64,741 matches
-
nu contra voinței lui Ludovic, ci ca o măsură de apărare la granița Ungariei. S-a întemeiat însă de elementul românesc plecat din Ungaria" (Floru, 1923, p. 45). Bogdan, care după întemeierea statului "a devenit descălecătorul țării Moldovei, fără voia regelui", este numit infidelis notorius (p. 46). Totodată, mitologia fondatoare a Țării Românești prin descălecarea lui Negru Vodă este destructurată și expediată în zona legendelor istorice fără acoperire faptică. Chestiuni fundamentale ale istoriei românilor, cum ar fi cele legate de momentele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în gloriosul trecut național. Merită de asemenea subliniată legea actualizării politice a memoriei colective, așa cum o arată evoluția ideii de regalitate (elaborată în memoria națională în trena ridicării principatului România la regat în 1881) în principiul dinastic (ulterior momentului încoronării regelui Ferdinand I la Alba Iulia în 1922). 3.4. Antinaționalism comunist (1947-1964) 3.4.1. Cadrul politic Urmările teritoriale ale războiului au constat în recuperarea Transilvaniei de nord (prezentată ca un cadou din partea lui Stalin care gira politic prin aceasta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de eliberare dacică, expresie a tensiunilor inerente sistemului sclavagist instaurat de romani. Tranziția de la sensul politic către o semantică exclusiv economică a noțiunii de independență este elocvent ilustrată de cazul luptei de la Posada din 1330 a lui Barasab I împotriva regelui Ungariei Robert Carol de Anjou. Dacă în secolul naționalist acesta a fost văzut ca un "război al neatârnării" (o replică istorică profetică a Războiului de independență națională din 1878), istoriografia comunistă îl reinterpretează ca "războiul feudal" al lui Basarab I
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al neamului, Carol I devine "călău al poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 488). Tot Carol I este culpabil pentru bravii români căzuți victime pe frontul luptei pentru independență datorită proastei aprozivionări a armatei: "Burghezia și moșierimea română, în frunte cu regele Carol, poartă răspunderea pentru faptul că ostașii români au fost trimiși pe front fără echipament, fără armament" (Roller, 1952, p. 418). Carol al II-lea este și mai blamabil pentru "fascizarea" țării. Moștenitorul tronului dinastic este condamnat pentru cârdășia sa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca armătură teoretică a interpretării istorice expusă de manual. Pe planul iconografiei politice, portretistica dejistă nu depășește însă limitele convenționale deja stabilite în publicistica școlară românească. Proporțiile portretisticii dejiste și ale iconografiei de partid sunt similare cu spațiul vizual alocat regelui și casei regale în perioada interbelică. În schimb, ceea ce am numit drept cultul textual al personalității intelectuale a liderului, edificat prin sumedenia de citate din Gheorghiu-Dej, nu are antecedent în tradiția pedagogică românească. Acestea pălesc totuși în comparație cu dimensiunea hiperbolică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru romînĭ. Bucureștĭ: Editura Librăriei Socecŭ & Comp. Bogdan, I. (1904). Cîteva cuvinte despre sistemul româno-centric în predarea istoriei universale. Convorbiri literare, 38(4), 384-389. Brătianu, G.I. (1940). O enigmă și un miracol: poporul român. București: Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II". Budai-Deleanu, I. (1991). De originibus populorum Transylvaniae [Despre originile popoarelor din Transilvania]. 2 volume. Ediție de Ladislau Gyémánt, cu o introducere de Ștefan Pascu și Ladislau Gyémánt; note și traducere de Ladislau Gyémánt. București: Editura Enciclopedică. Cantacuzino, C.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Ioan Chindriș. București: Viitorul Românesc. Cuprinde Istoria și lucrurile și întâmplările românilor (1995a) și Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal (1995b). Olahus, N. (2011). Ungaria. Ediție bilingvă. București: Editura Biblioteca Bucureștilor. Panaitescu, P.P. (1936). Mihai Viteazul. București: Fundația Regele Carol I. Papiu Ilarianu, A. (1852). Istori'a Romaniloru din Daci'a Superiore. 2 volume, Viena: Cu literele lui C. Geroid și Fiiu. Papu, E. (1977). Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc. București: Editura Eminescu. Petriceĭcu-Hasdeu, P.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a Românilor. Bucuresci: Stabilimentul Grafic Socec & Teclu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1894). Basarabii. Cine? De unde? De când? Bucuresci: Stabilimentul Grafic I. V. Socecŭ. Rădulescu-Motru, C. (1936). Românismul. Catehismul unei noi spiritualități. București: Fundaţia pentru literatură şi artă "Regele Carol II". Rădulescu-Motru, C. (1937). Psihologia poporului român. Revista de filosofie, 22(2), 133-147. Roller, M. (1951). Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în R.P.R. București: Editura Partidului Muncitoresc Român. Roșu, N. (1936). Dialectica naționalismului. București
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
României [din decembrie 1899]. Rezultate definitive. București: Institutul de Arte Grafice "Eminescu". Comisia Națională pentru Statistică. (1991). Anuarul Statistic al României 1991. București. Gusti, D. (1938). Enciclopedia României. Volumul I: Statul. București: Imprimeria Națională. Haret, S.C. (1903). Raport adresat M.S. Regelui asupra activității Ministerului Instrucțiunii Publice și al Cultelor. Bucuresci: Inst. de Arte Grafice "Carol Göbl". Human Development Indicators. (1990). În Human Development Report 1990 (pp. 124-161), Published for the United Nations Development Programme (UNDP), New York și Oxford: Oxford University Press
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un regim monarhic; monarhia autoritară a lui Carol al II-lea (1938-1940); dictatura militară a lui Ion Antonescu (1940-1944); regimul comunist (1944-1989); regim democratic după 1989; Etapele regimului comunist în România sunt: începuturile regimului comunist (1944-1947);la 30 decembrie 1947, regele Mihai I a fost obligat să abdice iar România a devenit republică; regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1989); regimul naționalist al lui Nicolae Ceaușescu (1965-1989); Principalele urmări ale evenimentelor revoluționare din anul 1989 au fost: înlăturarea regimului comunist; revenirea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Parlamentului; Parlamentul este bicameral: Camera Comunelor și Camera Lorzilor; Deputații din Camera Comunelor sunt aleși prin vot universal de către alegători cu drept de vot uninominal; sunt 500 de deputați aleși pe 5 ani; Membrii din Camera Lorzilor sunt numiți de rege; Atribuțiile Camerei Lorzilor: adoptă legile, votează bugetul de stat, exercită control asupra Guvernului; Marea Britanie nu are o constituție propriu-zisă, ci există un set de legi care joacă rolul de Constituție (Magna Carta Libertatum, Declarația Drepturilor etc.); Cele două partide politice
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de la fascie, un mănunchi de nuiele cu o secure legată la mijloc. Fascia era purtată de romani ca semn al puterii. Fascia a devenit și emblema Partidului Fascist înființat de Benito Mussolini. La 30 octombrie 1922, în urma „Marșului spre Roma”, regele Victor Emmanuel al III-lea, l-a numit pe Mussolini prim ministru. Până în 1926, Mussolini a devenit dictatorul Italiei. Principalele caracteristici ale fascismului italian sunt: elita are rolul conducător; supremația statului („totul pentru stat, nimic în afara statului, nimic contra statului
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
iar cealaltă jumătate era împărțită între toate celelalte partide participante care obținuseră peste 2 % din voturi, inclusiv gruparea majoritară; abuzurile administrației în timpul alegerilor; Parlamentul continua să fie o extensie a guvernului; ascensiunea organizațiilor de extrema dreaptă; încălcarea uzanțelor parlamentare de către regele Carol al II lea; b) Dictatura regală a lui Carol al II-lea (1938 1940) Domnia lui Carol al II-lea poate fi împărțită în două etape: regim democratic (1930 1938); regim autoritar (1938 1940); Alegerile din decembrie 1937 au
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
al II-lea poate fi împărțită în două etape: regim democratic (1930 1938); regim autoritar (1938 1940); Alegerile din decembrie 1937 au fost un moment dificil pentru democrație deoarece nici unul dintre partidele politice nu a obținut peste 40% din voturi. Regele s-a folosit de rezultatele alegerilor pentru a-și atinge scopurile și l-a numit în fruntea guvernului pe O. Goga, liderul Partidului Național Creștin. La 10 februarie 1938, Carol al II-lea a înlocuit guvernul Goga cu un nou
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1938, Carol al II-lea a înlocuit guvernul Goga cu un nou guvern condus de Patriarhul Miron Cristea și astfel a impus prima dictatură din istoria României. La 20 februarie 1938 a fost adoptată o nouă Constituție prin care poziția regelui s-a consolidat foarte mult. Parlamentul, guvernul și puterea judecătorească erau subordonate regelui. Regele guverna prin decrete-legi și putea refuza sancționarea legilor adoptate de Parlament. Tot în anul 1938, au fost desființate toate partidele politice și s-a înființat Frontul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
condus de Patriarhul Miron Cristea și astfel a impus prima dictatură din istoria României. La 20 februarie 1938 a fost adoptată o nouă Constituție prin care poziția regelui s-a consolidat foarte mult. Parlamentul, guvernul și puterea judecătorească erau subordonate regelui. Regele guverna prin decrete-legi și putea refuza sancționarea legilor adoptate de Parlament. Tot în anul 1938, au fost desființate toate partidele politice și s-a înființat Frontul Renașterii Naționale, primul partid unic din istoria României. La 6 septembrie 1940, Carol
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de Patriarhul Miron Cristea și astfel a impus prima dictatură din istoria României. La 20 februarie 1938 a fost adoptată o nouă Constituție prin care poziția regelui s-a consolidat foarte mult. Parlamentul, guvernul și puterea judecătorească erau subordonate regelui. Regele guverna prin decrete-legi și putea refuza sancționarea legilor adoptate de Parlament. Tot în anul 1938, au fost desființate toate partidele politice și s-a înființat Frontul Renașterii Naționale, primul partid unic din istoria României. La 6 septembrie 1940, Carol al
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
să abdice iar tronul României a revenit fiului său Mihai, dar adevăratul conducător al statului era generalul Ion Antonescu. c) Dictatura militară a lui Ion Antonescu (6 septembrie 1940 23 august 1944) Generalul Ion Antonescu guverna prin decrete-legi pe care regele Mihai I le semna fără să-și poată exprima părerea. Regele păstra doar unele atribuții simbolice. Până în ianuarie 1941, Antonescu a guvernat țara alături de legionari. Pe plan extern, Ion Antonescu a luat decizia ca România să intre în război alături de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
adevăratul conducător al statului era generalul Ion Antonescu. c) Dictatura militară a lui Ion Antonescu (6 septembrie 1940 23 august 1944) Generalul Ion Antonescu guverna prin decrete-legi pe care regele Mihai I le semna fără să-și poată exprima părerea. Regele păstra doar unele atribuții simbolice. Până în ianuarie 1941, Antonescu a guvernat țara alături de legionari. Pe plan extern, Ion Antonescu a luat decizia ca România să intre în război alături de Germania în scopul recuperării teritoriilor pierdute în vara anului 1940. La
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
comunist s-a instalat în patru etape: 6 martie 1945 = impunerea guvernului Petru Groza, controlat de Partidul Comunist din România; 19 noiembrie 1946 = falsificarea alegerilor parlamentare în favoarea comuniștilor; iulie-noiembrie 1947 = dizolvarea PNL și PNȚ; 30 decembrie 1947 = abdicarea silită a regelui Mihai I; Au existat unele încercări pentru a împiedica instalarea regimului comunist: solicitarea sprijinului SUA și Angliei de către opoziția condusă de Iuliu Maniu; demonstrații anticomuniste (precum cea din 8 noiembrie 1945); greva regală (în perioada 20 august 1945-8 ianuarie 1946
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Mihai I; Au existat unele încercări pentru a împiedica instalarea regimului comunist: solicitarea sprijinului SUA și Angliei de către opoziția condusă de Iuliu Maniu; demonstrații anticomuniste (precum cea din 8 noiembrie 1945); greva regală (în perioada 20 august 1945-8 ianuarie 1946 regele Mihai I a refuzat să semneze decretele guvernului sperând că acesta își va da demisia); Etapele regimului comunist în România: instaurarea regimului comunist (1944-1947); regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965); regimul naționalist al lui Nicolae Ceaușescu (1965-1989); În ceea ce privește politica
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a) Parlamentul României la începutul secolului XX Potrivit Constituției din 1866, Parlamentul (Reprezentanța Națională) era bicameral, fiind format din Camera Deputaților și Senat. Parlamentarii erau aleși prin vot cenzitar. Dezbaterile parlamentare începeau în luna noiembrie cu „mesajul tronului”, rostit de rege, și se încheiau cu răspunsul Parlamentului la mesajul tronului. Deputații și senatorii aveau drept de interpelare, cerând miniștrilor să răspundă pentru anumite decizii și acte politice. b) Principalele teme de dezbatere la începutul secolului XX Între anii 1895-1907, principalele teme
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în cel de al doilea război balcanic a arătat îndepărtarea politicii românești de Puterile Centrale, fapt care va deveni evident o dată cu izbucnirea Primului Război Mondial. Proclamarea neutralității României În iulie 1914 a avut loc Consiliul de Coroană de la Sinaia unde au participat regele Carol I, principele Ferdinand, membrii guvernului, principalii oameni politici. Carol I a prezentat tratatul de alianță cu Puterile Centrale și a cerut intrarea în război alături de această alianță. De partea sa s-a aflat doar conservatorul P. P. Carp. A
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Bogățiile României au fost exploatate în folosul Germaniei, Austro-Ungariei și Bulgariei. Situația din Moldova era foarte grea din cauza numărului mare de persoane refugiate și răniți, condiții precare de igienă, asprimea iernii. Pentru a ridica moralul soldaților, la 23 martie 1917, regele Ferdinand I a emis o proclamație către trupele sale prin care a promis realizarea reformelor agrară și electorală. Campania din anul 1917 Până în luna mai a avut loc refacerea armatei române; În iulie-august 1917 s-au desfășurat luptele de la Mărăști
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
În vara anului 1940, România a pierdut o serie de teritorii în favoarea vecinilor: Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herței (U.R.S.S.); Cadrilaterul (Bulgaria); NV Transilvaniei a fost cedat Ungariei prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940; În septembrie 1940, regele Carol al II-lea a abdicat în favoarea fiului său Mihai I. Dar în anii 1940-1944, adevăratul conducător a fost generalul Ion Antonescu care a instaurat dictatura militară. Participarea României la război alături de Germania o La 22 iunie 1941, România a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]