9,827 matches
-
duce la interpretarea timpului ce dobândește dimensiuni diferite. Metonimia are, în cadrul operei de artă, aceeași funcție ca metafora. Metonimia este un trop ce se bazează pe contiguitate, adică pe inversiunea voluntară a categoriilor logice ale întregului prin parte sau ale abstractului prin concret. Re-numirea obiectului are loc prin contiguitatea înțelesului spațial, temporal și cauzal. Metonimia reprezintă un trop simbolic ce lărgește reprezentarea perceptibilă vizuală descriind fenomenul în mod indirect. În cadrul picturii, metonimia poate fi întâlnită la Ilya Glazunov - Păpușa, ce simbolizează
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
redus și izolat ce ia ființare cu ajutorul hiperbolei și al litotei. În cadrul operelor literare putem întâlni astfel de colaborări între tropii ontologici la F.M. Dostoievki, la Luis Caroll sau F. Kafka. Prin intermediul personificării, imaginile artistice ale unui animal sau obiect abstract posedă calități omenești. Acest trop ontologic este strâns legat de mitologie și de simbolurile ce apar în diferite câmpuri culturale de natură mitologică. Personificările sunt folosite în pictură, sculptură, dar și în arta literară și poezie. În Alice în țara
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în cadrul operei de artă personificarea este prezentă prin intermediul simbolurilor, iar reprezentarea unui animal sau obiect neînsuflețit cu caracteristici omenești are ca scop redarea unei imagini mai intense. Personificarea este strâns legată de mitologie. Alegoria are ca scop portretizarea unui concept abstract prin intermediul unei imagini specifice unitare. Acest trop ontologic apare în special în cadrul fabulei sau a parabolei. Pentru Rosenthal, alegoria este o descriere specifică a unui obiect sau fenomen al realității ce înlocuiesc o idee abstractă sau o idee. Simbolul alegoric
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ca scop portretizarea unui concept abstract prin intermediul unei imagini specifice unitare. Acest trop ontologic apare în special în cadrul fabulei sau a parabolei. Pentru Rosenthal, alegoria este o descriere specifică a unui obiect sau fenomen al realității ce înlocuiesc o idee abstractă sau o idee. Simbolul alegoric prezent în arta vizuală sau scrisă duce către o unitate formal-logică. Originea simbolului alegoric este legată de mitologie ca formă de exprimare a existenței umane prin intermediul unor imagini ce exprimă anumite idei abstracte, e.x
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o idee abstractă sau o idee. Simbolul alegoric prezent în arta vizuală sau scrisă duce către o unitate formal-logică. Originea simbolului alegoric este legată de mitologie ca formă de exprimare a existenței umane prin intermediul unor imagini ce exprimă anumite idei abstracte, e.x: Themis, zeița dreptății, Ouroborus, reprezentând începutul și sfârșitul, Psyche, personificând sufletul etc. Simbolurile alegorice au fost sursă de inspirație pentru poezia, pictura și sculptura medievale. În cadrul artei literare, alegoria se bazează pe o convergență a corelației efectelor și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o particularizare a operei literare, se cuvine să le numim obiecte imaginaționale, întrucât obiectele pur intenționale sunt identificate și cu entitățile a căror existență ține de actul conștiinței. Și, întrucât entitățile obiectului sunt exterioare conștiiței, ele doar primesc o natură abstractă prin imaginarea lor ca obiecte independente non-reale. Natura duală a obiectului operei literare poate fi anticipată încă de la separarea obiectului de artă în obiect artistic și estetic. De aceea, opera literară poate avea la bază un obiect real (cartea pe
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
necesar de exprimare a oricărui obiect de artă. 2. Anumite adăugări pentru înțelegerea operei poetice Indiferent de obiectul de artă atribuit în mod originar literaturii, ea se prezintă ca un obiect dual real-imaginar contextualizat 34. Nu putem admite o natură abstractă entității literare, nici în cadrul relației pe care poezia o presupune cu ispostazele sale (tropii ontologici). Stratificarea ontologică pleacă de la natura obiectului de care dispunem și așteaptă completare din partea tuturor tropilor ontologici constituenți poemului. Iar pentru că există o formă compozițională între
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ce are la bază actul fundamental al creației. Prin urmare, poezia este exprimarea unei idei spirituale, întrucât desăvârșirea ei este posibilă în domeniul spiritualului. Relația dintre strata și tropii ontologici este una intimă, ce acceptă toți tropii ca fiind entități abstracte. Aflat în acest context simbolic, poemul este deschis interpretării. Utilizarea diferitelor figuri de stil, a elementelor stilistice sau a dicțiunii poetice duce la crearea unor imagini disparate și înțelesuri multiple, făcând din poezie o artă specială ce necesită o analiză
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sa, precum și prin structura lingvistică și stilistică a obiectului. Constituția ontică a romanului coincide, în mod egal, cu starea particulară sau universală a unui prototip literar. Fiecare termen concret face posibilă corespondența cu starea nominală subiectiv-expresivă, înțeleasă ca un termen abstract. Termenii abstracți funcționează ca atribute pentru noțiunile universale. Romanul sau drama sunt identificați ca termeni universali ce au atribute singulare. Atributele romanului și dramei funcționează în dublu sens: ca existențe singulare ce prezintă o istoricitate și, în lipsa unei existențe independente
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prin structura lingvistică și stilistică a obiectului. Constituția ontică a romanului coincide, în mod egal, cu starea particulară sau universală a unui prototip literar. Fiecare termen concret face posibilă corespondența cu starea nominală subiectiv-expresivă, înțeleasă ca un termen abstract. Termenii abstracți funcționează ca atribute pentru noțiunile universale. Romanul sau drama sunt identificați ca termeni universali ce au atribute singulare. Atributele romanului și dramei funcționează în dublu sens: ca existențe singulare ce prezintă o istoricitate și, în lipsa unei existențe independente, ca ceva
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
duc la identificarea tipului de pictură și scopul picturii; de exemplu, sticla - pictura pe sticlă ce obișnuiește să desemneze obiectele de cult sau vitraliile. Creația expresivă duce la diferite forme ale artei picturale, ca schița, desenul, compoziția sau obiecte finale abstracte, ce au ca scop manifestarea expresivă și conceptuală a artistului. Pictura poate fi naturalistă sau reprezentațională și este dominată de motive și idei ce țin de viața religioasă, mitologie sau viața socială. Astfel, relația dintre obiectul real și pictură "nu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ce duc la individualizarea unui anumit tip de artă. În al doilea rând, se poate referi la curentul artistic din care pictorul face parte. În acest sens putem identifica motive și procedee diferite de la un stil la altul: în pictura abstractă se folosește limbajul vizual al formei, culorii și liniei pentru a aduce în existență o compoziție ce poate exista independent de referința vizuală a lumii. Abstracția gestuală folosește pata de culoare sub impulsul actului. Actul pictural este un act esențial
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
referința vizuală a lumii. Abstracția gestuală folosește pata de culoare sub impulsul actului. Actul pictural este un act esențial ce intră în compoziția picturii. Fotorealismul duce la identificarea fotografiei cu pictura, prin intermediul folosirii culorii și întră în opoziție cu expresionismul abstract. Suprarealismul folosește elemente ale neașteptatuluii, juxtapuneri neașteptate și non sequitor. Astfel, pictura este o valoarea spirituală, în timp ce culorile primare sunt indentificate cu sentimente sau concepte. Anumiți tropi ontologici își fac simțită prezența în compoziția picturală. Alegoria are scopul de a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
al fișierului de date - evenimentul fotografic, cât și la nivelul condiției digitale de producție a unei imagini din fișierul de date, imaginea digitală. Aceste două niveluri de digitalizare a imaginii nu afectează cu nimic natura imaginii fotografiei, întrucât este una abstractă. Deci, imaginea digitală nu presupune o nouă dimensiune a fotografiei, întrucât digitalizarea nu este necesară în mod fotografic. Digitalizarea nu reprezintă nimic altceva decât procesul de conceptualizare a imaginii: de-realizarea imaginii fotografice. Abstractizarea fotografiei nu are de-a face
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
posibilitatea unei autoreflecții metaficționale, lucru posibil prin combinarea tropilor ontologici. Totodată, fotografia și narativitatea realistă fac posibil ca filmul să descrie viața interioară prin forme exterioare. Acest proces, prezent în cadrul filmelor lui Karl Theodor Dreyer, duce la identificarea unei arte abstracte formate din imagini prin care se pot descoperi noi realități doar cu ajutorul anumitor categorii estetice ca frumosul, urâtul, grotescul, etc. Fenomen evident în Blue Velvet de David Lynch. Filmul descrie spațiul pe care imagini vizuale sunt inserate, împreună cu muzica și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
la culture", în Canadian Aesthetic Journal/Revue canadienne d'esthétique, vol. 2, 1998. Koskela, Jansi, "Truth as Unconcealemnt in Heidegger's Being and Time", în Minerva - An Internet Journal of Philosophy, 2012, nr. 16, pp. 116-128. Küng, Guedo, "Concrete and Abstract Properties", în Notre Dame Journal of Formal Logic, 5, 1964, pp. 31-36. Lotz, Christian, "Representation or sensation?" A critique of Deleuze's philosophy of painting", în Symposium (Canadian Journal of Continental Philosophy / Revue canadienne de philosophie continentale), vol. 13, nr.
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de Michael Vater, University Press of Virginia, Charlottesville, 2001, p. 231. 18 Cf. Ludwig Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus, traducere de D.F. Pears și B.F. McGuinness, Routledge, Londra, 1971. 19 "A concrete name is a name which stands for a thing; an abstract name is a name which stands for an attribute of a thing" (§ 4). Cf. John Stuart Mill, A System Of Logic, Ratiocinative And Inductive, The Project Gutenberg Ebook, 2009. 20 Referire la: Roman Ingarden, Der Streit Um Die Existenz Der
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ontology" în Grazer Philosophische Studien, 6 (1978), pp. 39-62 9 În The Literary work of art Ingarden folosește "ideal object" în sens larg, ce semnalează trei tipuri de idealități: obiectul ideal, ideile și calitățile ideale. 10 Guedo Küng, "Concrete and Abstract Properties", în Notre Dame Journal of Formal Logic, 5, 1964, pp. 31-36. 11 R. Oderbrecht vorbește despre reproșurile pe care Husserl le aduce schematismului ingardian al operei literare: "cineva nu poate trata opera ca ceva representabil în mod simplu și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
la înțelesuri diferite. Pierre Audiat și Jacques Derrida identifică literatura cu actul scriitoricesc în timp ce conținutul său fie oferă o descripție a vieții autorului, fie oferă o realitate ce depășește realitatea umană. Maurice Blanchot identifică opera literară ca având o natură abstractă, abisală ce depășește orice graniță a realității. De văzut Pierre Audiat, La Biographie de l'ouvre littéraire: esquisse d'une méthode critique, Jacques Derrida, Acts of literature, Maurice Blanchot, L'espace littéraire. 15 "The writer's thought does not control
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Ingarden face deosebire între spațiul imaginat și spațiul imaginațional. Spațiul imaginațional este imanent în experiența imaginațională, "it is its genuine "real part" and it cannot be removed from intuitive imaginational experience". Roman Ingarden, op. cit., p. 227. 34 Rudner identifica entitatea abstractă ca obiect de bază operei literare, fapt ce intră în contradicție cu procesul creativ al artei. Dacă opera de artă este creată, atunci ea nu poate dispune de o natură abstractă întrucât entitățile abstracte nu pot fi create. A se
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Roman Ingarden, op. cit., p. 227. 34 Rudner identifica entitatea abstractă ca obiect de bază operei literare, fapt ce intră în contradicție cu procesul creativ al artei. Dacă opera de artă este creată, atunci ea nu poate dispune de o natură abstractă întrucât entitățile abstracte nu pot fi create. A se vedea Richard Rudner, "The ontological Status of the Aesthetic Object", în Philosophy and Phenomenology Research, 1950, 10 (3), pp. 380-388. 35 Charles L. Stevenson, "On: What is a poem?", în The
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
p. 227. 34 Rudner identifica entitatea abstractă ca obiect de bază operei literare, fapt ce intră în contradicție cu procesul creativ al artei. Dacă opera de artă este creată, atunci ea nu poate dispune de o natură abstractă întrucât entitățile abstracte nu pot fi create. A se vedea Richard Rudner, "The ontological Status of the Aesthetic Object", în Philosophy and Phenomenology Research, 1950, 10 (3), pp. 380-388. 35 Charles L. Stevenson, "On: What is a poem?", în The Philosophical Review, 1958
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
positively affect the mood of the reader. Its medium would be printed matter from a mass readership. Its domain would be one of the arts. Its language could be characterized, with Biber (1989), as extremely narrative, moderately involved, situated, non- abstract, and not marked for persuasion". Gerard Steen, "Genres of Discourse and the Definition of Literature" în Discourse Processes, Lawrence Erlbaum Associates, 1999, 28 (2), pp. 109-120. 40 Cunoașterea este împățită în teoretică, definită de episteme, și practică, definită de techne
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sau juniori III Particularități de vârsta - creșterea corpului in lungime; dezvoltarea heterocroma si in salturi; - profilarea masei musculare si mărirea indicilor de forța; - procese furtunoase de dezvoltare di începutul maturizării sexuale (mai ales la fete);intensificarea funcțiilor hormonale; - consolidarea gândirii abstracte prin posibilitatea crescuta de sinteza si analiza; caracterul mobil al proceselor psihice. Ponderea factorilor de antrenament Obiectivele instruirii pe factorii antrenamentului a. Pregătirea fizica - continuarea Pregătirii Fizice Generale si a Pregătirii Fizice Specifice prin utilizarea unui larg arsenal de mijloace
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
organizate - unele naturale, iar altele anume create de societate, este o cerință legica pentru existența și dezvoltarea ființei umane. Omul singur, izolat de un cadru grupal și în afara interacțiunii cu ceilalți din colectivitate este de neconceput. Esența omului nu este abstractul, caracteristic individului izolat. În realitate ea este totalitatea relațiilor sociale. Fizionomia lui morală, intelectuală, estetică derivă din valoarea morală, intelectuală a grupurilor prin care individul a trecut și care au avut rolul unor adevărate laboratoare umane. De aceea, mutarea accentului
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]