12,537 matches
-
În caz contrar, poate fi fentat sau nu are timp suficient pentru a interveni. Obs.: pentru realizarea unei intercepții, elementul hotărâtor Îl constituie anticiparea. Exersarea intercepțiilor se realizează prin exerciții asemănătoare mișcărilor descrise (vezi și exercițiile de la "Scoaterea mingii de la adversar prin intercepție"). d. Urmărirea mingilor Mingile aruncate la poartă și care sunt blocate sau respinse de către apărători și portari, cele care lovesc bara, cele care se rostogolesc pe sol, trebuie urmărite de apărători pentru a intra În posesia lor. La
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
inițiativa, care presupune a realiza totul mai repede, mai hotărât, mai eficient (informare, analiză, decizie, acțiune). Astfel, marcajul (mai ales, cel strâns și cel de intercepție) va avea un caracter activ, dinamic, agresiv, având drept scop limitarea sau Întârzierea intrării adversarului În acțiune, determinarea efectuării unor greșeli de tehnică din partea atacantului cu minge sau favorizarea intercepțiilor. De asemenea, jucătorul (cu sau fără minge) care este marcat, trebuie să execute diverse manevre pentru a se elibera de apărător. Această acțiune de demarcaj
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În acțiune. Ex. 1. Jocurile " Cine ține mingea mai mult" și "Huștiuluc" (prezentate În semestrul anterior) nu Își pierd utilitatea nici În aceste faze de consolidare și perfecționare. Ex. 2. Pase În trei cu schimb de locuri, efectuate În prezența adversarilor (apărători semiactivi). Ex. 3. Doi atacanți contra unui apărător, pe lungimea terenului. Se formează grupe de trei jucători, doi atacanți, un apărător, rolul de apărător schimbându se după fiecare execuție. Portarul pasează unuia din jucătorii nemarcați, care se va deplasa
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
2 la 2, 3 la 3, 4 la 4 (exerciții utilizate cu o frecvență foarte mare pentru consolidarea fazei a II-a a atacului), pe lungimea terenului; atacanții trebuie să efectueze demarcajul direct prin schimbări de direcție și infiltrări printre adversari (fig. nr. 104 și fig. nr. 105). Ex. 7. Se formează grupe de trei jucători: două vârfuri și un jucător de 9 m. Vârfurile aleargă pe contraatac. Jucătorul vârf care a primit mingea de la portar pasează jucătorului de 9 m
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Acest lucru presupune o bună cunoaștere a modelelor de joc pe posturi și faze, precum și atenție distributiv strategică, adică posibilitatea de alegere a variantei optime de transmitere a mingii, În situația dată raportată la poziția În teren a coechipierilor și adversarilor. Aceste lucruri Își cunosc aplicabilitatea dacă În pregătirea acestei faze de atac ținem cont de următoarele reguli generale: intrarea rapidă În posesia mingii; transmiterea rapidă a primei pase pe direcție optimă (În această situație ,,optim", presupune numai spre Înainte ) ; utilizarea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
următoarele componente tehnico-tactice, incluzând și sarcinile jucătorului din “valul 1”: * startul rapid și oportun, anticipat al extremelor sau al jucătorilor care-l efectuează; * alergarea de viteză pe o traiectorie exterioară; * observarea portarului și a acțiunii jucătorilor din atac și a adversarilor În repliere; * demarcaj direct și adoptarea unui plasament care să-l facă disponibil să ia parte la joc prin recepționarea unei pase lungi; * degajarea mingii de către portar sau de către intermediar; * prinderea mingii venite din spate, din alergare În viteză; * pase
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În desfășurarea contraatacului susținut Dacă portarul nu poate lansa direct vârful de contraatac, el nu trebuie să irosească timp, ci să Încerce să repună mingea În joc cu un jucător din valul 2. Pasa scurtă se realizează cu ușurință când adversarii se repliază imediat după pierderea posesiei mingii. Pentru ca jucătorii intermediari să poată recepționa mingea fără nici un fel de risc, ei trebuie să se demarce lateral pe o traiectorie exterioară și să se arate disponibili pentru acea fază de joc. În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
porterului posibilitatea de a angaja În siguranță; * contactul vizual cu portarul; * anunțarea disponibilității de primire a mingii. La ce trebuie să fie atent portarul În faza de desfășurare a jocului După intrarea În posesia mingii, portarul În funcție de acțiunea coechipierilor sau adversarilor va decide: * lansarea unei pase lungi spre vârf; * lansarea unei pase scurte În lateral; * aruncarea din poartă În poartă. Daca portarul nu este sigur (100%) ca mingea ajunge la adresant, atunci fără să ezite, va repune mingea În joc cu
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
atacat de apărător, el va continua jocul cu o pasă din săritură. * Intermediarul va decide În urma analizării situației, dacă va executa o pasă directă la vârf sau precedată de o fentă de pasare sau schimbare de direcție pentru a scoate adversarul din joc. Dacă portarul nu este capabil să efectueze pasa lungă În condiții de siguranță, aceasta poate fi preluată de un intermediar. Nu este posibilă pasa lungă deci, se va continua cu o pasă rapidă, scurtă În adâncime sau pe
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de colaborare și sincronizare a acțiunilor, circulația mingii și a jucătorilor, precum și problemele de bază legate de finalizarea acțiunilor. Dar, jocul În sistem pe lângă organizarea și coordonarea acțiunilormai are În vedere calitățile și particularitățile propriilor atacanți, variantele principale În funcție de reacția adversarilor sau de randamentul echipei, precum și atribuțiile speciale ale unor jucători cu capacități deosebite de finalizare sau coordonare a jocului. În concluzie, atacul În sistem presupune legarea tuturor mijloacelor specifice tacticii colective. Obs.: este necesar să se țină cont de faptul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
suficient pentru organizare și nu poate fi depășită imediat sau când echipa care atacă urmărește să câștige timp, menținând astfel rezultatul care Îi este favorabil; echipa care atacă este nevoită să facă economie de energie, având de luptat cu un adversar bine pregătit fizic, ale cărui forțe dorește să le diminueze prin circulație intensă de minge (această formă este caracteristică echipelor de Începători). În prima fază a atacului pozițional, prin circulația activă a mingii, prin unele fente de pătrundere efectuate de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
chiar, a extremelor, obligându-i pe apărători să iasă din dispozitivul de apărare și să-i atace În vederea blocării eventualelor aruncări la poartă. Interilor și conducătorului de joc le mai revine sarcina să angajeze pivoții ori de câte ori se eliberează de marcajul adversarilor, dându-le posibilitatea să arunce la poartă și să Înscrie. Atacul pozițional nu trebuie Înțeles ca un joc static, lent, lipsit de vigoare și de dinamism. Prin mișcările rapide ale jucătorilor În zonele lor de atac, prin pasarea În viteză
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
dublă, paravanul, Învăluirea, blocajul și plecarea din blocaj, ca mijloace tactice de finalizare. Atacul În circulație nu are nimic În comun cu jocul la Întâmplare. Acțiunile colective sunt utilizate În mod conștient, premeditat, cu perseverență, cu scopul de a determina adversarul să greșească, nu așteptând greșeala aceastuia. Dacă după o anumită perioadă de circulație a jucătorilor se constată că nu s-a produs faza de finalizare, se trece la reorganizarea atacului. IV.3.2. Tactica colectivă În apărare Apărarea Își propune
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
aceastuia. Dacă după o anumită perioadă de circulație a jucătorilor se constată că nu s-a produs faza de finalizare, se trece la reorganizarea atacului. IV.3.2. Tactica colectivă În apărare Apărarea Își propune două mari obiective: să Împiedice adversarii care au mingea să Înscrie gol și să Încerce să intre În posesia mingii. Pentru o apărare eficientă, toate calitățile și cunoștințele individuale ale jucătorilor trebuie să se subordoneze jocului colectiv, organizarea și coordonarea acțiunilor lor comune, realizându-se după
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
colectiv, organizarea și coordonarea acțiunilor lor comune, realizându-se după reguli și principii și folosindu se mijloacele cele mai adecvate. Toate acestea nu se pot realiza decât prin eforturi deosebite de colaborare. În cadrul apărării se delimitează două mari obiective: Împiedicarea adversarilor să Înscrie gol și o activitate permanentă pentru a intra În posesia mingii. Fiecare situație de apărare Începe Încă din timpul desfășurării propriului atac și continuă prin retragerea jucătorilor spre poarta proprie, prin așezarea și organizarea lor Într-un dispozitiv
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
prin ceea ce se numește "jocul În sistem". IV.3.2.1. Mijloacele tacticii colective În apărare Mijloacele tacticii colective se utilizează În cadrul celei de-a IV-a faze a defensivei și anume, În cadrul "apărării propriu-zise". Ele sunt următoarele: a. Repartizarea adversarilor sau numărătoarea este activitatea prin care se fixează fiecărui apărător câte un atacant, pe care Îl supraveghează, Îl marchează și Îl Împiedică să finalizeze. b. Vorbirea În apărare este primul și cel mai ușor mijloc de colaborare Între apărători. Cu ajutorul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
finalizeze. b. Vorbirea În apărare este primul și cel mai ușor mijloc de colaborare Între apărători. Cu ajutorul ei se transmit sarcini cu privire la organizarea apărării Încă din timpul replierii, dar și În continuare, În faza de organizare a dispozitivului, În cadrul repartizării adversarilor și, de asemenea, În timpul utilizării celorlalte mijloace colective de apărare. c. Alunecarea apare ca răspuns la o Încrucișare efectuată fără minge (fig. nr. 140 a, c, d) sau cu minge (fig. nr. 140 b, e) de către atacanți. În urmărirea atacantului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Încrucișare efectuată fără minge (fig. nr. 140 a, c, d) sau cu minge (fig. nr. 140 b, e) de către atacanți. În urmărirea atacantului său, un apărător poate trece prin fața sau prin spatele altui apărător, care, la rândul lui, Își marchează adversarul. Obs.: alunecarea se utilizează foarte mult În sistemul de apărare „om la om”. (a, b, c, d, e) d. Schimbul de oameni constă În faptul că apărătorii Își schimbă reciproc atacanții repartizați inițial. Colaborarea Între apărători se manifestă În acțiunea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
răspuns la o pătrundere a unui atacant În intervalul dintre ei (fig. nr. 142a). Obs.: utilitatea acestui mijloc de tactică colectivă este mare În sistemul de apărare În zonă. (a, b) f. Întrajutorarea sau dublajul constă În faptul că, atacarea adversarului cu minge de către un apărător este Însoțită și de apropierea coechipierilor acestuia (fig. nr. 142b). În situația În care la Întrajutorare participă doi apărători, acțiunea se mai poate numi și dublaj (În limbajul practicienilor). Acțiuni speciale de tactică colectivă În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În care la Întrajutorare participă doi apărători, acțiunea se mai poate numi și dublaj (În limbajul practicienilor). Acțiuni speciale de tactică colectivă În apărare 1. Acțiuni ale apărătorilor aflați În inferioritate numerică: a. un apărător surprins de un contraatac al adversarilor efectuat de doi atacanți, va schița un atac asupra jucătorilor cu minge, iar când aceasta este pasată, apărătorul va ataca hotărât celălalt jucător (care primește mingea); b. doi apărători contra a doi atacanți aflați pe contraatac, se retrag spre centrul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
viteză, relaxată, eficientă și economică; * alergarea cu schimbări de direcție; * alergarea cu spatele; * opriri, porniri, Întoarceri din alergare de viteză; * marcajul om la om, la intercepție și de supraveghere În timpul replierii; * oprirea contraatacului sau Întârzierea contraatacului; * atacarea celui mai periculos adversar față de poartă. Obs.: Exercițiile pentru Învățarea replierii sunt și se vor efectua În corelație cu primele două faze ale atacului (contraatacul și contraatacul susținut). Exerciții pentru consolidare și perfecționare Constituind o fază importantă, replierea contribuie Într-o mare măsură la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
nr. 146). 2. Faza a II-a Apărarea În zona temporară Jucătorii nu se pot replia Întotdeauna În formație completă sau nu pot reveni pe posturile proprii din dispozitivul de apărare, din cauza crizei de timp provocată de viteza cu care adversarii au declanșat contraatacul. De aceea, primii jucători repliați În apărare se dispun În zona centrală a apărării, pentru a acoperi zonele cele mai vulnerabile, iar jucătorii următori se vor așeza de o parte și de alta a dispozitivului astfel format
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
sarcini sau reguli referitoare la raza de acțiune a fiecărui post, la interrelațiile dintre acestea, la sarcinile și principiile de acțiune, de colaborare și de circulație, după care Își desfășoară activitatea echipa (organizarea și coordonarea acțiunilor); variantele principale În funcție de reacția adversarului sau de randamentul echipei; atribuțiile speciale ale unor jucători cu capacități deosebite de finalizare și coordonare. IV.4.1. Sisteme de joc În atac Sistemul de atac cu un pivot Sintagma "sistemul de atac cu un pivot" a apărut datorită
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
cel mai pronunțat caracter colectiv și opune atacului advers un bloc funcțional foarte bine realizat. Caracteristici ale apărării În zonă: fiecare jucător acționează Într-o anumită zonă de teren care i-a fost repartizată și În care dacă intră orice adversar, va efectua marcaj și-l va Împiedica să-și desfășoare acțiunile; apărătorul urmărește În primul rând mingea (circulația ei și pe posesorul acesteia) și apoi, adversarul de care răspunde În mod direct; pentru aceasta, toți jucătorii se deplasează lateral stânga
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
zonă de teren care i-a fost repartizată și În care dacă intră orice adversar, va efectua marcaj și-l va Împiedica să-și desfășoare acțiunile; apărătorul urmărește În primul rând mingea (circulația ei și pe posesorul acesteia) și apoi, adversarul de care răspunde În mod direct; pentru aceasta, toți jucătorii se deplasează lateral stânga dreapta, pe semicercul de la 6m, printr-o mișcare de translație; mișcarea de translație este Însoțită și de ieșirea apărătorului din dispozitiv și atacarea adversarului său direct
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]