KorAP: Find »[drukola/base=țipa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...258 259 260 ...318 >

7,946 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350

el. L-am tras înapoi. Soneria sună iar. Cuțitul se balansa deasupra lui. El urla și își întindea corpul mic și furios spre cuțit. Am tras cuțitul spre mine. Soneria sună iar. De data asta mai prelung. Nenorocitul insista. David țipă. Am ridicat cuțitul sus, deasupra pătuțului. Soneria se opri. Fiul meu clipi. Gura i se închise. Casa se cufundă iar în tăcere. Am simțit ceva deasupra pătuțului, ceva strălucitor care se mișca. M-am uitat în sus și am văzut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
Mergeam ca un bătrân. Mergeam ca tata când l-am văzut ultima dată, oricând o fi fost asta; atunci când nu am făcut nimic ca să îl salvez. Crezi că poți să te speli pe mâini de mine și maică-ta, a țipat el atunci la mine, din fereastră, în noaptea în care s-a născut David. Acuzația era justificată, deși atunci o negasem. Dar acum aveam să îndrept lucrurile. Și nu pentru că aș fi crezut în viața de apoi. Mă țineam de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
nu m-ar fi ținut la pământ cu o asemenea forță. —Ce e asta? Îmi vârî în față biletul cu combinația de la seif. — Ce naiba e asta? I-am spus că era combinația de la seif. În caz că mi se întâmpla ceva. În caz că? țipă ea. În caz că? Copiii coborâseră și ei deja din mașină, deși Madeleine probabil că le spusese să stea pe bancheta din spate. Stăteau la capătul treptelor dinspre peron; Abigail îl ținea pe David de mână, Betsy avea degetul în gură, deși

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
nu poate să mă ajute. Psihiatria nu cunoaște remedii împotriva instinctelor criminale. Nu puteam să le învelesc pe fiicele mele seara de teamă să nu le sufoc. Nu îmi puteam lua fiul în brațe și să îl învârtesc în timp ce el țipa de plăcere, pentru că puteam să îmi pierd controlul și să îl izbesc de un perete. Condusul era și mai rău. Să mă urc la volan cu copiii mei pe bancheta din spate era ca și cum aș fi fost într-un carusel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309

lacrimi pe care reușea cu greu să le ascundă, mai ales când cineva se scuza față de el și Își cerea iertare. Poate de asta se străduia mereu să pară sever, ba chiar Încerca să-i terorizeze pe cei din jur țipând la ei și certându-i. Dar venind de la el, mustrările se dovedeau a fi politicoase și nejignitoare. —A! Excelență! Herr Major General von Nisan! Direct din tranșee! Ar trebui să-ți dăm o medalie! Fima spuse timid: —Am Întârziat puțin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
să enumere toate țările arabe, Îndoind cu satisfacție câte un deget ciolănos la fiecare nume. Când menționă India și Iranul, Fima nu mai putu suporta În tăcere. Își Întrerupse tatăl cu un stigăt, apărând dreptatea Încălcată, bătu din picior și țipă ca un copil, că Iranul și India nu sunt țări arabe. —Ei și? Ce-i cu asta? Ce-ți pasă ție? Întrebă bătrânul, intonând cuvintele ca un cantor la rugăciune, cu un zâmbet șiret și blând, am găsit noi cumva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
cea tainică expusă și desfăcută de fălcile de metal, simți În stomac un acces subit de greață. Îi scăpă un sunet asemănător unei inspirații adânci printre dinții Încleștați, ca și cum s-ar fi opărit și s-ar fi stăpânit să nu țipe de durere. Lângă dilatatoare erau aranjate Într-o ordine perfectă foarfeci lungi, forcepsuri, diafragme În ambalaje de nailon sterile, Închise ermetic. În spatele biroului doctorului, În partea stângă, se afla o măsuță cu rotile pe care stătea pompa de absorbție cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
știri. Fima sări În picioare, zăpăcit și mânios, de parcă ar fi primit o palmă, se repezi la televizor să-l aprindă, dar nu nimeri butonul corect. Dându-și seama brusc că era luat În râs, regretă că mângâiase copilul și țipă: —Ori Îmi spui În șaizeci de secunde care e problema, ori plec și te las singur aici. Du-te, zise Dimi. Foarte bine, i-o trânti Fima, Încercând să imite severitatea rece a lui Ted și chiar accentul lui. Plec

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
e din cauza edemului. Apoi Yaniv, Ronen și Ninja au luat-o la fugă, iar câinele a reușit să rupă sfoara cu dinții și să se elibereze, dar numai la picioarele din față, cele din spate au rămas legate, și așa, țipând, nu mai erau urlete de câine, ci parcă de femeie, s-a târât pe burtă și a dispărut În tufișuri, iar el, Dimi, a văzut că băieții nu erau acolo, s-a speriat și a fugit după ei. Într-un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
folosit. Poate are nevoie de tine. Au și ei zece porunci sau mai puțin de zece, iar prima e să nu arunci. Am În magazie o ladă plină cu toate jucăriile pe care le-am avut de când eram atâtica. Ei țipă tot timpul la mine să le arunc, cine mai are nevoie de ele, ocupă loc de pomană, se umplu degeaba de praf, dar eu nu sunt de acord. „Să arunci e ca și cum ai omorî, Îi spuse Fiica Zăpezii Lacului Vântului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
de care au nevoie sunt să fie tot timpul liniște absolută În casă, să fie toate Împăturite și puse la locul lor, iar ușile să nu fie niciodată Închise cu zgomot. De fiecare dată când se trântește o ușă, ea țipă la mine și la tata. De fiecare dată când vreun stilou nu e la locul lui, el țipă la mine și la mama. De fiecare dată când pasta de dinți nu e Închisă până la capăt, amândoi țipă la mine. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
puse la locul lor, iar ușile să nu fie niciodată Închise cu zgomot. De fiecare dată când se trântește o ușă, ea țipă la mine și la tata. De fiecare dată când vreun stilou nu e la locul lui, el țipă la mine și la mama. De fiecare dată când pasta de dinți nu e Închisă până la capăt, amândoi țipă la mine. Nu țipă. Îmi fac observație. În felul următor: Ar fi de dorit ca pe viitor... Sau el Îi spune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
o ușă, ea țipă la mine și la tata. De fiecare dată când vreun stilou nu e la locul lui, el țipă la mine și la mama. De fiecare dată când pasta de dinți nu e Închisă până la capăt, amândoi țipă la mine. Nu țipă. Îmi fac observație. În felul următor: Ar fi de dorit ca pe viitor... Sau el Îi spune În engleză: Fă ceva cu copilul, ca să nu mi se Învârtă printre picioare. Iar ea Îi spune: E copilul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
la mine și la tata. De fiecare dată când vreun stilou nu e la locul lui, el țipă la mine și la mama. De fiecare dată când pasta de dinți nu e Închisă până la capăt, amândoi țipă la mine. Nu țipă. Îmi fac observație. În felul următor: Ar fi de dorit ca pe viitor... Sau el Îi spune În engleză: Fă ceva cu copilul, ca să nu mi se Învârtă printre picioare. Iar ea Îi spune: E copilul tău, domnule. Când erai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
nervos: Ajunge. Lasă-mă În pace. Când spuse asta, Își aminti chipul Yaelei, schimonosit de spaimă și dezgust, când, cu două ore În urmă, aprinsese lumina În dormitor și Îl descoperise dormind Îmbrăcat sub plapumă, Îmbrățișând cămașa ei de noapte. Țipase exasperată: Repede, Teddy, vino să vezi asta. De parcă i s-ar fi strecurat În pat vreun gândac, vreun fel de Gregor Samsa. Probabil că În clipa aceea, când de-abia se trezise, năuc de somn, Întinzându-se și așezându-se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
și eu m-am stăpânit să nu plâng. Tatăl tău și cu mine ne-am ocupat de toate pregătirile pentru nuntă, În timp ce tu bombăneai că viața ta se scufundă În lumânări și În tigăi. Odată te-ai Înfuriat și ai țipat la mine că nu suporți dormitoare fără perdele, până și Într-un bordel sunt perdele. Ai bătut din picior ca un copil răzgâiat. Nu că mi-ar fi păsat: ce-aș avea eu contra perdelelor? Dar clipa aceea a fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
aminti bătrânului o istorie care se petrecuse cândva Într-un orășel din Ucraina. Ca de obicei, povestirea trase după ea o serie lungă de vagoane pline cu explicații și morale. În cele din urmă Fima fu cuprins de disperare și țipă că de fapt n-are nevoie de nici un zugrav și că Baruch ar trebui să Înceteze dracului odată să-și bage nasul În viața lui, agitându-se, zugrăvind, pețind. Poate că ai uitat, tată, dar din Întâmplare am cincizeci și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
evapora de aici, și nici noi, și suntem perfect În stare să trăim ca șoarecele și pisica. Asta e realitatea și așa e și drept. În Tora scrie că dacă doi clienți trag de un șal de rugăciune și fiecare țipă că e al lui, adus de acasă, trebuie să iei o foarfecă și să-l tai. Așa a hotărât Moise Însuși și poți să mă crezi că nu era deloc prost. Mai bine să tai un șal de rugăciune decât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
perioada excursiei În Grecia, când nici el, nici cele trei fete nu erau prea preocupați de alegerea cuvintelor. Se rotesc cocorii. Și se duc. Traversând strada auzi un scrâșnet ascuțit de frâne. Șoferul unei camionete Îl Înjură pe Fima și țipă: —Ești În toate mințile? Fima medită o clipă la asta, se cutremură cu Întârziere și mormăi prostește: —Scuze. Îmi pare rău. Iartă-mă. Șoferul strigă: Idiot afurisit, ai mai mult noroc decât minte. Fima cugetă și la asta, iar când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
se conformă imediat, dar fu totuși Împins cu grosolănie de un polițist mai În vârstă, transpirat, cu șapca dată pe spate Într-un unghi comic. Fima protestă: —Bine, bine, nu e nevoie să mă Împingi, m-am Împrăștiat deja. Polițistul țipă la el cu o voce tunătoare, cu un accent românesc: Încetează s-o faci pe deșteptul cu mine Înainte s-o Încasezi! Fima se abținu și porni În direcția spitalului Bikur Holim. Se Întrebă dacă va continua să se Împrăștie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264

pasate ca un copil cuminte. Cum a fost? Ce a zis de bani? V-ați împăcat? Se mută înapoi? Ce a zis Harry? —Mătușă Lynn! Ea s-a retras, iar eu mi-am domolit vocea. —Scuze, nu am vrut să țip. Sunt puțin grăbită. Nu, nu ne-am împăcat. De fapt, totul e de zece ori mai rău. Dar asta e grija mea. Ce e important este că Harry nu mai are ce să ascundă de tine acum. Evident tot secretul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
trist. Probabil am părut gata să izbucnesc în lacrimi pentru că ea s-a mai îmblânzit - nu că aș fi meritat-o. — Te rog, nu mă face să-mi fie milă de tine, protestă Maria. Îmi taie plăcerea de a fi țipat la tine. Acum bănuiesc că trebuie să-ți ușurez suferința. Un glonț ar fi foarte bine-venit acum, am fost eu de acord. Maria nu mă contrazise. Ceea ce mi-am dat seama în după-amiaza asta însă a fost că acum suntem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
Excelent. — Am vrut să vedem Chicago, dar se epuizaseră biletele... — Așa că am rezervat bilete să-l vedem... săptămâna viitoare... și ne-am dus la Fame în loc. Mark începea să se prindă. M-am întins după carafa cu apă și am țipat când mi s-a pus un cârcel la umăr. —Ce-ai pățit la mână? mă întrebă Lynn. Am cam exagerat cu decoratul, atâta tot, am spus fără să mă gândesc. Mark clipi des, iar eu îmi dădui seama cât de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
am făcut? Hm, am pus cam des această întrebare în ultimul timp, nu-i așa? A făcut dreapta-mprejur brusc. — Știu despre tine și Kieran! Eu am tresărit. —Lisa, am luat micul dejun la Ritz, dar eram... Asta nu știam! țipă ea. Când a fost asta? O, Doamne. Gândește și apoi vorbește, mi-am ordonat. — Păi, oricum am vorbit numai despre tine. Încercam să-l ajut să te convingă să-l primești înapoi. Asta a fost tot. Lisa îmi arătă mobilul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
găsit în buzunarul de la haina lui când am dus niște haine la curățătorie. Ghici ce am găsit când l-am aprins? O, nu. Lisa, l-am rugat să ne întâlnim la locul de joacă doar pentru că... Nici asta nu știam! Țipa în toată regula deja. Am hotărât să tac pe loc. Lisa însă nu. — Exact de câte ori te-ai întâlnit cu soțul meu fără știrea mea? Maria se aplecă cu prudență spre mine. Te-aș sfătui să aștepți să vezi ce are

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]