6,513 matches
-
joci cu economia un fel de ruletă rusească, așa cum ni se propune prin acest Cod fiscal. Fiscalitatea pare, în optica Guvernului Ponta, un fel de raliu în care virajele se iau pe două roți, cu riscul de a ajunge în șanț". Victor Ponta, acuzat de practică politică bolșevică În opinia premierului din umbră al PNL, nu se poate să treci la o relaxare atât de bruscă și abruptă, fără să îți pregătești aparatul de colectare și să îmbunătățești colectarea, fără să
Cătălin Predoiu, atac la Victor Ponta, pe tema Noului Cod Fiscal: Pune economia în situații riscante by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103691_a_104983]
-
fi executate în termen de 24 de luni. „Vor fi refăcute cele două poduri, cel de Est - care va fi rabatabil, și cel de pe latura de Nord - care va fi pietonal, se vor reface zidurile de apărare, se va amenaja șanțul de apărare prin înlăturarea pământului depus în timp pe ziduri, se va reface drumul de stajă, zidurile Cetății, se vor realiza mai multe spații expoziționale și altele. Oricum, ne dorim ca, după reabilitare, Cetatea Făgăraș să se apropie mai mult
Investiție de aproape 10 milioane de euro în două cetăți de la munte by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/101393_a_102685]
-
am primit vacanța. A fost o primăvară frumoasă, mai frumoasă decât alte primăveri, cu zile calde și luminoase, așa cum mi-au rămas imprimate în memorie. Satul fierbea în febra pregătirilor. Se văruiau casele și pomii, se săpau grădinile, se curățau șanțurile și toată lumea se pregătea să întâmpine cum se cuvine cea mai mare sărbătoare a creștinătății. În sat, erau așezate două regimente de soldați pentru apărarea frontierei de vest. Tata a făcut apel la sătenii cu stare, să invite câți soldați
Paștele în familia lui Corneliu Coposu. Cum sărbătoreau Învierea Domnului membrii familiei Seniorului? () [Corola-website/Journalistic/102136_a_103428]
-
suferit Hristos pe cruce dar, dacă vrem să vorbim despre arta populară în privința ornării ouălor de Paste, trebuie să ne referim la încondeiatul ouălor. "Astăzi a fost spânzurat pe lemn Cel ce a spânzurat pămîntul pe ape". Aceste cutremurătoare cuvinte șanț rostite de preot încă din seara Sfintei Joi, când acesta iese din Sfintul Altar purtând în spate Crucea lui Hristos. Joia Mare este încadrată în credința populară că o joimărița, care e un fel de Sfântă, ca și Sfântă Vineri
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Joia Mare: De ce să nu îți săruți prietenii în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102148_a_103440]
-
erau în număr de 50.000. Aceste cifre pot fi reale deoarece dacii erau un popor numeros. În ceea ce privește fortificațiile, ele erau de două feluri, după natura locului. La șes apărarea se făcea prin valuri de pământ, palisade din lemn și șanțuri. În regiunea muntoasă, fortificațiile erau din piatră și aveau proporții impunătoare. Ruinele de la Grădiștea Muncelului, Costești, Blidaru, Piatra Roșie, Ocnița, Bâtca etc. stau mărturie. Ziduri puternice, din blocuri mari de piatră- blocuri asamblate și întărite cu bârne de lemn într-
Armata dacilor, o forță de temut - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102216_a_103508]
-
și Grădina Muncitorilor. Grădina a fost proiectată de arhitectul Luigi Rusca în 1805. William Gould, un grădinar născut în Anglia, a fost angajat să demoleze zidurile sudice ale fortăreței Amiralității și să le înlocuiască cu patru alei plantate cu tei. Șanțul cu apă al fortăreței a fost asanat în 1819 pentru a se obține terenuri pentru amenajarea unor alei suplimentare. Grădina era un loc tradițional pentru sărbătorile populare de Paște și Maslenița (Lăsata secului). Cele trei alei care pornesc de la Turnul
Grădina Alexandrovski (Sankt Petersburg) () [Corola-website/Science/337590_a_338919]
-
mai mic, el conținea suficiente animale exotice pentru a rămâne competitiv. În 1907 Hagenbeck a deschis un nou parc denumit Tierpark Hagenbeck. Noua facilitate a revoluționat aspectul grădinilor zoologice: în loc de bare și cuști, Hagenbeck a devenit primul care a folosit șanțuri pentru a separa animalele unele de altele, precum și de public. Grădina Zoologică din Hamburg a părut depășită prin comparație. În primii săi ani, Tierpark a atras un milion de vizitatori anual, dublu față de numărul maxim de vizitatori atins vreodată de
Grădina Zoologică din Hamburg () [Corola-website/Science/337658_a_338987]
-
suferit Hristos pe cruce dar, dacă vrem să vorbim despre arta populară în privința ornării ouălor de Paste, trebuie să ne referim la încondeiatul ouălor. "Astăzi a fost spânzurat pe lemn Cel ce a spânzurat pămîntul pe ape". Aceste cutremurătoare cuvinte șanț rostite de preot încă din seara Sfintei Joi, când acesta iese din Sfintul Altar purtând în spate Crucea lui Hristos. Marea spovedanie: să nu-ți săruți prietenii În Joia Mare și cam pe toată perioada Săptămânii Mari oamenii se spovedesc
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. De ce să nu îți săruți prietenii în Joia Mare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101190_a_102482]
-
Învierii Domnului. Conform site-ului www.crestinortodox.ro, Săptămâna Mare este însoțită de o serie de tradiții și obiceiuri populare. Acum se face curățenie generală în gospodărie, se matură curțile, se repară gardurile, se curăță șurile, se scoate nămolul din șanțuri, se face curățenie și în grajdul animalelor. În ziua de luni se scot lucrurile la aerisit, se văruiesc casele, se spală sau se repară mobilă, se spală geamurile și perdelele. Muncile la câmp sunt permise doar până miercuri, de joi
Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Ce trebuie să facă credincioșii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101199_a_102491]
-
rezistentă și foarte puternică, situată oblic și lateral în sinusul tarsului; el separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară. Este cel mai important dintre ligamentele articulației subtalare, atât prin rezistența sa, cât și prin rolul său funcțional. Se inserează sus în șanțul talusului și jos în șanțul calcaneului. Ligamentul talocalcanean interosos este format din două planuri (lame sau fascicule): unul posterior și altul anterior, separate prin țesut adipos, uneori, printr-o bursa sinovială. Planul posterior aparține articulației subtalare, pe când cel anterior articulației
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
oblic și lateral în sinusul tarsului; el separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară. Este cel mai important dintre ligamentele articulației subtalare, atât prin rezistența sa, cât și prin rolul său funcțional. Se inserează sus în șanțul talusului și jos în șanțul calcaneului. Ligamentul talocalcanean interosos este format din două planuri (lame sau fascicule): unul posterior și altul anterior, separate prin țesut adipos, uneori, printr-o bursa sinovială. Planul posterior aparține articulației subtalare, pe când cel anterior articulației talocalcaneonaviculare. Ligamentul talocalcanean interosos este
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
înconjurată de ziduri din piatră, cu intrarea dinspre nord-est și pod mobil. O serie de ancadramente renascentiste sunt atribuite arhitectului Domenico de Bologna. Alte fortificații includeau o palisadă dublă, pe laturile de est și sud, precum și valuri de pământ și șanțuri umplute cu apă captată din râul Mureș. După moartea lui Martinuzzi domeniul a fost preluat de generalul Giovanni Battista Castaldo, iar ulterior de reprezentanți ai principelui Andrei Báthory. Între 1575-1578 castelul este condus de Ștefan Báthory și Cristofor Báthory, iar
Castelul Martinuzzi () [Corola-website/Science/336054_a_337383]
-
a fost o reședință din lemn sau din zidărie situată lângă biserica romanică Adormirea Maicii Domnului de la vest de actualul complex. În jurul anului 1220 a început să se construiască un castel de piatră pe marginea unui promontoriu stâncos în spatele unui șanț adânc tăiat în stâncă. Așa-numitul donjon este singura structură care s-a mai păstrat din această etapă veche de construcție. Regele Ioan al Boemiei a promis castelul nobilului Jan de Vartemberk în 1311, dar fiul său, margraful Moraviei Carol
Castelul Veveří () [Corola-website/Science/336164_a_337493]
-
lui Bernard Gruber. , în stil gotic timpuriu, a fost confiscat de regimul comunist în 1948, prin naționalizare, dar în anii 1990 el a fost retrocedat familiei Schwarzenberg. Accesul în castel se face printr-un pod de piatră aflat peste un șanț. Trei turnuri rotunde se înalță deasupra fațadei principale, unul dintre ele fiind original, construit în secolul al XIV-lea. Intrarea în castel este tăiată în stâncă și duce într-o curte trapezoidală, cu arcade la parter. Cea mai veche clădire
Castelul Orlík () [Corola-website/Science/336250_a_337579]
-
care au înălțimea de aproximativ 25 de metri. Două părți ale cetății sunt mărginite de Dunăre și de răul Jezava, desi Jezava a fost deviat acum pentru a fi mai departe de ziduri. Cea de-a treia parte avea două șanțuri adăugate la sistemul defensiv, unul pentru oraș și unul pentru suburbie. Porțiunea sudică a zidurilor exterioare a fost lăsată deschisă. Au existat patru faze principale în construcția cetății. Lucrările la prima parte, un palat fortificat pentru despotul Đurađ Branković construit
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
zidurilor puteau să le mineze lucrând în relativă siguranță, deoarece apărătorii nu-i puteau lovi de pe zidurile din vecinătate. Prin contrast, fortificațiile bastionare erau formate din structuri plate, cu mai multe bastioane, proiectate să se apere reciproc, și înconjurate de șanțuri inundabile. Pentru a contracara efectul ghiulelelor zidurile erau mai joase și mai groase. Pentru a compensa scăderea în înălțime șanțurile au fost adâncite, infanteria atacatoare fiind supusă focului de sus, inclusiv focului de anfiladă executat din bastioane. În exteriorul șanțului
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
contrast, fortificațiile bastionare erau formate din structuri plate, cu mai multe bastioane, proiectate să se apere reciproc, și înconjurate de șanțuri inundabile. Pentru a contracara efectul ghiulelelor zidurile erau mai joase și mai groase. Pentru a compensa scăderea în înălțime șanțurile au fost adâncite, infanteria atacatoare fiind supusă focului de sus, inclusiv focului de anfiladă executat din bastioane. În exteriorul șanțului era prevăzut un glacis pentru deflectarea ghiulelelor trase spre baza bastioanelor și pentru încetinirea asaltului infanteriei. Pentru a proteja curtina
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
șanțuri inundabile. Pentru a contracara efectul ghiulelelor zidurile erau mai joase și mai groase. Pentru a compensa scăderea în înălțime șanțurile au fost adâncite, infanteria atacatoare fiind supusă focului de sus, inclusiv focului de anfiladă executat din bastioane. În exteriorul șanțului era prevăzut un glacis pentru deflectarea ghiulelelor trase spre baza bastioanelor și pentru încetinirea asaltului infanteriei. Pentru a proteja curtina de focul direct al artileriei s-au adăugat structuri înaintate: raveline, tenaille, fortificații cu coarne sau în formă de coroană
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
extrem. Fortificațiile bastionare au influențat forma orașelor din Renaștere, apărând conceptul de "oraș ideal". În strategiile militare ale secolului al XV-lea, la apariția tunurilor de asalt răspunsul inginerilor militari a fost mascarea zidurilor prin taluzuri de pământ situate în fața șanțurilor, ca să nu poată fi lovite de focul direct, și acoperirea lor cu pământ, ca să nu poată fi distruse de al mortierelor. Șanțurile erau necesare, deoarece prin scăderea înălțimii zidurilor acestea ar fi fost mai ușor de escaladat. Forma rotundă, care
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
la apariția tunurilor de asalt răspunsul inginerilor militari a fost mascarea zidurilor prin taluzuri de pământ situate în fața șanțurilor, ca să nu poată fi lovite de focul direct, și acoperirea lor cu pământ, ca să nu poată fi distruse de al mortierelor. Șanțurile erau necesare, deoarece prin scăderea înălțimii zidurilor acestea ar fi fost mai ușor de escaladat. Forma rotundă, care nu oferea colțuri slabe și domina concepția fortificațiilor precedente, crea "unghiuri moarte" (v. figura) care erau ferite de focul apărătorilor, care nu
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
moarte" (v. figura) care erau ferite de focul apărătorilor, care nu putea fi dirijat de-a lungul unui zid curbat. Ca urmare, forma bastioanelor s-a schimbat din rotundă sau pătrată într-una de romb, care nu oferea adăpost atacatorilor. Șanțurile erau trasate cu îngrijire, ca să poată fi bătute de focul tunurilor de pe ziduri, tot fără să ofere adăpost atacatorilor. Următoarea schimbare a fost trecerea la defensiva activă în locul celei pasive. Dacă atacatorul reușea să cucerească șanțul și taluzul din fața lui
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
nu oferea adăpost atacatorilor. Șanțurile erau trasate cu îngrijire, ca să poată fi bătute de focul tunurilor de pe ziduri, tot fără să ofere adăpost atacatorilor. Următoarea schimbare a fost trecerea la defensiva activă în locul celei pasive. Dacă atacatorul reușea să cucerească șanțul și taluzul din fața lui și să instaleze pe taluz tunuri zidul devenea vulnerabil la asalt. Forma șanțurilor a fost optimizată pentru a se putea executa foc de anfiladă de-a lungul lor, iar tunurile care executau acest foc trebuiau să
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
ziduri, tot fără să ofere adăpost atacatorilor. Următoarea schimbare a fost trecerea la defensiva activă în locul celei pasive. Dacă atacatorul reușea să cucerească șanțul și taluzul din fața lui și să instaleze pe taluz tunuri zidul devenea vulnerabil la asalt. Forma șanțurilor a fost optimizată pentru a se putea executa foc de anfiladă de-a lungul lor, iar tunurile care executau acest foc trebuiau să fie protejate. Aplicarea acestor idei se poate vedea în fortificații ca cea de la Sarzana, în nord-vestul Italiei
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
Fortificațiile au evoluat în forme complexe care au permis acoperirea de către bateriile defensive a unor zone largi. Artileria avansată apăra glacisul și împiedica apropierea artileriei atacatoare de zidurile de incintă. Pricipala apărare s-a mutat pe un val aflat în fața șanțului, platformele de tragere fiind susținute de existența unui "drum acoperit" (protejat) în spatele valului. În comparație cu fortificațiile medievale forturile au devenit mai mari, cu o , care trebuia întâi penetrată pentru a ataca zidurile de incintă. Fortificațiile exterioare erau bine apărate de focul
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
dovedit rezistent la focul tunurilor și la încercările de escaladare. Al doilea asediu a fost cel de la Padova din 1509. Un călugăr inginer, Fra Giocondo, luând ca exemplu apărarea venețiană a demolat zidurile medievale și le-a înlocuit cu un șanț mare care putea fi măturat de tirul în anfiladă al tunurilor amplasate în prelungirea segmentelor de șanț. După câteva asalturi nereușite și sângeroase, asediatorii francezi s-au retras. Noul tip de fortificații a jucat un rol important pe coastele Mării
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]