7,853 matches
-
jidanul : oi ! și numai se lasă la pământ, iar Turmei se-nvârte hămăind În jurul lui, dar de mușcat nu mușcă” <endnote id="(377, p. 148)"/>. Și câinele Bălan, din nuvela omonimă a lui Nicolae Gane, este Învățat să sfâșie - anteriile țiganilor, de data aceasta. Cinofobia era o „boală profesională”, de care sufereau mai ales micii negustori ambulanți, „neguțitorii cu din picioare speculații”, cum erau denumiți În actele oficiale de la Începutul secolului al XIX-lea <endnote id="(777, p. 72)"/>. E vorba
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
snoava a pătruns În folclorul urban, a fost versificată de scriitori minori și a umplut calendarele și almanahurile populare din secolele XVIII-XIX. În imaginarul colectiv românesc, evreul nu este singur În această postură umilitoare. Îl acompaniază celălalt prototip al „străinului”, țiganul. Într- adevăr, multe snoave populare românești satirizează paralizanta frică a țiganului de animale sălbatice (inclusiv de lupi) sau de adversari Înarmați. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, În epopeea Țiganiada, Ion Budai-Deleanu a descris caricatural „oastea țigănească”, pornită să se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
minori și a umplut calendarele și almanahurile populare din secolele XVIII-XIX. În imaginarul colectiv românesc, evreul nu este singur În această postură umilitoare. Îl acompaniază celălalt prototip al „străinului”, țiganul. Într- adevăr, multe snoave populare românești satirizează paralizanta frică a țiganului de animale sălbatice (inclusiv de lupi) sau de adversari Înarmați. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, În epopeea Țiganiada, Ion Budai-Deleanu a descris caricatural „oastea țigănească”, pornită să se bată cu armata turcă. Temele nu sunt foarte diferite de cele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sfârșitul secolului al XVIII-lea, În epopeea Țiganiada, Ion Budai-Deleanu a descris caricatural „oastea țigănească”, pornită să se bată cu armata turcă. Temele nu sunt foarte diferite de cele din snoavele referitoare la spaima evreilor. De pildă, Înarmați până-n dinți, țiganii Îi cer domnitorului Vlad Țepeș să fie păziți de români pe drum, ca să nu fie atacați de tâlhari <endnote id="(709, p. 530)"/>. Interesant este faptul că și În imaginarul colectiv al Europei Occidentale apare motivul „oastea evreiască”, mai ales
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
infanterie.” Apoi, „huliganii antisemiți” l-au obligat pe „ovreiul Împuțit” să emigreze. El și-a reconstituit „România care mi-e dragă” În orașul egiptean Alexandria. A deschis acolo „o crâșmă românească”, intitulată „La dorobanțul român”, unde cânta un „lăutar pur-sânge țigan român” și se serveau „băuturi naționale”, mititei și fleici pe grătar, dar și „știucă umplută evreiește”. Personajul și faptele sale sunt autentice, ne asigură Istrati În 1927, „deși incredibile și de neadmis pentru mentalitatea fasciștilor” <endnote id="(723, pp. 677-679
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
franțuji, italieni” (Curierul de Iași, 9 ianuarie 1877) <endnote id="(898, p. 51)"/>. După emanciparea politică (1919-1923), „bunii evrei” sperau să fie considerați și „buni români” : „Suntem tot atât de buni români - scria F. Aderca - cel puțin cât polacii, ungurii, bulgarii și țiganii din România, care voiau și vor Încă să ne dea lecții de patriotism” (510, p. 138). În același sens scria și secretarul lui W. Filderman, Gabriel Schäffer, În 1923, În revista Curierul israelit. El Încerca să demonstreze că poți să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este de gestul tău plin de omenie” <endnote id="(cf. 608, p. 124)"/>. Trebuie adăugat totuși că acest tip de proverbe se aplică mai ales evreului, dar nu numai acestuia, ci și altor „străini” : „Măcar să fie cu caftan, e tot țigan” <endnote id="(309, p. 565)"/> ; sau : „Țiganul tot țigan rămâne și de Paști și de Crăciun” și, respectiv, „Omu’ strein tot strein rămâne, orice-ar face” <endnote id="(94, p. 42)"/>, sună credințe populare românești din Bucovina, Muntenia și, respectiv
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(cf. 608, p. 124)"/>. Trebuie adăugat totuși că acest tip de proverbe se aplică mai ales evreului, dar nu numai acestuia, ci și altor „străini” : „Măcar să fie cu caftan, e tot țigan” <endnote id="(309, p. 565)"/> ; sau : „Țiganul tot țigan rămâne și de Paști și de Crăciun” și, respectiv, „Omu’ strein tot strein rămâne, orice-ar face” <endnote id="(94, p. 42)"/>, sună credințe populare românești din Bucovina, Muntenia și, respectiv, din sudul Transilvaniei <endnote id="(vezi 480
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cf. 608, p. 124)"/>. Trebuie adăugat totuși că acest tip de proverbe se aplică mai ales evreului, dar nu numai acestuia, ci și altor „străini” : „Măcar să fie cu caftan, e tot țigan” <endnote id="(309, p. 565)"/> ; sau : „Țiganul tot țigan rămâne și de Paști și de Crăciun” și, respectiv, „Omu’ strein tot strein rămâne, orice-ar face” <endnote id="(94, p. 42)"/>, sună credințe populare românești din Bucovina, Muntenia și, respectiv, din sudul Transilvaniei <endnote id="(vezi 480)"/>. De asemenea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
populare românești din Bucovina, Muntenia și, respectiv, din sudul Transilvaniei <endnote id="(vezi 480)"/>. De asemenea, zicala de tipul „E om bun, păcat că-i jidan” este foarte uzuală, dar ea nu este specifică doar relației dintre români și evrei. Țiganul este adesea obiectul aceluiași tip de regret : „Ce păcat că ești țigan !” (B.P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, 1867) ; În contexte istorice cunoscute, românii au fost - la rândul lor - așezați de maghiari În partea „slabă” a ecuației, În locul cumva predestinat evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vezi 480)"/>. De asemenea, zicala de tipul „E om bun, păcat că-i jidan” este foarte uzuală, dar ea nu este specifică doar relației dintre români și evrei. Țiganul este adesea obiectul aceluiași tip de regret : „Ce păcat că ești țigan !” (B.P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, 1867) ; În contexte istorice cunoscute, românii au fost - la rândul lor - așezați de maghiari În partea „slabă” a ecuației, În locul cumva predestinat evreilor. De acest tratament a avut parte, de exemplu, românul Ioan Slavici, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Acesta este un model uzual de gândire printre cei cu mentalitate bazată pe prejudecăți, indiferent de colectivitatea etnică În discuție, și este cel mai bine reprezentat de formula obișnuită « Unii dintre cei mai buni prieteni ai mei sunt...[evrei, negri, țigani]»” <endnote id="(423, p. 214)"/>. În 1902, Dimitrie Sturdza (ministru de Externe și președinte al Partidului Național Liberal) spunea că „posedă prieteni evrei” pentru a-și Îmbunătăți imaginea de „năprasnic antisemit” și de „faimos mâncător de evrei”, cum Îl caracteriza
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
diverse scenarii, filo sau anti, impus de ceilalți. Realitatea concretă a individului [...] nu contează, pentru că evreul-exponent e mereu responsabil de tot ce fac «evreii», fie ei religioși, atei, comuniști sau chiar convertiți” <endnote id="(490)"/>. De regulă, evreii (ca și țiganii) sunt percepuți În bloc compact, astfel că fiecare individ posedă toate virtuțile și mai ales toate viciile nației sale, conform unor pseudo-trăsături etnopsihologice și unui cețos Volkgeist herderian. Reprezentativitatea evreului se manifestă și invers : trăsăturile fiecărui individ sunt transferate Întregii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
326 Imaginea evreului În cultura română popor care să fi intrat În contact cu românul, fără ca acesta să-și bată joc de el. Sunt nenumărate anecdote populare În cari se iau peste picior grecii, evreii, nemții, ungurii, polonii, muscalii ; asupra țiganilor există o Întreagă epopee populară În versuri lapidare [...]. Despre bulgari există asemenea o lungă povestire a lui Hagi Ivat craiul, care a vrut să ia Țarigradul Înarmat c-un praz ; despre serbi asemenea ; c-un cuvânt, despre toți. Între mulțimea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
voi să Înșirăm toate epitetele și apostrofările românilor contra străinilor” <endnote id="(110)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, și folcloristul I.-A. Candrea s-a ocupat de „satirele În care poporul [român] batjocorește În chip așa de hazliu pe țigani, evrei, armeni, unguri, sași, arnăuți și alte atâtea naționalități cărora le găsește la fiecare câte un cusur” <endnote id="(773)"/>. Pe marginea acestui subiect delicat a glosat și Dumitru Drăghicescu În 1907, când a publicat cartea sa Din psichologia poporului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
totdeauna cu deosebire pe socoteala sârbilor și bulgarilor, a ungurilor și a turcilor. Ei s-au socotit totdeauna superiori acestor vecini. Și din conștiința acestei superiorități au decurs toate glumele și ironiile ce au făcut pe socoteala lor. [De asemenea,] țiganii sunt un izvor nesecat de humor pentru țărani” <endnote id="(326, p. 409)"/>. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, În satirele politice care, din cauza cenzurii, circulau clandestin - oral sau În manuscris, În cadrul unui tip de folclor urban - nu doar „jidanii” erau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
armean” sau „Trei evrei fac cât un locuitor din Basel, trei locuitori din Basel fac cât unul din Geneva”) <endnote id="(3, pp. 71-72)"/>. Câteodată Însă, situația era răsturnată, evreul apărând În postura celui Înșelat, ca În această zicală românească : „Țiganul fură, armeanul jură și jidanul plătește gloaba [= amenda]” <endnote id="(3, p. 29)"/>. Nu atât naivitatea evreului pare să fie sugerată aici, cât frecventa sa discriminare și persecuție ; faptul că el era adesea culpabilizat și pedepsit, indiferent de adevăratul vinovat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia] rumânilor,/ eresul armenilor,/ bogăția ovreilor,/ sărăcia și goliciunea țiganilor” <endnote id="(20, p. 299)"/>. Am transcris În totalitate acest text din 1705 pentru că este un bun exemplu de imagologie, conținând nu numai hetero-imagini, dar și auto- imagini, În caz că originea textului este românească. Într-adevăr, Moses Gaster era convins că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aminti o scurtă invocație populară, În care Dumnezeu este chemat să le dea „bunătăți” creștinilor și „răutăți” tuturor celorlalți : Să trimeată Dumnezeu sănătate La creștinătate, Păgânii, Să-i mănânce cânii, Să dea ciuma-n turci, Râia În jidani, Boala-n țigani <endnote id="(47, p. 150)"/>. Dar adevăratele „daruri etnice” sunt distribuite de Dumnezeu odată cu facerea lumii. Este un subiect comun mai multor legende populare. Una dintre ele a fost preluată de prozatorul Mihail Sadoveanu și folosită chiar la Începutul romanului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ele a fost preluată de prozatorul Mihail Sadoveanu și folosită chiar la Începutul romanului cu subiect pastoral Baltagul, apărut În 1930 : „Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială și semn fiecărui neam.” „Neamțului i-a dat șurubul”, iar țiganului - cetera. „Sârbului i-a pus În mână sapa”, iar turcului i-a zis : „Tu să fii prost ; dar să ai putere asupra altora, cu sabia”. Ungurului i-a dat „botfori [= cizme] și pinteni și rășină” să-și facă „sfârcuri la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În marea categorie a legendelor etiologice. Din ele aflăm cum au fost stabilite, o dată pentru totdeauna, „caracteristicile etnice”. Gândirea stereotipă este dusă În acest caz până la limită. Totul este redus la un singur „semn cultural” (șurubul pentru neamț, cetera pentru țigan, munca pentru moldovean etc.) sau numai la câteva astfel de „semne”, considerate a fi definitorii pentru o etnie. Această „determinare etnoculturală” stă sub semnul dublei autorități. Pe de o parte, ea este Înfăptuită de Însuși Dumnezeu și, pe de altă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
condusă de D. Gusti), a formulat astfel câteva dintre subiectele cercetării referitoare la „neamuri” : „Mulțimea și diferențierea lor. A fost la Început un singur neam sau toate sunt de la Început ? Care sunt caracterele unui neam ? Neamuri de culoare. Ierarhia neamurilor. Țiganul, evreul, ungurul, sasul, românul etc. Cum sunt explicate Însușirile naționale ?” <endnote id=" (765, p. 248)"/>. Într-o legendă populară autentică, culeasă tot În nordul Moldovei, se relatează ce „talanturi” [= talente] a Împărțit Dumnezeu, la Începutul lumii, „celor Întâi popoare”. Conform
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
explicate Însușirile naționale ?” <endnote id=" (765, p. 248)"/>. Într-o legendă populară autentică, culeasă tot În nordul Moldovei, se relatează ce „talanturi” [= talente] a Împărțit Dumnezeu, la Începutul lumii, „celor Întâi popoare”. Conform legendei, cele dintâi nații ar fi jidanii, țiganii și moldovenii (aceștia din urmă fiind Împărțiți, la rândul lor, În „boieri” și „țărani”). Sosiți primii În fața lui Dumnezeu, boierii moldoveni au cerut „avere”. „Dumnezeu le-a dat avere.” „Apoi au mers jidanii, că ei s-au Îmbrăcat mai degrabă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și „binele” <endnote id="(vezi 265)"/>, pentru că prima le-a fost dată boierilor, iar cel de-al doilea „l-au luat jidanii”. Ei au primit În schimb „lucrul” (munca) : „Și de aceea lucrul e sfânt, căci e de la Dumnezeu”. Iar țiganilor le-a rămas doar „râsul” : „«De râs să fiți», le-a zis Dumnezeu. Și chiar de râs au rămas” <endnote id="(259, p. 46)"/>. După cum se vede, principalele caracteristici etico-etnice atribuite evreului sunt „binele”, obținut fără „lucru”, și „banii”, obținuți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aibă originea În spațiul cultural german, și nu În cel maghiar din care a fost culeasă. Înrudite cu legendele de mai sus (tip „darurile lui Dumnezeu date etniilor”) sunt legendele privind geneza etniilor și a raselor. Într-un mit al țiganilor din Transilvania, Dumnezeu a făcut omul din lut și l-a pus să se coacă În cuptor. L-a ținut Însă prea mult la foc și a ieșit prea negru, pentru că „era ars de tot”. Acesta „a fost strămoșul negrilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]