646,935 matches
-
Italia, fiind comunitatea care a avut cea mai mare creștere ca număr de persoane. Datele oficiale arată că în Italia trăiesc și muncesc circa 1,2 milioane de români. Unele ONG, precum și Biserica ortodoxă din Italia, afirmă că în realitate numărul conaționalilor noștri aflați în Peninsulă este mai mare. Andrea Riccardi, ministru italian pentru Cooperare internațională și integrare: „Mulțumim românilor din Peninsulă pentru contribuția lor la dezvoltarea țării în care trăiesc, subliniind importanța istorică a prezenței în Italia a unei comunități
Italia () [Corola-website/Journalistic/296422_a_297751]
-
statisticilor oficiale. Conform recensământului din 2011, în Timoc ar trăi 35.330 de „vlahi” și circa 2.500 de români. Dar aceste cifre oficiale sunt permanent contestate, întrucât este binecunoscut faptul că, potrivit statisticilor neoficiale ale organizațiilor românești din Șerbia, numărul real al românilor ar fi de pește 300.000 doar în Timoc. Remarcând discrepanțele intenționate și capcană nedeclarării apartenenței la minoritatea română, Vasile Barbu, membru al Consiliului Național al Minorității Naționale Române, arată ca „în Șerbia de nord-est, unde, conform
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
români sunt în aglomerările urbane Strasbourg, Lille, Lyon, Marsilia, Montpellier și Bordeaux.Se cunoaște că, din punct de vedere al statutului juridic, mare parte a etnicilor români din Franța a renunțat la cetățenia română, optând pentru cea franceză. Bipatrizii, în număr mai redus, au continuat și continuă să mențină și legăturile cu țara natală. Caracteristica principală a emigrației române din Franța o constituie faptul că majoritatea acesteia, mai veche sau mai nouă, are o poziție pozitivă față de țara de origine, România
O comunitate puternicӑ și stabilӑ () [Corola-website/Journalistic/296434_a_297763]
-
localurilor pariziene: „Ne străduim să aducem mereu ceva nou în meniu”. Sosită în Franța în 2002, Cristina descoperea în 2004 bucătăria franceză urmând cursurile școlii „Lenôtre”. În 2004 se deschidea „Crion chez Cristina”, iar românii din Paris au venit în număr mare să mănânce mititei și sarmale cu mămăliguță în restaurantul din Paris. „Afacerea a mers foarte bine ani de zile, chiar dacă în jur sunt o mulțime de mici localuri - braserii, bistrouri. În timpul săptămânii, clienții sunt întreprinzători din cartier. În week-end
Ei au reușit () [Corola-website/Journalistic/296437_a_297766]
-
o mulțime de mici localuri - braserii, bistrouri. În timpul săptămânii, clienții sunt întreprinzători din cartier. În week-end, dejunurile de lucru lasă loc serilor românești și bucătăriei tradiționale”, explică Cristina. Asta a atras tot mai mulți tineri, care, alături de clienții obișnuiți, sporesc numărul celor ce vin să se simtă bine într-o ambianță pur românească. În ciuda dificultăților generate de criza economică, Cristina este optimistă vizavi de clientela restaurantului ei, alcătuită în mare parte din români: „Dintotdeauna am încercat să promovez cultura și imaginea
Ei au reușit () [Corola-website/Journalistic/296437_a_297766]
-
- Președinți, Prim-miniștri, Miniștri - Lumea politicii mondiale include și un număr semnificativ de prelați de toate cultele care au decis să fie mai aproape de „cele lumești”... până acolo încât să devină demnitari de stat și să poată face legi. O trecere în revistă a prezenței la vârful statelor a unor prelați
Preoţi în politică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296421_a_297750]
-
în 1946. Peste ocean, un alt preot a fost foarte aproape de a deveni președinte al SUA. Este vorba despre părintele James Renshaw Cox, romano-catolicul care s-a remarcat prin acțiunile sale sociale, în special prin marșul spre Washington al unui număr de 25.000 de șomeri americani numiți „Armata lui Cox”. A fost candidat la Președinție din partea Partidului Șomerilor în 1932, retrăgându-și candidatura în favoarea lui Franklin Roosevelt. Mulți preoți au ajuns și prim-miniștri. Printre cele mai proeminente personalități din
Preoţi în politică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296421_a_297750]
-
Se întâmplă cu regularitate de cel puțin 20 ani, fără să mai pun la socoteală desenele realizate pentru ilustrarea unor cărți sau comenzile din partea publicațiilor. Mi-e greu să socotesc câte caricaturi am realizat de la debut, dar sunt sigur că numărul lor trece de mai multe zeci de mii. Unele au fost adunate în volumele pe care le-am publicat sau prin cataloage. Cele mai multe au rămas, însă, acolo unde au fost publicate inițial. Cred în viitorul caricaturii, atât ca gen al
Caricatura este una dintre constantele demersului meu publicistic () [Corola-website/Journalistic/296431_a_297760]
-
limba sârbă ori în slava veche, iar preoții ortodocși români, care aparțin de Biserica Ortodoxă Română, nu au voie să slujească. Această atitudine nu este întâmplătoare: „Reprezentanții Bisericii Ortodoxe din Serbia sunt nemulțumiți că am avea autoritate canonică peste un număr mult mai mare de cetățeni sârbi decât au ei asupra unor cetățeni români. În Banatul românesc trăiesc 22.000 de sârbi, însă pe Valea Timocului există circa 154 de localități curat românești, peste 40 de localități mixte româno-sârbe, românii trăiesc
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
de localități curat românești, peste 40 de localități mixte româno-sârbe, românii trăiesc de asemeni în 20 de orașe din sudul Dunării, ajungând să reprezinte și 90 la sută din populația unora. Iată de ce sârbii au admis că în Voivodina, unde numărul românilor este de câteva mii, să existe 40 de biserici românești, iar în Valea Timocului, unde sunt de zece ori mai mulți, s-au opus și la construcția unui singur lăcaș de cult”, explică PS Daniil Stoenescu, episcop al românilor
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
legat de virtuțile romanității orientale”. Există diferențe majore în ceea ce privește asigurarea dreptului românilor din Șerbia la educație în limba maternă. În Voivodina, unde sunt mai puțini etnici români, există învățământ public cu predare în limba maternă, dar în Timoc, românii, în număr mult mai mare, nu beneficiază, la nici un nivel, de educație în limba maternă. Dar nici în Voivodina, nici în Timoc nu există învățământ privat cu predare în limba română. Cât privește învățământul superior, se poate studia în limba română doar
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
de la părinții ai căror copii trebuiau să ducă formularele completate cu opțiunea pentru limba română și cărora diriginții le-au spus că nu mai au voie să o facă. Iar miercuri, când l-am anunțat pe directorul liceului teoretic de numărul înscrișilor care era mai mare decât cel anunțat, nu cu mult, dar mai mare, mi-a replicat că acesta nu e finalul, ca o să aibă grijă că acesta să se micșoreze simțitor la ședința cu părinții de vineri. Unde, afirmă
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
din anul 2004. Lucrurile se mai îndreaptă pe ici, pe colo. De notat că legea electorală prevede o normă de reprezentare pentru deputați de 73.000 locuitori și 168.000 de locuitori pentru senatori, ceea ce va determina o scădere a numărului de parlamentari, astfel încât legislativul va număra 466 de deputați și senatori, față de 588, câți au fost aleși în anul 2012. Și Diasporei i-au fost asigurate (cel puțin așa se presupune) condiții bune de participare, din rândul căreia vor rezulta
by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296453_a_297782]
-
condiții bune de participare, din rândul căreia vor rezulta patru deputați și doi senatori, în premieră fiind introducerea votului prin corespondență. Și totuși, nu vor fi îndeplinite propunerile validate de referendumul național din anul 2009, pentru Parlamentul unicameral și reducerea numărului aleșilor la 300. Din păcate, și de astă dată participanții la marea acțiune națională a alegerilor sunt preocupați mai cu seamă să caute, cu febrilitate, în pântecele contra-candidaților, ori, la nevoie, să și fabrice bube negre de care să se
by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296453_a_297782]
-
occidentale - s-a improvizat impunerea unor cote obligatorii de refugiați nefolositori economiei germane pentru restul țărilor din UE. Dl. Martin Schulz, președintele Parlamentului European, a întocmit rapid un „pricaz” prin care țările europene au obligația de a primi fiecare un număr de migranți. Numai că au existat țări nemulțumite, înverșunate chiar. Atunci, cancelarul Austriei a propus, binevoitor, reducerea accesului la fonduri structurale pentru statele care nu vor cote obligatorii de preluare a refugiaților. Dar comisarul european Corina Crețu a precizat că
Asediul Citadelei europene by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296460_a_297789]
-
permeabile; de aceea, nici nu e cazul să vorbim de conflicte inter-etnice, fiindcă, de-a lungul istoriei, o bună parte din populația valonă a adoptat limba și cultura flamandă, pentru ca mai tărziu, procesul invers să ducă la „francizarea” unui mare număr de flamanzi. Asta nu diminuează totuși surprinderea cu care un călător care revine după decenii la Bruxelles, ca mine, constată că, dacă se adresează în franceză unui funcționar de la aeroport, riscă în cel mai bun caz un răspuns în engleză
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
interesante între membrii catedrei, printre altele evidențiindu-se seriozitatea și constanța preocupării de a se asigura un înalt nivel al studiilor de românistică. În fapt, Catedra de la Universitatea din Beijing este singura catedră de limbă și literatură română din China, numărul studenților, în acest moment, fiind de 28. Nu este mult, dar nici puțin. Profesorul Ding Chao a prezentat contribuția cadrelor didactice la elaborarea volumului dedicat literaturii române din „Dicționarul universal de opere și autori”, ce urmează să apară în curând
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
secretarul de atunci al Apărării, Leon Panetta, anunța că Statele Unite nu mai sunt dispuse să mențină două intervenții militare în același timp. Și totuși, situația internațională a făcut ca, doi ani mai târziu, americanii să se afle în centrul unui număr de 134 conflicte în toată lumea, potrivit „MintPress News”. Cifra pare impresionantă și include toate tipurile de implicare militară: „Suntem angajați în operațiuni antiteroriste majore. Cred că «război» este o analogie; cert este faptul că aplicăm metodele cele mai diverse și
Prezenţa SUA în focare internaţionale () [Corola-website/Journalistic/296456_a_297785]
-
executând misiuni în sânul a 80-90 de națiuni în fiecare zi”, notează „The Independent”. Un scurt istoric al acestei evoluții este relevant: în primii ani ai administrației Bush, militarii Operațiunilor Speciale aveau misiuni în 60 de țări. În anul 2010, numărul a urcat la 75, pentru ca trei ani mai târziu să „sară” la 134. Din perspectiva prezenței trupelor pe diverse fronturi, vom aminti doar „vârfurile” numerice din Irak - 187.900 de militari în anul 2008 - și Afganistan - 100.000 în 2010
Prezenţa SUA în focare internaţionale () [Corola-website/Journalistic/296456_a_297785]
-
mai târziu să „sară” la 134. Din perspectiva prezenței trupelor pe diverse fronturi, vom aminti doar „vârfurile” numerice din Irak - 187.900 de militari în anul 2008 - și Afganistan - 100.000 în 2010. La nivelul anului trecut, SOCOM anunța un număr de 11.000 de militari trimiși zilnic pentru a rezolva crize în diferite părți ale lumii. „O mare parte din resursele noastre sunt concentrate în Orientul mijlociu. În același timp, ne-am sporit atenția în zona Europei de est, sprijinind, în același
Prezenţa SUA în focare internaţionale () [Corola-website/Journalistic/296456_a_297785]
-
martie, gândul ne-a dus către doamna Mona Muscă și nu am risca spunând că a fost o personalitate greu de înlocuit în lumea femeilor din viața politică ce a urmat. Și ne-am amintit, în același timp, că, în numărul din aprilie 2005, revista noastră a ținut să prezinte cititorilor săi, printr-un interviu, competența și viziunea sa în calitate de ministru al Culturii și Cultelor, pe care o deținea. Ne interesam atunci, pentru cititorii noștri, de evoluțiile acestui domeniu și de
Excelenţe feminine în paginile revistei noastre () [Corola-website/Journalistic/296455_a_297784]
-
mai adânc în jurul Polului Nord. Cu excepția (notabilă!) a SUA, toate celelalte state și-au cerut dreptul de a-și prelungi zona atribuită prin Legea Mărilor. În „bătălia” pentru resursele acestui spațiu în care trăiesc circa patru milioane de oameni „aparținând unui număr de 30 de grupuri etnice, guvernați de opt națiuni”, după cum arată „RT News”, sunt folosite toate mijloacele menite să asigure unui stat sau altul atingerea scopului extinderii zonale. De pildă, Danemarca a prezentat Organizației Națiunilor Unite, la sfârșitul anului 2014
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
Arhivele au devenit însă obiectul unui adevărat asalt, din pricina Legii 18/1991, care a presupus eliberarea de acte pentru câteva milioane bune de beneficiari. Statistica e copleșitoare: față de anul 1989, când 12.328 de persoane au consultat arhivele, în 1991 numărul lor crește de zece ori (!), la 120.000, pentru ca în 1998, când o nouă etapă de restituiri reparatorii era așteptată, nu mai puțin de 200.151 de solicitanți să consulte Arhivele din toată țara. Adoptarea legii arhivelor din 1996 nu
Un garant al adevărului istoric by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296469_a_297798]
-
de dolari la nivelul anului 2014), aproximativ 25 milioane de europeni riscă să ajungă sub pragul sărăciei până în 2025 dacă liderii mențin politicile de austeritate. „În 2011, în cadrul Uniunii Europene, 120 de milioane de persoane trăiau sub pragul sărăciei, iar numărul acestora ar putea crește dacă măsurile de austeritate vor continua, ridicând la peste un sfert din totalul populației numărul celor amenințați de sărăcie, inclusiv dacă au un loc de muncă”, avertizează „Oxfam”. Au bogații lumii interesul să stopeze această enormă
Inechitatea socială, la cote record () [Corola-website/Journalistic/296477_a_297806]
-
dacă liderii mențin politicile de austeritate. „În 2011, în cadrul Uniunii Europene, 120 de milioane de persoane trăiau sub pragul sărăciei, iar numărul acestora ar putea crește dacă măsurile de austeritate vor continua, ridicând la peste un sfert din totalul populației numărul celor amenințați de sărăcie, inclusiv dacă au un loc de muncă”, avertizează „Oxfam”. Au bogații lumii interesul să stopeze această enormă inechitate? Deocamdată, doar Uniunea Europeană are un plan concret în această direcție, din care face parte, de exemplu, politica Băncii
Inechitatea socială, la cote record () [Corola-website/Journalistic/296477_a_297806]