7,862 matches
-
râul Împânzit de vârtejuri, pe Puțin-DelocNimic. Când vine vremea să-și țină promisiunea, regele Încearcă să păcălească uriașul oferindu-i fiul crescătoarei de păsări, apoi fiul grădinarului: În cele din urmă, uriașul Îl duce pe micul prinț În castelul din adâncul vârtejurilor apelor, iar băiatul devine tovarășul de joacă al fetiței uriașului. Morarul din cel de-al doilea basm aude un mic zgomot În lacul de la moară și zărește o femeie frumoasă care se ridică Încet În mijlocul apei și-i oferă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ce, poate-o fi norocul tău, pentru că toate astea urmează la noroc. În Fata din sicriul de ceară, eroul pleacă În căutarea fetei menite la naștere. Ajunge Într-o livadă frumoasă și cum, printr-o gaură, iese un fum din adâncul pământului, acolo o zărește pe soarta lui, pe fata lui Jigmond dă Ceară, pe celălalt tărâm, Într-o glajă de sticlă. Le transmite un mesaj părinților: m-am dus după soarta mea. Nu mai vin Înapoi cel puțin mult timp
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nu-l poată descoperi cu oglinda ei fermecată: cel care e Învins În această Întrecere Își pierde viața. Cutează porcarul. Forțele naturii Îi sunt apropiate, un vultur Îl ascunde În nori În prima zi, a doua zi un pește În adâncul mării. A treia oară un duh al pădurii Îl preface Într-un trandafir și-l fixează În spatele coroanei prințesei, care nu-l poate vedea, și astfel porcarul câștigă. În aceeași colecție (basmul Dracul din canea), o fată de Împărat vrea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ceea ce reprezintă el. Trebuie să lovească altfel, nimicitor. Vassili zace mort pe pat în casa părintească. Cineva bate la ușă, chiar o zgâlțâie. Tatăl Opanas deschide. E popa. Un preot bătrân cu chelie, barbă și plete colilii, venit parcă din adâncul veacurilor să țină slujba mortului. Mujicul Opanas îl privește lung, crunt și neguros, strângând în suflet energia pentru marele prag pe care îl va trece. Privirea lui, în prim-plan, devine greu de suportat pentru spectator. „Dumnezeu 1. Gh. Enescu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
eu singură !”, triumfă Aelita - femeia marțiană voise și puterea executivă. Los nu pare de acord, întrucât îi pune mâna în gât. Secvența amintește de Mașina timpului și prevestește Metropolis. Structura eloi, ființe de suprafață, „aristocratice”, rafinate, stăpânitoare, morloci, sclavi ai adâncului, primitivi și brutali, care îi atacă pe „nobilii” suprafeței, inaugurată de socialistul utopic H.G. Wells în romanul Mașina timpului (1898) o regăsim mai întâi în Aelita ecranizată după A.N. Tolstoi, apoi în filmul lui Fritz Lang. Inserarea cadrelor metaforice
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
București, 2002) Filme cu conținut politic și propagandistic ale perioadei Fata Morgana, Șantaj, Croaziera, Dragostea mea călă‑ toare, Detașamentul Concordia, Punga cu libelule, Probleme personale, Fiul munților, Convoiul, Ana și „hoțul”, Întoarcere la dragostea dintâi (1981) ; Destine romantice, Liniștea din adâncuri, Semnul șarpelui, Întoarce‑te și mai privește o dată, Calculatorul mărturisește, Întâlnirea, Concurs, Rămân cu tine, Secvențe (1982) ; Faleze de nisip, Buletin de București, La capătul liniei, Întunericul alb, Pe malul stâng al Dunării albastre, Singur de cart, Dragostea și revoluția
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care le-ar fi putut suprainterpreta un public nervos și înfrigurat al acelei vremi. Liniile propagandistice ale deceniului 8 se păstrează în deceniul 9. Lupta comuniștilor ilegaliști dă naștere peliculelor Labirintul, Detașamentul Concordia, Punga cu libe‑ lule, Convoiul, Liniștea din adâncuri, Întâlnirea, Pe malul stâng al Dunării albastre, Să mori rănit din dragoste de viață, Emisia continuă, Ziua Z, A doua variantă, Pădurea de fagi. După august 1987 nu mai apare nici un film pe această temă. Notabilă este prezentarea mișcării legionare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Moara cu noroc (1957) 61, 81- 82, 92, 94, 103, 105 La nord prin nord‑vest (North by Northwest) (1959) 188 La patru pași de infinit (1964) 115 La vârsta dragostei (1963) 111, 113-114 Labirintul (1980) 192, 241 Liniștea din adâncuri (1982) 234, 241 Lumina de iulie (1963) 111-112 Lumini și umbre (1981-1982) 108 Lunca Bejinului (1937) 161 Lupeni ’29 (1962) 111, 115 M Maiorul și moartea (1967) 111 Mama (1979) 198 Manasse (1925) 280 Marele singuratic (1977) 192 Martorul (A
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a fundamentat teoretic posibilitatea creării unui satelit artificial al Pământului, a căutat să explice turtirea Pământului. Edmund Halley (1656-1742), asemeni lui Brahé care a închinat un poem lui Copernic, a dedicat o odă pentru Newton : Acum și-a deschis nepătrunsele adâncuri Cerul învins ! De acum vom ști ce putere rotește Lumile toate-mprejur ! A determinat cel dintâi orbitele unor comete în jurul Soarelui (1706), demonstrând periodicitatea lor. Astfel, cometele au fost admise în sistemul planetar fiind însoțitori ai Soarelui, după ce timp de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
prezent? Radiația solară și plantele *Algele marine și radiația solară Algele marine trăiesc numai până la adâncimea la care lumina poate pătrunde, adică este suficient de puternică. O parte din razele solare sunt reflectate de oglinda apei și pe măsură ce coborâm în adâncurile mărilor, intensitatea luminii scade ca urmare a absorbirii razelor de apă de către unele corpuri străine ce se găsesc în ea și chiar de stratul gros al apei. Din spectrul solar, cel mai repede scad în intensitate radiațiile roșii, apoi cele
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Republica Populară Română. Singurul organ legislativ era Marea Adunare Națională, activitatea acesteia fiind susținută de noul guvern condus de Petru Groza. România intra într-o nouă etapă, în care se vor forma oamenii de stat de tip nou, ieșiți din adâncurile societății<ref id=”2”>Raportul politic al Comitetului Central al Congresul Partidului Muncitoresc Român, 21 februarie 1948.</ref>. În această perioadă statul devine unicul proprietar, investitor și promotor. Funcționarea lui se baza exclusiv pe principiile centralizatoare ale „stalinismului economic”. România
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
partidului. Comitetele și Comisiile înființate încă din anii ’50 aveau în atenție reconstrucția, dar de o cu totul altă factură. „Ea va însemna crearea unei adevărate școli, la care se vor forma oamenii de stat de tip nou, ieșiți din adâncurile poporului<ref id=”2”>Raportul ..., 1948, p. 143.</ref>”. Structura guvernului și dinamica pe care a avut-o în primele trei decenii de după al Doilea Război Mondial constituie un alt argument în favoarea politizării excesive a dezvoltării țării. La 30 decembrie
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
a fost hărăzită ca măcar de acum înainte să mă apere de alte împrejurări nefericite ce s-ar putea ivi în calea mea. Pescuitor de stele Noaptea s-a insinuat tiptil, fără să se aștearnă întunericul, pentru că Luna, Doamna 'naltelor adâncuri pline și senine, și-a trimis argintiul razelor peste întreaga fire. Cerul înstelat, ca o imensă cupolă căptușită cu diamante, se oglindește în lacul adormit. De cu seară, am întins năvodul în apa sticloasă ca să pescuiesc stele, și luceferi și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
de a fi rău Înțeles și de a fi etichetat ca vetust, aflat Împotriva curentului vremii Îi face pe mulți să renunțe a mai aduce În discuție conceptul valoare 2 Ms. Literatura sud-americană, de exemplu, nu se ferește să exploateze adîncurile propriei mitologii, care-i dă vigoare și distincție În planul universal; de altă parte, poetul cernăuțean Arcadie Opaiț este apreciat la Kiev pentru caracterul transnațional al creației sale, punîndu-se În opoziție absolută naționalul cu universalul. În același fel, un reputat
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
a provoca emoții și idei. Ochiul și urechea ne sunt solicitate de lumini, culori, forme și sunete ale lumii înconjurătoare. Dar semnificația unor prozatori, poeți, pictori sau muzicieni contemporani ar fi mută, dacă nu s-ar întemeia pe ceea ce în adâncul sensibilitâții artistice umane a modelat arta mileniilor, a veacurilor, a deceniilor precedente. Michelangelo nu l-a anihilat pe Praxitelex ci dimpotrivă, l-a presupus așa cum Bach n-a putut apărea decât în spațiul auditiv creat de poliforma lui Palestrina. Chipurile
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Mântuitorul la îndeplinirea oricărei fapte. Prin aceasta El arată însemnătatea părții lăuntrice a faptei, adică a intenției, a gândului care-i stă la temelie, lucru de care nu se ținea destul seamă în Vechiul Testament. Mântuitorul face din această schimbare a adâncului sufletului omenesc lucrul cel mai ales prin care morala creștină întrece și desăvârșește morala Vechiului Testament. În Vechiul Testament se oprea, de pildă, omorul; dar în Noul Testament se caută a se înlătura și izvorul lui, adică mânia din inima omului, căci
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sale, 59 întâlnind lacul, codrul, casa... Pătrunzându-mă de ele, citindu-i și recitindu-i necontenit versurile, am ajuns, treptat-treptat, să mă întreb: oare care o fi Chipul poetului? În ce respiră vraja acelor lumini care vin, tot vin din adâncuri, cuprinzându-ne suflet și fire? De Ia ce ați pornit descifrarea acestui Chip? Nu v-a fost teamă de vastitatea teritoriilor ce trebuiau investigate? Că veți deforma imaginea celor ce l-au văzut înaintea dumneavoastră? S-au scris, într-adevăr
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
sale, 59 întâlnind lacul, codrul, casa... Pătrunzându-mă de ele, citindu-i și recitindu-i necontenit versurile, am ajuns, treptat-treptat, să mă întreb: oare care o fi Chipul poetului? În ce respiră vraja acelor lumini care vin, tot vin din adâncuri, cuprinzându-ne suflet și fire? De Ia ce ați pornit descifrarea acestui Chip? Nu v-a fost teamă de vastitatea teritoriilor ce trebuiau investigate? Că veți deforma imaginea celor ce l-au văzut înaintea dumneavoastră? S-au scris, într-adevăr
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
cimitir. Îmi este frică de necunoscutul nopții, de tot ce poate aduce ea, de tot ce mă poate surprinde și amenința: de un câine, de un fulger, de un răufăcător, de spectrele în care nu cred, dar care ies din adâncul meu fără voia mea. Nu le pot stăpâni. Și nu-mi pot stăpâni frica aceasta care se ridică în mine orice aș face și orice aș gândi. Fiind instinctuală, ea mă domină de dinaintea mea și din adâncul meu. În noapte
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care ies din adâncul meu fără voia mea. Nu le pot stăpâni. Și nu-mi pot stăpâni frica aceasta care se ridică în mine orice aș face și orice aș gândi. Fiind instinctuală, ea mă domină de dinaintea mea și din adâncul meu. În noapte e posibilul primejdiei, răul diversificat, neștiut ca atare, răul care poate lua o întruchipare sau alta din multele întruchipări pe care le poate lua răul. Însăși noaptea, cu necunoscutul ei, mă amenință. Nu știu exact de ce anume
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
adevărat mister. El te locuiește. El este centrul. Ceea ce se petrece în jurul centrului are nume, duce pe căi greșite, se îngrămădește, se destramă, poate fi gândit și exprimat. Centrul totuși este originar și rămâne așa. Înălțimile pe care le urci, adâncurile în care te prăbușești, distanța pe care ai apucat să o străbați - nu sunt, toate, nimic altceva decât reflexe ale neclintitului centru. În timp cade doar clipa descoperirii lui, o pâlpâire abia perceptibilă care face vizibilă promisiunea certitudinii luminii - altceva
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
supremă. Scenariul acestei apolinii divine, funcționând terapeutic față de Creatorul ei, este reeditat întocmai în Geneză. Înainte de a deveni cumpănire, stare proiectivă a Facerii, plutirea lui Dumnezeu peste ape este pura bântuire care însoțește plictisul ontologic. Iar întunericul care stăruie deasupra adâncului, a prăpastiei - abyssos - nu este doar starea elementară a nimicului, ci și reflexul ei psihic în sinea Duhului neangajat în faptă și, ca atare, suferind. Orice privitor într-o prăpastie adevărată cunoaște crisparea ce rezultă din contemplarea unei lumi fără
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de împărății; pe ele alunecau corăbii cu mărfuri prețioase, arme alese, mirodenii îmbălsămate. Printre baloturile grele și funiile ancorelor, se strecurau în tăcere pelerini înfășurați în pânze întunecate care vorbeau puțin și dormeau mai mult ziua. Noaptea se uitau în adâncuri, iar în ochi le strălucea o taină. Ei cunoșteau ceea ce altora le era ascuns, iar pelerinajul făcut spre Babilon era un drum din care se întorceau mult mai pricepuți. Moartea marelui Alexandru a rupt lanțurile care țineau încleștată genethlialogia, din cauza
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
i-a servit în aceeași calitate pe Mathias, pe Ferdinand și pe Wallenstein; a făcut zeci de horoscoape și a publicat almanahuri pline de preziceri. Ceea ce s-a mai putut spune despre Kepler, este că el nu era convins în adâncul său, de valoarea artei pe care o practica. Oare nu spunea el de atâtea ori, când vindea horoscoape: "Ceea ce zic poate să se întîmple sau nu". Sigur că un astrolog convins nu ar fi mărturisit niciodată un asemenea dubiu. Nu
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Fizica actuală are ca element fundamental vibrațiile. Sunetul, căldura, electricitatea, razele Roentgen, undele hertziene, totul are la bază mișcările atomului. Acestea sunt toate vibrațiile posibile? Nu se descoperă mereu altele? Ce sunt razele descoperite de Milikan? Nu vin ele din adâncul Universului, din Calea Lactee? Ce influență au asupra noastră? Mister! Iată o lacună ce poate folosi astrologiei. Dar "sufletul" este ceva cunoscut? Poate aici avem de-a face cu un complex de unde care au o rezonanță față de undele cosmice ale lui
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]