12,690 matches
-
ai spiritului, au abdicat de asemenea, dar cu prețul sinuciderii gândirii lor, în revolta ei cea mai pură. Adevăratul efort, dimpotrivă, constă în a rămâne aici, cât lucrul e cu putință, și în a examina îndeaproape vegetația barocă a acestor ținuturi depărtate. Tenacitatea și clarviziunea sunt spectatori privilegiați ai acestui joc inuman în care absurdul, speranța și moartea își dau replica. Spiritul poate atunci să analizeze figurile acestui dans elementar și totodată subtil înainte de a le ilustra și de a le
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
a le putea păstra. Mai cu seamă, trebuie să-mi potrivesc în funcție de ele purtarea și să le urmăresc în toate consecințele lor. Spunând asta mă gândesc la onestitate. Dar vreau mai întâi să știu dacă gândirea poate trăi în aceste ținuturi pustii. Știu cel puțin că gândirea a mai pătruns în acele pustiuri. Ea și-a găsit acolo hrana. A înțeles că se hrănise până atunci cu năluci. Aici au luat naștere câteva din temele cele mai arzătoare ale meditației umane
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
E vorba numai "de o atitudine spre a cunoaște" și nu de o consolare, încă o dată, asta la origine cel puțin. Cum să nu simți strânsa înrudire a acestor gânditori? Cum să nu vezi că toți se întâlnesc în acel ținut privilegiat și amar unde speranța nu-și mai are locul? Vreau să-mi fie explicat totul sau nimic, iar rațiunea e neputincioasă în fața acestui strigăt al inimii. Spiritul trezit de această exigență caută, dar nu găsește decât contradicții și nebunie
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
unei patriarhalități somnolente, apăsat de cenușiul cotidian, dar care ar fi smuls din letargie de prefacerile următoare celui de-al doilea război mondial. Teritoriul epic se lărgește considerabil în povestirea Călătoria în țara uriașilor (din volumul Moștenirea, 1955), prin cuprinderea ținuturilor românești din estul și nordul Carpaților, străbătute de un lord travestit. Inspirat de romanul cvasiomonim al lui Swift, prozatorul imaginează venirea, în epoca fanariotă, sub înfățișare de negustor, a unui consilier regal britanic, Mr. Guliver Pickerston. Acesta vizitează curțile princiare
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
În fond, îngemănarea celor două repertorii e vizibilă încă de la prima piesă a lui V. publicată în volum - Țara lui Gufy (1992), care tratează în manieră ubuescă o temă ce pare inspirată din feeriile lui Victor Eftimiu. Gufy, stăpân peste ținutul „orbilor”, a pus să se vopsească în alb întreaga sa împărăție; numai că tot acest imens decor îi servește pentru a-și controla mai bine supușii, a căror „fericire” o declamă demagogic de față cu bufonul-raisonneur Lulu: „Spune și tu
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
Ev-Mediul odăii, București, 1991; Orașul de sub varul pereților, Piatra Neamț, 1995; Femeia din Ev-Mediul odăii, Timișoara, 1996; Tratat despre Ochiul Orb, București, 1996; Podul sau Dictatura ochiului, Timișoara, 1997; Gheara literei, București, 1998; Scrisul agonic, Botoșani, 1999; Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar 1700-2000, postfață Nae Antonescu, Satu Mare, 2000; Nord, și dincolo de Nord, Cluj-Napoca, 2001; Stânci nupțiale, Iași, 2003. Ediții, antologii: La ce bun poeții, Piatra Neamț, 1994; Lucian Blaga, Saeculum - Metafizică și... polemică, Piatra Neamț, 1995; Constantin Noica, Poeme, pref. Nae Antonescu
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
istroromân, studii despre dacoromână (graiurile bănățean, crișan, moldovean și muntean), precum și numeroase alte studii solide, incluse în anuarul institutului din Leipzig, unde valorifică și rezultatele anchetelor. A cercetat mai mult de șapte sute douăzeci de localități, textele de folclor culese din ținuturile locuite de români ridicându-se la peste patru sute, cele mai multe reproduse în transcriere fonetică. Artur Gorovei, care l-a găzduit pe W. la Fălticeni mai mulți ani, a evocat modul cum acesta își desfășura anchetele pe teren: „Timp de cinci ani
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
puteri străine, ușor de identificat sub numele Roxolania. Fără o construcție epică și fără un flux narativ propriu-zis, cartea se articulează ca o succesiune de episoade dramatice, dând seamă despre deteriorarea și ieșirea din matcă a vieții oamenilor din acest ținut al minelor. Rezistă la lectură câteva tablouri de atmosferă, care surprind „misterul” blestemat al locului, tensiunea momentului (primii ani după al doilea război mondial), ca și unele siluete. Oprindu-se și la alte medii, precum în Anotimpurile unei țigănci (2003
ZAHARIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
Azalea indica, Camelia sp. Grupul plantelor suculente este bogat reprezentat. fam. Cactaceae, fam. Crasulaceae; plante din regiunile boreale și astrale ale Asiei, Australia și Noua Zeelandă. Secția Flora Globului (16 ha) cuprinde plante grupate după locul de origine, pe continente și ținuturi fitogeografice. Acest sector cuprinde 1000 unități taxonomice cu circa 8000 de exemplare. Secția flora și vegetația României (25 ha) prezintă flora și vegetația pe provincii istorice și pe etaje de vegetație. Aici se găsesc specii de plante spontane importante din
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
mai caracteristice sunt călătoriile sezoniere regulate, executate de marea majoritate a păsărilor de la noi. Afară de acestea, mai există peregrinări sau rătăciri sezoniere ale păsărilor, care în căutare de hrană fac deplasări neregulate, cu amplitudini și destinații variabile și ajung în ținuturi unde nu se întâlnesc de obicei (ex. forfecuța Loxia curvirostra). Tot sub noțiunea de migrație au fost cuprinse si deplasările treptate ale unor specii în raport cu modificarea ariei lor de răspândire. Migrația începe cu apropierea toamnei și a iernii, care pun
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
locurile natale ( Picidae, Corvidae, Paridae, Fringillidae). Unele păsări sunt oaspeți de iarnă: toamna și iarna sosesc dinspre nord pentru a-și petrece anotimpurile nefavorabile în țara noastră. Alte specii sunt oaspeți de vară: sosesc primăvara din sud, se reproduc în ținuturile noastre iar toamna se îndreaptă din nou spre sud, până în zona Mării Mediterane, în Africa, în Orientul Apropiat. Păsările de pasaj cuibăresc în nordul continentului și tranzitează România de 2 ori pe an: primăvara în drumul lor spre ținuturile de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în ținuturile noastre iar toamna se îndreaptă din nou spre sud, până în zona Mării Mediterane, în Africa, în Orientul Apropiat. Păsările de pasaj cuibăresc în nordul continentului și tranzitează România de 2 ori pe an: primăvara în drumul lor spre ținuturile de cuibărit, iar toamna în timpul călătoriei spre cartierele de iernat din sud. În cazul anumitor specii, doar o parte din populații migrează parțial migratorii. Ca urmare a modificărilor factorilor climatici în zona temperată a Europei, deci și în țara noastră
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
plante și animale se află în declin, apropiindu-se de dispariție. De exemplu, în ultimii 300 de ani s-au stins 300 specii de păsări. Pe de altă parte, habitatele speciilor sunt alterate sau distruse pe scară largă, în toate ținuturile globului. Cauzele primordiale ale declinului populațiilor de animale și ale degradării, distrugerii habitatelor lor se datorează presiunii umane, iar aceasta crește pe măsura dezvoltării tehnologiei și a creșterii demografice. Prezența omului și activitatea umană au dus la perturbarea desfășurării normale
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
din Crimeea și a turcilor mesheți. Cât despre deportații în Gulag, eliberați în mod progresiv cu începere de la jumătatea anului 1953, ei nu vor fi decât rareori autorizați să se întoarcă în regiunea lor de origine, trebuind să rămână în ținuturile unde au fost deportați, fiind considerați în continuare suspecți. DEZINFORMARE → INFORMARE/DEZINFORMARE DESTALINIZARE DE LA „DEZGHEȚUL” LUI HRUȘCIOV LA „STAGNAREA” LUI BREJNEV Termenul a început prin a desemna denunțarea cultului personalității lui Stalin, lansată în februarie 1956 la cel de-al
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
existat niciodată În această parte a lumii. O efervescență comparabilă cu cea care a avut loc În sudul Spaniei s-a produs și dincolo de Atlantic, grație unei mișcări de populații și de culturi care a consacrat America de Sud și Caraibele drept ținuturi sincretice. Colonizările spaniolă, portugheză, franceză și engleză, transferurile de populații europene și africane, la care s-au adăugat mai târziu deplasările de hinduși, chinezi și levantini, fiecare nou „val” redescoperind pământurile indiene din cele două Americi și din Caraibe, au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
descoperirii ă noi orizonturi: ă diversitatea mediilor, a peisajelor și a activităților umane; ă alteritatea ce se distinge sub masca diferitelor embleme care determină identități teritoriale sau socioprofesionale cu caracter discret; ă schița unei Franțe a provinciilor, a regiunilor, a ținuturilor. În 1552, apărea la editorul Estienne din Paris, scrisă de o mână anonimă, o lucrare de un tip inedit, numită Ghidul drumurilor Franței (sic), care este, dacă nu cumva ne Înșelăm, primul ghid de călătorie În Franța. Acesta a fost
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un puzzle alcătuit din ecouri Îndepărtate despre populațiile Întâlnite, fie că este vorba despre descrieri realizate de parizieni ori de provinciali care „descopereau” Franța sau despre traduceri ale relatărilor unor călători europeni aflați pe „pământ străin”, cuprinși de curiozitate, devorând ținuturi și peisaje, dar mai ales Înclinați să compare locurile natale cu aceste „noi” teritorii. M. V. & BABEAU Albert (1926), Les Voyageurs en France depuis la Renaissance jusqu’à la Révolution, Tours, Mame. BELORGEY Jean-Michel (2000), Transfuges: voyages, ruptures et métamorphoses des
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
IDENTITĂȚI CULTURALE, MINORITĂȚI (dreptul Î) Loc de apartenențătc "Loc de apartenenȚĂ" Un loc, În calitatea sa de „patrie imaginară”, este Înainte de toate o entitate imaterială, invizibilă. El influențează În mod misterios comportamentele individuale, colective și toate manifestările materiale ale unui ținut dat (peisaj, habitat, arhitectură, cunoștințe și tehnici, unelte etc.). Din acest punct de vedere, este un patrimoniu viu care Își extrage consistența din spațiu trăit al actorilor. Cutia sa neagră cuprinde miturile fondatoare, credințele, suferințele, Încercările Îndurate, revelațiile, revoluțiile traversate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
5, trimestrul al treilea. RIVIERE Claude (2000), Anthropologie politique, Paris, Armand Colin. Φ Conflict, ETNICITATE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, STRĂIN, Trib, VIOLENȚĂ Țtc "Ț" Țap ispășitortc "Țap ispășitor" Φ ATRIBUIRE (teoriileî), PREJUDECATĂ, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ținuttc "Ținut" Comunități de comune, comunități de aglomerări, „ținuturi” cu nume motivate și construite pornind de la un element de relief, uneori derivate din toponimul unui oraș sau al unui târg: Alpes mancelles 1, Planèze2, Terres froides 3, Montagne limousine 4, Plaine de Caen, Valée de l’Echelle 5, Bazadais
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dorințele asociațiilor, locuitorilor, ale reprezentanților aleși sau ale consilierilor lor tehnici pentru amenajarea și dezvoltarea locală, antrenați și Încurajați În acest sens de diverse legi succesive: de exemplu, legile Pasqua (4 februarie 1995) și Voynet (25 iunie 1999) privind crearea „ținuturilor” și, respectiv, statutul acestora. Teritorii administrative În recompunere Treizeci și șase de mii cinci sute șaizeci și patru de comune, trei mii opt sute șaptezeci și șapte de cantoane, nouăzeci și șase de departamente, douăzeci și una de regiuni, o capitală, Paris, sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care administrează deja, fiecare cu domenii de competență și conform unor modalități proprii, un spațiu sau o zonă recunoscută. O dată cu crearea Delegației pentru Amenajarea Teritoriului și pentru Acțiune Regională (DATAR), putem adăuga la această panoplie Încă vreo patru sute cincizeci de „ținuturi”. Acestea din urmă Își datorează, cu siguranță, „formarea” unui mediu politic adecvat (acesta fiind rolul reprezentării democratice), dar și ă sau poate mai ales ă geografiei și istoriei. Prin crearea unui asemenea dispozitiv bazat pe inițiativa locală și care se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
manipulărilor spațiale succesive care au avut loc de la Revoluție Încoace. Dincolo de toate acestea, mișcarea intercomunală deschide calea descentralizării, favorizând emanciparea localului, și prefigurează ceea ce Marc Censi, președinte al Asociației Comunităților din Franța, califica drept „noua Republică a teritoriilor”. Totuși, „subiectul” ținuturilor rămâne Încă o chestiune de nuanțe, de aprecieri (de ce să aderi la unul, și nu la altul?), de unde impresia de lucru neterminat, În constantă și permanentă evoluție, mai ales În funcție de rezultatele electorale. Altfel, aceste spații sunt adesea foarte diferențiate, cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aceste spații sunt adesea foarte diferențiate, cu sau fără oraș important, de talie mai mică sau mai mare, În mediu specific rural sau cu dominantă sat-oraș etc. Jean-Pierre Raffarin a sugerat chiar ideea creării unei „tipologii”. Deschise dezbaterilor și schimburilor, ținuturile sunt adevărate laboratoare de idei și de reflecții, locuri de inventar și de apărare a patrimoniului și, prin aceasta, a identității. Noi identități În discuție Această nouă arhitectură instituțională, născută din decupaje care depășesc uneori frontierele departamentale, n-a fost
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care depășesc uneori frontierele departamentale, n-a fost Întotdeauna realizată Într-o concertare echilibrată și pe deplin consensuală. În consecință, o serie de actori locali, ca și anumiți aleși, diferit poziționați pe eșichierul politic, au ajuns să denunțe crearea unor „ținuturi de drept seniorial”, sub pretextul apărării democrației locale care, după ei, este supusă astfel „dorințelor prințului”. Rămâne Însă o Întrebare obsedantă: cum vom putea, pe viitor, să păstrăm legitimitatea municipală, instaurând În același timp un cadru mai larg care să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de teamă sau de amenințare, nici nevoia de a lua inițiativa pentru a se apăra de autohtoni, care puteau destul de greu să fie considerați străini pe teritoriile lor ancestrale, sau chiar de membrii altor etnii introduși adesea cu forța În ținuturi unde fuseseră exploatați și constrânși să se adapteze. După cel de-al doilea război mondial, fostele colonii și-au dobândit independența, fie pe cale pașnică, fie după lupte de eliberare, uneori lungi și feroce. În unele locuri, foștii coloniști, instalați de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]