8,411 matches
-
totuși, palpitant, ca un roman, genul biografic. Citind articolul domnului profesor V. Gheorghiu, ne întrebăm dacă n-ar fi util ca Dsa să prezinte, astfel și alte figuri importante din antichitatea creștină. Ne închipuim cât de magnific ar fi Sf. apostol Pavel în interpretarea dlui profesor Gheorghiu! (Din Iconar nr.1.4. 1935, cronică de Mircea Streinul) * „Candela, revistă teologică a Facultății de Teologie, Cernăuți, pentru anii de restanță IIII 1939-1941, dedicată memoriei canonistului bucovinean dr. Valerian Șesan, apărea în primăvara
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scria în Junimea Literară nr.1-9/1937: ... „În jurul Junimii noastre literare, revistă înființată cu doisprezece ani înainte de izbucnirea la Predeal a groazei românești de atac, se grupează scriitori unul și unul: I. Nistor, Tofan, Grămadă, marele Constantin Morariu, preotul și apostolul neamului, Victor Morariu, Leca Morariu, Aurel Morariu, I.E. Torouțiu, G. Rotică, dr. Gheorghiu, Emilian Slușanschi și câți alții”... Scrutând viitorul redacția Junimei Literare nota în nr. 112/1939: ...”Cu acest număr Junimea Literară, care nu e nici cenaclu, nici revistă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru care lumina, în sfîrșit, vine de la Răsărit, pînă la ultimul fruntaș în producție, copleșit de cele descoperite în țara lui Stalin. De semnalat că această cale de impunere a noilor mituri și imagini prin mărturie are o vechime respectabilă: apostolilor, Iisus le cerea să meargă și să povestească tuturor, întocmai, cele văzute. Așa s-a construit, pas cu pas, mitul "noului continent" (URSS), al "tătucului", al infailibilității științei sovietice, al fericirii aduse de comunism etc., etc. Toată ploaia de minciuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în manualul de clasa a VII-a, din 1953: Grigore Alexandrescu, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Dumitru Theodor Neculuță, Alexandru Vlahuță, George Coșbuc, Alexandru Sahia, Mihail Sadoveanu și Alexandru Toma exact douăsprezece personalități cît apostolii lui Iisus. A. Toma, autor și al Imnului RPR, este probabil un caz emblematic pentru noile valori promovate în primii ani ai noii ere. Pus pe același raft cu Eminescu, uneori mai sus prin "puritatea" ideologiei sale, promovată atît de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
minciuni și exagerări, dar care cădea bine mai ales în "epoca de aur" a "marelui cîrmaci". În culegerea sa, Patru decenii de agitație și propagandă, Eugen Negrici adună așa-zisa poezie după cîteva tematici ce necesită a fi enumerate: "Profeți, Apostoli" Lenin, Stalin, Gheorghe Gheorghiu-Dej, "Martirii credinței" Glorie soldatului sovietic eliberator, Recunoștință eroilor martiri comuniști, " Omul nou" (Drept credinciosul, Convertitul, Cel ce a înțeles, Izbăvitul, Mîntuitul etc.) Început de viață nouă, exemplul sovietic, Izbăvitul: Cel ce a înțeles, "Stimularea credinței": Mijloace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mai potrivit pentru a înfrunta răul. Pentru Nicolae Steinhardt preocupările majore ale omului gînditor sînt: ce e viața? ce-i omul? de ce există durere? cum ajungem la fericire? restul, prin raportare, sînt fleacuri. Marele păcate, deasupra celui trupesc, vituperat de Apostol în Corinteni, le crede a fi păcatul supărării și al enervării prin angajarea completă a persoanei. Aici aflăm marea nefericire care îl urmărește pe cel certat cu Domnul prin mînia purtată omului de un alt semen. Frica și prostia, alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de castravecior, ca la celebrele magazine cu mezeluri Rochus. Brutăriile te amețeau de-a dreptul cu mirosul de pâine caldă, franzeluțe sau cornuri, erau renumite cele ale fabricii Herdan sau Hermann, iar specialități varitabile găseai la armeanul de pe Lizeanu, la Apostol Zottu. Simigeriile, în special gre- cești, te așteptau cu brânzoaice, cornulețe umplute cu mere, nucă sau magiun, plăcinte cu dovleac, fursecuri, covrigi de toate tipurile și mărimile, cu susan, cu mac, simpli sau cu carne, toate făcute în vatră. Dacă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
avea probleme. Ce frumoasă este viața, Când ești prost și chior ca țața Și ajungi din potcovar În guvern, subsecretar ! Ce frumos e când vin rușii Și îți spun din dosul ușii Cum să vorbești cum să taci Și pe apostolul să faci ! (...) Ce frumos e să ai ceafă Și de la soviete leafă Să fii frate cu dușmanu’ Și să-ți zică Sadoveanu ! — Pe Zavaidoc l-au înmormântat la Cernica, era grav bolnav, sărmanul, mai bine că nu l-ai văzut
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
da lucrurile Înapoi”! Aminteam mai sus de paradoxul care face astfel Încît cei mai puțin interesați de „revenirea comunismului”, deci de centralizarea funcțiilor și de naționalizarea averilor mari, sunt tocmai, și În bună parte, cei pe care „lumea” Îi credea apostolii unui nou comunism!Ă Dar e vorba nu numai de „noii baroni”, noii miliardari, les nouveaux riches - expresie apărută odată cu instaurarea burgheziei franceze pe „ruinele” Revoluției, fapt ce arată Încă o dată că, după o mare și esențială surpare a unui
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
voiau „să-l Înțeleagă”. Și ei l-au și „Înțeles”, dovadă că l-au urmat și și-au anulat viața lor pentru ideile lui, atât de ciudate - pentru vremea sa, dar și pentru orice altă vreme! - și ciudățenia lor, a apostolilor săi, este că l-au urmat deplin fără să-l Înțeleagă cu adevărat. Dar ce, putea fi el oare Înțeles?! Sau doar fals Înțeles, cum l-au perceput și ei, ca un rege al acestei lumi. Și poate forța lor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și brutalitatea banului, pe care ni-l face lumea orgolioasă, apuseană. Sensul vieții - unitatea cu idealurile adolescenței, unitatea vie, activă, care uneori ne duce pe acel platou care pare al ne-adaptaților, al acelor falși ratați din care se recrutează apostolii unei credințe. Deoarece nu poate fi „Împlinită” o existență care este de câteva ori fracturată, ba de „istorie” - căreia nu rareori Îi exagerăm „meritele” -, ba de noi Înșine, de ezitările propriului nostru caracter. Darul zeilor este, cred eu, tocmai această
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
zonă mult mai familiară, literatura, a unui Dostoievski sau Nietzsche, m-am lăsat, „ca o femeie!”, dus de pura instinctivitate! Și... nu am greșit! Precum maeștrii „de hîrtie” de mai sus, care mi-au devenit cu adevărat ghizi, maeștri și „apostoli”, Gauguin - mai ales după stabilirea la Paris Împreună cu soția mea, Cristina, ea, o excelentă cunoscătoare a picturii europene -, „alegerea” lui s-a dovedit stabilă, indestructibilă În ciuda atâtor influențe și impulsuri la care e supus un spirit activ și creator; așa cum
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Înfățișa pe ea chipul lui Carol II). Am să-l caut pe cel lipsă pe la d-rul Spiridon (fiul lui I.C. Spiridon, colaboratorul meu loial), căruia Vă puteți adresa și D-voastră la nevoie, invocându-mi numele (Dr. Mihai Spiridon, Sf. Apostoli 59/II, ap. 6, Buc. VI, Tel. 139704). Ar fi bine să fie și acest brav luptător pentru Învățătorime și țărănime, cu lucrările sale, la Muzeu. Mi se pare că d-na Spiridon, fosta mea elevă, e la Flt. Cercetați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Baltică: Kalningrad, unde viitorul e încă departe, trecutul copleșind prezentul. Și țările baltice, atât de diferite între ele: Lituania cu Vilniusul aproape familiar, ca Oradea sau Sibiul, ori Clujul vechi, unde religiozitatea și barocul din Biserica Sfânta Ana, sau Sfinții Apostoli Petru și Pavel ori Poarta Orașului (cu arcul dedicat icoanei Mater Misericordiosa) ocrotesc un ritm pe măsura omului: Letonia ambițioasă și feerică, în 29 iunie, sărbătorindu-l pe Apostolul Petru cu fastuoase focuri de artificii peste Daugava și impresionantul Dom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vechi, unde religiozitatea și barocul din Biserica Sfânta Ana, sau Sfinții Apostoli Petru și Pavel ori Poarta Orașului (cu arcul dedicat icoanei Mater Misericordiosa) ocrotesc un ritm pe măsura omului: Letonia ambițioasă și feerică, în 29 iunie, sărbătorindu-l pe Apostolul Petru cu fastuoase focuri de artificii peste Daugava și impresionantul Dom al Mariei; Estonia cu capitala sa, Tallin, cu străzi și clădiri policrome, cu esplanada amintindu-mi de cea din Lisabona, Săo Pedro de Alcántara. O altă lume, dar una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
aduce după sine gloria, recunoașterea publică a valorii, o joacă mai ales cei „lansați”, cei ce și-au „verificat” deja impactul la public și la critica de specialitate și care vor să beneficieze, cum s-ar zice, și de nimbul „apostolului artei”!...Ă Da, omul este astfel făcut că nu arareori își regretă tocmai actele nobile, curajoase. Ne amintim, nu-i așa, de fraza „cinică” a ministrului de Externe al lui Napoleon, Taleyrand, care, printre altele, îi sfătuia pe tinerii diplomați
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
urina, sângera. Trebuiau netezite asperitățile, trebuia minimalizată diferența dintre Vechi și Nou. În primul rând ca să liniștească mai-marii. Ca și cum poți îngrășa pe cineva cu firimituri. Și cu riscul de a sacrifica elementul savuros în favoarea exemplarității și exactitatea în favoarea semnificativului (doisprezece apostoli, patruzeci de zile etc.). Necazul e, întrebați-i pe artiști, pe cineaști, pe romancieri, că, odată trecut un anumit prag al excelenței, eroul își pierde din suculență (dacă depășești timpul de preparare, vrăbioarele au gustul și consistența pielei tăbăcite fierte
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
îi pasionează pe savanți timpul lui Isus, pe atât le este de indiferent locul. Universitatea lasă acest pitoresc în seama călătorilor și a ghizilor de profesie. Știm cu toții că Isus a murit în anul 30 și ne încurcă faptul că apostolului Pavel nu-i cunoaștem nici data exactă a nașterii, nici cea a morții, nevoiți fiind să aproximăm cu 10 15 ani (convertit în 35? Mort în 64?). În schimb, faptul de a nu putea localiza cu exactitate Cana, de a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
tăiată pentru bătrânul Iosif și părul blond de escort boy pentru fiul lui adoptiv. Timpul și reveriile noastre și-au făcut apoi treaba lor de prestidigitatori. Așa cum saboții Cenușăresei s-au preschimbat în conduri de cleștar, sandalele cu curele ale apostolului s-au preschimbat în papucii brodați ai papei, pânza de sac găurită în dreptul genunchilor s-a transformat în tunică somptuoasă cusută cu fir de argint, iar jocul fastuos al culorilor liturgice alb, roșu, verde, violet, negru escamotează lâna cenușie a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care își redactează scrierea cel mai târziu. De departe, de la Efes sau de la Patmos, el a avut posibilitatea să așeze ciornele în ordinea de marș teologică. Nu există niciun martor partizan al lui Isus blasfemator, atunci când l-a interogat Caiafa: apostolii fugiseră deja, iar Petru, care urma micul grup, s-a amestecat printre gardieni, într-un colț al curții. Acest lucru nu l-a împiedicat pe Matei (XXVI, 63-64) să ne redea acest dialog la timpul prezent, ca și cum s-ar fi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de față nu e deloc neînsemnat. Isus = Hitler? Un sacrilegiu, acest graffiti, dar nu chiar inutil dacă reușește să-l convingă pe privitor să-și schimbe ochelarii. Fără a urca până la potop, pentru o jumătate de veac de persecuții contra apostolilor (între coreligionari, de fapt), au fost douăzeci de secole în sens invers, și încă și mai sângeroase. Delimităm între spațiile albe ale memoriei noastre conturate cu o linie punctată valurile de antisemitism creștin de la pogromurile făptuite de cruciați, trasul pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Pe Drumul Damascului Dar pe când călătorea el și se apropia de Damasc, o lumină din cer ca de fulger l-a învăluit deodată. Și, căzând la pământ, a auzit un glas, zicându-i: Saule, Saule, de ce Mă prigonești? (Faptele Sfinților Apostoli, IX, 3-4) Lăsăm înălțimile Golan și localitatea Kuneitra la vest, unde nu mai subzistă nimic din vechea Cezaree a lui Filip, cel mai oriental oraș din Decapolis. Minarete noi-nouțe cu fuselajul balistic, din loc în loc, pe acest platou ingrat. Siria
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
persoanele. Fiecare orășel, fiecare proeminență a solului galileean înaintează înspre pelerin cu aspectul intimidant, maiestuos și rustic al personajelor din catehism: căsuțe de cărămidă arsă cu șarpanta din lemn, acoperiș plat de argilă năpădit de verdeață, băncuța înzidită în perete, apostoli în ținuta tradițională (barbă scurtă, tunică de lână până la genunchi, sandale cu curele). Fără a mă fi așteptat să întâlnesc vreo sosie a lui Simon Petru, curățindu-și năvoadele în josul drumului, și nici vreun paralitic dornic să se vindece căzând
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
făptură cantonală? În orice caz, Isus a avut de două ori nevoie de Iuda pentru îndeplinirea contractului său mântuitor: întâi, pentru a putea ajunge la Tatăl său prin marea poartă a sacrificiului, și apoi, pentru a reveni pe pământ, prin intermediul apostolilor, pentru "a merge să propovăduiască învățătura sa tuturor națiilor" și a se lăsa însemnat de ele. Faptul că nu există sanctuare, imnuri și statui întru slava Iscarioteanului în cele patru colțuri ale planetei creștine îmi pare a fi un semn
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de la Roma. Imposibil de tranșat. Debarcând acolo, portughezii au ars arhivele acestor eretici. Reverendul manifestă indulgență pentru nepriceperea mea dar mă bate iar la cap cu cauza lui dreaptă. Vă dați seama? Biserica noastră a fost fondată în '53 de apostolul Iacob, când a debarcat pe coasta noastră la Malabar, iar noi n-avem loc aici! E o rușine! 53! Primii creștini au fost indieni! Nu-i nedreptățiți pe siriaci. Regele Abgar i-a oferit regatul său lui Isus în ajunul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]