistică din Peninsulă arată ca românii reprezintă 21,2% din totalul imigranților cu reședință în Italia, fiind comunitatea care a avut cea mai mare creștere ca număr de persoane. Datele oficiale arată că în Italia trăiesc și muncesc circa 1,2 milioane de români. Unele ONG, precum și Biserica ortodoxă din Italia, afirmă că în realitate numărul conaționalilor noștri aflați în Peninsulă este mai mare. Andrea Riccardi, ministru
Italia () [Corola-website/Journalistic/296422_a_297751]