64,741 matches
-
apeleze la serviciile sașilor și secuilor, populații care au primit pământuri (și privilegii) în zonele de frontieră cu scopul de a consolida militar noile achiziții teritoriale. Afirmarea independenței Țării Românești față de coroana maghiară în urma pierderii bătăliei de la Posada (1330) de către regele Carol Robert de Anjou, suplimentată de înființarea mitropoliei ortodoxe a Ungrovlahiei în 1359 cu sediul la Câmpulung a determinat reacții ale regalității maghiare împotriva românilor din Transilvania. Astfel, în 1366, urmașul la tron al lui Carol, Ludovic I al Ungariei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 58). Nu credem că este deloc exagerat ca aceste mesaje să fie descrise ca alcătuind o "pedagogie a obedienței" propovăduită de autoritățile statale și justificată prin recursul la o teologie politică în care principiul axial este "dreptul divin al regelui". În principatele danubiene, procesul de etatizare a educației și de articulare a unei rețele organizată statal de școli publice primare și gimnaziale s-a produs cu o întârziere de o jumătate de secol. Dacă în Transilvania, inclusă în sfera geopolitică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ce sunt ale Imperatului"" (p. 108); vii) în al șaptelea rând, cetățenii datorează credință și loialitate împăratului, aceasta deoarece între cetățeni și împărat există o legătură sacră binecuvântată de însuși Dumnezeu (este făcut din nou apel la dreptul divin al regelui, precum și la metafora paternalistă a statului gospodărie în care împăratul este "tată și stăpân", iar cetățenii fii și supuși); viii) în al optulea rând, cetățenii sunt datori împăratului cu serviciu militar, prin care își îndeplinesc obligația de a-și apăra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
datorită faptului că bisericile românești se aflau sub jurisdicția eclezială a bulgarilor (după ce aceștia s-au creștinat în veacul al IX-lea), au introdus limba slovenească în locul celei românești ca limbă liturgică. Iar mai apoi, ungurii deveniți catolici prin creștinarea regelui Ștefan în anul 1000, "ca schismatici [îi țineau pe români], pentru că țineau legea grecească" (p. 196). Motivul mito-tematic al sacrificiului românesc întru credința creștină capătă primele contururi încă din istoriografia Școlii Ardelene. După cum vom vedea, acesta va fi amplu și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a) evul vechi este datat istoric ca începând odată cu locuitorii cei mai vechi ai Daciei, fiind încheiat odată cu invazia hunilor din anul 376 d. Chr; b) evul de mijloc este deschis de invazia hunilor, trece prin domnia lui Ștefan I rege al Ungariei (895-1000 d. Chr.) și se sfârșește cu Bătălia de la Mohaci din 1526; c) timpul nou începe odată cu "desfacerea totală a Transilvaniei de Ungaria", timp în care Transilvania a fost condusă de proprii săi principi, până la includerea patriei sub
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe câmpul de luptă este ciuntită de interferențele Marilor Puteri care obligau la revizuirea constituției în contra spiritului românesc. Obținerea independenței de stat a legitimat și prilejuit politic elevarea principatului România la rangul de regat, iar pe Carol la titul de rege (10 mai 1881). Monarhia devenea, astfel, cupola simbolică sub care avea să se desfășoare viața politică românească. În tot acest timp, soarta românilor transilvăneni a intrat pe o pantă negativă. Succesul repurtat în 1863, când Dieta de la Sibiu, dominată pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
uciși în restabilirea ordinii de către forțele represive (Chirot, 1975, p. 434). O soluție mai favorabilă problemei agrare avea să fie dată doar în 1921, când țăranii care au luptat în "Războiul de Reîntregire a Neamului" au fost, finalmente, împroprietăriți, după ce regele Ferdinand le promisese acest lucru în tranșeele războiului. Ca preludiu militar la Primul Război Mondial, Regatul România își consolidează statutul regional prin implicare în Războaiele Balcanice (1912-1913), în urma căreia își mărește suprafața teritorială prin anexarea Cadrilaterului cedat de către bulgari. Aflată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
izbitor de similare" (p. 9). Pe fondul destrămării tot mai evidente a societății feudale bazată pe ranguri și stări și prefacerea acesteia într-o societate clasială, un proces însoțit în paralel de înlocuirea monarhiilor absolutiste fundamentate pe dreptul divin al regelui cu politii ce se legitimau în baza suveranității populare, s-a conturat o nouă matrice a echilibrului geopolitic european sub forma sistemului interstatal. În cadrul acestui sistem interstatal, statele-națiune constituiau noii actorii colectivi, fiecare revendicându-și legitimitatea în fondul suveranității populare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1915, p. 108). O altă cale pe care se manifesta maghiarizarea era dimensiunea festivă a serbărilor naționale. În trei ocazii anuale (Ziua Sfântului Ștefan celebrată pe 20 august, Ziua adoptării legilor pașoptiste aniversată pe 11 martie, respectiv ziua onomastică a regelui) școlile primare (inclusiv cele românești) trebuiau să își manifeste ritualic loialitatea față de simbolurile statalității maghiare, arborând steagul unguresc pe care figura emblema națională pe toate fațadele unităților școlare (ibidem, p. 111). Sub raport cantitativ, în anul 1914, pe întreg teritoriul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-1894)" (Xenopol, 1897, p. 11). O istorie, așadar, bimilenară! Stabilirea anului 513 în. de Hr. ca punctul origo al istoriei poporului român semnifică definitiva ancorare teritorială a originii istorice a românilor, concomitent cu abandonarea originii romane (513 fiind anul expediției regelui Darius împotriva sciților desfășurată pe teritoriul Daciei). Sub vraja naționalismului etnic, împletit cu o filosofie a xenofobiei concepții care au dobândit un impuls ideologic în ultima parte a secolului al XIX-lea -, trecutul românesc a fost reorganizat ca o dramă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sau națiuni que nu suffere jugul quellor que lau alles. [...] Decebal era datori sieși și populului seu să scuture jugul roman" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 18). Există un fatalism al independenței, ancorat de pământul românesc, care l-a determinat pe regele dac să caute libertatea pentru poporul său. Mai mult decât atât, modul în care Heliade îl portretizează pe Decebal confirmă încă o dată regula generală că trecutul este scris după chipul prezentului, iar, mai specific și personal, personajele istorice sunt descrise
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu cele trei semnificații monarhice ale sale: i) 10 mai 1866 întronarea lui Carol I ca domn al României; ii) 10 mai 1877 Carol proclamă "independența absolută a României"; iii) 10 mai 1881 proclamarea Regatului României, Carol fiind încoronat primul rege al României. Prin instituirea datei de 10 mai ca centru temporal în calendarul comemorativ al statului, memoria națională este programată simbolic în funcție de "legea concentrării" identificată de M. Halbwachs ca principiu regulativ al memoriei colective. Într-un studiu de topografie a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
crucială în configurația memoriei istorice românești, suficient de radicală încât să merite titulatura de revoluție mnemonică. 3.3. Între naționalism critic și fanatism naționalistic (1918-1947) 3.3.1. Cadrul politic La 1922, în nou construita Catedrală a Încoronării de la Alba-Iulia, regele Ferdinand I ("Întregitorul") și regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari. Unitatea statal-națională, aspirația mitică ce a obsedat imaginarul politic românesc, era astfel înfăptuită. Euforia colectivă a primit un recul odată cu agravarea crizei economice din 1929-1933, care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
electorale ocazionau mai curând "căderi în premodern", după expresia lui S. Alexandrescu (Constantiniu, 2011, p. 326). Competiției dintre partidele interbelice pentru putere i s-a pus capăt în februarie 1938, când Carol al II-lea ale cărui cognomene alternau de la "regele țăranilor", prin "mecena al culturii", până la cel de "regele playboy" -, a demis guvernul Goga-Cuza (care nu apucase să guverneze decât pentru 44 de zile) și a instituit dictatura regală. Prin acest "inaugural", politica românească intra sub lunga zodie a dictaturii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui S. Alexandrescu (Constantiniu, 2011, p. 326). Competiției dintre partidele interbelice pentru putere i s-a pus capăt în februarie 1938, când Carol al II-lea ale cărui cognomene alternau de la "regele țăranilor", prin "mecena al culturii", până la cel de "regele playboy" -, a demis guvernul Goga-Cuza (care nu apucase să guverneze decât pentru 44 de zile) și a instituit dictatura regală. Prin acest "inaugural", politica românească intra sub lunga zodie a dictaturii. Însă dictatura carlistă nu a fost una trainică. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lider incontestabil, concentratorul întregii puteri. Mihai I, care a preluat tronul regal după abdicarea lui Carol al II-lea, nu reprezenta decât un simbol evacuat de orice putere politică reală. Antonescu nici nu s-a sinchisit să îl informeze pe rege că România a intrat în război de partea Germaniei naziste, alăturându-se acesteia în campania împotriva sovieticilor. Miza pentru care România s-a înscris în "Războiul Sfânt" declașat de Hitler Rusiei sovietice era îndoită: eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin lupta armată, și reîntregirea teritorială prin dobândirea Transilvaniei de nord ca o compensație din partea Germaniei față de aliatul său loial. Înfrângerea germanilor conturându-se cu tot mai multă claritate, opoziția antonesciană, formată din vechile partide și PCdR, prezidată de tânărul rege, a organizat lovitura de stat de la 23 august 1944. Mareșalul Antonescu (autopromovat la rangul militar suprem în 22 august 1941) a fost arestat, iar România a întors armele împotriva Axei, continuând războiul alături de Armata Roșie. Pe planul politicii domestice, minisculul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
devenit, în decursul a doi ani, polul central al puterii. De la marginalitate politică la acapararea întregii puteri, tactica utilizată de gruparea comunistă a este descrisă de următorul triptic, identificat de H. Seton-Watson: i) coaliție reală reperabilă în colaborarea autentică cu regele și partidele istorice în realizarea actului de la 23 august 1944; ii) coaliție fictivă după instalarea trupelor Armatei Roșii pe teritoriul românesc, PCdR a preluat progresiv controlul puterii, dominând coaliții în care partidele istorice aveau un rol decorativ-ornamental; iii) regimul monolitic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
PCdR a preluat progresiv controlul puterii, dominând coaliții în care partidele istorice aveau un rol decorativ-ornamental; iii) regimul monolitic prin care era desăvârșită "revoluția comunistă" și finalizată instituirea regimului de "democrație populară" (Constantiniu, 2011, p. 435). Sub presiune sovietică explicită, regele l-a numit pe Petru Groza ca prim-ministru, sub conducerea căruia au fost fraudate alegerile din 1946, urmate de eliminarea sistematică a opoziției politice. Monopolul puterii a fost asigurat în 30 decembrie 1947, când Petru Groza, alături de Gheorghe Gheorghiu-Dej
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Petru Groza ca prim-ministru, sub conducerea căruia au fost fraudate alegerile din 1946, urmate de eliminarea sistematică a opoziției politice. Monopolul puterii a fost asigurat în 30 decembrie 1947, când Petru Groza, alături de Gheorghe Gheorghiu-Dej l-au somat pe rege să abdice, care a semnat actul prin care monarhia era abolită, iar România devenea republică populară. 3.3.2. Sistemul educațional Interpretarea convențională a istoriografiei românești, sulfurată de "duhul național", înfățișează Unirea din 1918 ca triumful suprem al românismului. Această
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
000 de exemplare cu portretul Principelui Moștenitor. În aceeași perioadă au fost redistribuite din depozitele cu material didactic din timpul războiului 59.449 de tablouri ale suveranilor și ale altor figuri istorice de prim rang, precum și 224 de busturi ale Regelui Carol. Douăzeci de mii de hărți ale României Mari, în 13 culori, au fost tipărite în 1923 pentru a acoperi pereții claselor. În comparație, pentru zidirea sufletească și educația religioasă au fost tipărite o Icoană a Maicii Domnului și alte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Basarab, din succesor în tripla calitate de întemeietor, eliberator și cap dinastic, deschide o fereastră înspre observarea modului în care funcționează mecanismele de construcție mitică a memoriei colective. Lupta de la Posada din 1330, încheiată cu victoria lui Basarab împotriva regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, devine o prefigurare istorică a marelui "Război al neatârnării" din 1877-1878. Deloc întâmplător, bătălia de la Posada este numit "Războiul din 1330: Țara Românească independentă" (Giurescu, 1942, p. 112). Avem de-a face, astfel, cu Războiul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai devreme, Basarab I "întemeiase o țară nouă, o făcuse neatârnată și-i dăduse o dinastie" (Giurescu, 1942, p. 115). Dinastia. În secțiunea anterioară am arătat cum, începând cu 1881, în trena evenimentului politic al încoronării lui Carol I ca rege al României neatârnate, se configurează tot mai pregnant suprastructura monarhică a memoriei naționale. Ținând pasul cu succesiunea evenimentelor politice, în special cu Marea Unire din 1918, urmată de încoronarea lui Ferdinand I ca rege al României reîntregite, ideea monarhică evoluează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al încoronării lui Carol I ca rege al României neatârnate, se configurează tot mai pregnant suprastructura monarhică a memoriei naționale. Ținând pasul cu succesiunea evenimentelor politice, în special cu Marea Unire din 1918, urmată de încoronarea lui Ferdinand I ca rege al României reîntregite, ideea monarhică evoluează înspre principiul dinastic. Dinastia devine coloana vertebrală a stalității românești. În pas cu desfășurarea evenimentelor politice ale contemporaneității, în special cu structurarea dinastiei Hohenzollern- Sigmaringen și instituirea Casei Regale de România, pe planul istoriografiei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de sine stătător sub titlul Basarabii Cine? De unde? De când? (1894). Prin mijloacele analizei lingvistice, Hasdeu ajunge la concluzia că Basarab I Întemeietorul, și dinastia instituită de el, își au rădăcinile istorice în casta dacică a nobililor numiți "Sarabĭ", "organizată de regele dacic Berebista" (Hasdeu, 1887-1898, p. 2591). O linie dinastică neîntreruptă îi unește pe Decebal, Basarab I, Mircea cel Bătrân și Vlad Țepeș. Tot din casta nobiliară a Sarabilor se trag, pe lângă "ceĭ maĭ marĭ regĭ cu Decebal în frunte" și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]