7,814 matches
-
Eminescu a refăcut în preajma zilei de 28 iunie 1883 scenariul paradigmatic mioritic al crizei sacrificiale, e imbatabilă. Introducând în demersul său metoda dublului referențial, autorul cercetează cu maximă atenție întâmplările premergătoare momentului când poetul este aruncat în cămeșoiul de forță (bieții "inimici" și câți de-atunci se frâng într-o veselie corect politic! sub semnul nefast al negativității) și perioada exterminării celei mai strălucite minți, potolită (la cerere și ilegal) în "baie" de mercur, după ce a fost săltat cu brutalitate, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Anului Nou 1973. Prof. P.T. Todicescu Marți, 28 decembrie 1976 Scump și drag prieten, Am primit felicitarea trimisă de tine și m-am bucurat mult și, totodată, zguduit sufletește. Am răspuns așa de târziu fiindcă m-am simțit ca o biată oaie rătăcită, pe care biciuirile sorții au deprimat-o, au zăpăcit-o și au alungat-o departe de turmă. Am primit ultima depeșă, pornită dintr-un suflet tare, viteaz, curat și optimist. Ești bun la inimă, Alecule, și asta mi-
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
-o, d-ta ai fost și un detectiv, deoarece i-ai descoperit pe toți colegii, cu actualele lor adrese, ceea ce dovedește multă răbdare, perseverență și activitatea de scriptologie care devine câteodată tare neplăcută. Ultima achiziție a fost a lui Coșulschi. Bietul, necăjitul și săracul elev de odinioară, câte nu mi-a povestit în noaptea aceea ! Păcat că asemenea lucruri nu le-am aflat atunci, când trebuia, căci l-aș fi putut ajuta într un fel. La bătrânețe, cu experiența pe care
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
al fostului său elev de la Bârlad, și încurajându-l pe dânsul o făcea și pentru sine, notând: Dragă domnule Mânăstireanu, M-a impresionat profund scrisoarea primită zilele acestea. Ce coincidențe stranii în viața noastră! De când e lumea, nenorocirile sunt pe bieții oameni și noi nu le putem înlătura, orice am face. Așa a fost vrerea Domnului și noi trebuie să ne supunem „fără murmur și fără șovăire”. „Ni s-au tăiat mâinile”, mi-a spus un coleg care se afla în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
materii, Drept civil, Drept penal, Introducere în Istoria Statului și Dreptului românesc, Economie politică, Psihologia juridică etc. Nu va fi simplu, cum nu audiază cursurile la zi, efortul e dublu. Bunelul îl mai stimulează. Titel învață, bunelul verifică. Va ieși bietul bunic și „studente în drept”, în curând. Aștept, cu mari emoții, sesiunea. Se pică pe capete. Taxa mă costă aproximativ 4 milioane pe an, deplasările la Brașov la bibliotecă, cursurile cumpărate, audierea lor uneori la zi, alți bani. Cum să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
neținându-se așa verde ca d-vs., deși e cu ceva ani mai mic. Dar ne ajută mult prin simpla lui prezență tonică, sfaturi bune. Și apoi, doar el ne-a mai rămas. Nu știu, dacă știți - nu ați avut de unde - bietul băiat al Vioricăi, - sora tatii - Vasilică, a murit în 4 iunie, anul trecut, de un cancer urât la pancreas. Tot noi l-am îngropat căci la capul lui n-a fost nici fata - plecată pe Litoral - nici nevasta - plecată prin
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Mureșului, macheta la scară reală pe biserica de lemn, îi numeri rotundă fiecare bîrnă din proiect, în rest spațiul de expunere, convențional verde, poate fi funcțional așa ceva? Lunca Bradului locul în nume, sacrul și păcatul limbajului, prea multă mană pentru biet ficatul pămîntesc, învățat să mistuie noroaie! Răstolița păduri din mal de cer în mal de cer, cîte ceva de casă, cîte ceva Mureș, ceva stenic în paloarea monocromia fenomenului silvic, Deda-Bistra Wittgenstein 7, să se tacă! munți împăduriți, păduri muntoase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vraja care ține limbile de înțeles se dezleagă, limbile se abțin, baierele pungilor deschise pe rînd, conțin somn, mama la o țigară, cum o asociezi maternității, pași în schițe involuntare, vorbeai în detrimentul pruncului, te plictisești, lambriul pilonului de pe mijlocul sălii, biet duet în distragerea atenției de la minunatele mișcări posibile, copilul ți le pierde forțat în dans de semnificații, așa îi trebuie, noua generație să redescopere roata și oul lui Columb din violența gestului, ia de aici! omul îți dă și haine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
jocuri pe mobil, Lețcani biserica rotundă, gunoiul casele în morfologie cuaternară, mai multe de bunăstarea ființei în cuibul de controlori și polițiști la ultimul compartiment, oglinzile fetei cît îi pasă bărbatului de el, adică de tine, trivial spus unor crude biete ființi Sadoveanu, la doi-trei-unu? nu știu, de unde vrei să știu ce mesaj! pragul audibilului, oricum emitem mai mult paraverbale în satisfacția vorbirii, fazan cît lăstărișul neînfrunzit l-a dezvelit, mascul la moț, picioare rășchirate, țeapăn, biserica Budăi grîu verde în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
limbajul dragostea în agonie pe alterarea habitatului, nu mai sînt împrejurimi, Sascut dragostea conjugală rămasă în sat, supliment de spațiu, Orbeni Valea Siretului urcînd-o revin la viață, Răcăciuni ești neliniștit fiindcă ai fată de măritat și ți-o ia altul, biet părinte! numai ce vine drept ipoteză acceptăm, albastrul tren de călători, a muri de nu va avea sens moral, oprimarea va crește! halta Siretu km 288 nave catolice pe cenușiu de seară, Bacău prin luminișuri, gunoiștea premergătoare focurile, schimbările de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
musulmanilor își face loc în cadrul războaielor Reconquistei spaniole. Faptul religios este, deci, indiscutabil. El constituie fără urmă de îndoială, resortul principal al celor care acceptă să renunțe și la confortul și la puterea lor atunci cînd nu este vorba despre bieți sărmani care n-au nimic de pierdut în această aventură decît viața -, pentru a deveni soldați ai lui Hristos și a-și vedea astfel absolvite toate păcatele. Fenomenul, de altfel, nu este nou și nu derivă din predica lui Urban
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
a spus că, dacă trebuie și se poate, semnează el pentru mine, pentru că am avut activitate ASC. Dar decanul a spus că nu se putea așa ceva, deoarece trebuia aprobată la nu știu ce nivel. Atunci am avut un șoc. Țin minte că biata mea mamă, care era într-o delegație la București, a venit neanunțată la repartizare și, când a aflat, a început să plângă, ca și mine, dar m-a încurajat. S.B.: Era a doua lovitură primită de familia Tompea la repartiții
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
numea Flămânzeanu și, crezând că-mi vine greu să rețin un nume așa de bizar, a încercat să-mi ușureze sarcina zicând: "Gândiți-vă la flamanzi și atunci vă veți aduce aminte și de numele meu, care se aseamănă fonetic". Bietul om transpira și se bâlbâia, căuta cuvinte și nu prea le găsea sau le deforma, iar eu îl ascultam tăcut, urmărind condescendent eșecurile semantice și erorile fonetice din discursul său chinuit, până când mi s-a făcut milă de el și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și comerțului de diamante, era și capitala naționalismului flamand, dar și orașul-reședință al unei importante comunități evreiești. Funcțiile mele la ambasadă m-au făcut să vin deseori la Antwerpen. Atât de des, încât spuneam în glumă că mașina mea, un biet Fiat 124, știa drumul de la Bruxelles la Antwerpen precum știu vacile care se întorc seara de la păscut drumul ce duce la grajd. Într-o noapte de toamnă timpurie mă întorceam de la Antwerpen unde am asistat la o conferință despre Ierusalim
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
agățase de sacoșă și acesta, un bărbat mărunt cu o față chinuită și cu o chelie pronunțată, când în sfârșit a întâlnit privirea lui Yoffe, a slobozit în limba rusă o frază care pe mine m-a răvășit cu totul. Bietul om a spus o dată și încă o dată, întru totul extaziat: "Și eu sunt evreu!". (Sacoșa ce atârna de umărul lui Yoffe avea imprimată de ambele părți, în ebraică și engleză, simbolul și denumirea companiei de aviație "El Al".) E greu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
o dată și încă o dată, întru totul extaziat: "Și eu sunt evreu!". (Sacoșa ce atârna de umărul lui Yoffe avea imprimată de ambele părți, în ebraică și engleză, simbolul și denumirea companiei de aviație "El Al".) E greu de descris fericirea bietului om când a aflat că suntem israelieni. El, în schimb, întruchipa tragedia unui evreu polonez din Galiția care a fugit de urgia nazistă până a ajuns la Așgabat, nefiind în stare să fugă în continuare. Acolo s-a căsătorit și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
dinspre Prut. Nu după mult timp a întors-o și bătea dinspre Coțușca. Șuvoaie reci se strecurau pe dedesubt dar Costică nu stătea degeaba. Cîțiva snopi pe jos, puși cu socoteală, reușeau să țină puhoaiele departe de picioarele și pielea bietului drumeț. Totuși Potopul acesta a fost mai mare decît cel de pe vremea lui Noe. Atunci au scăpat atîtea jivine, dar acum... L-au găsit pe drumețul care o luase pe urmele vikingilor după mai multe zile. Pe bata pantalonilor scria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
copil din flori al unei moldovence. Fata a iubit un viking, fiu al lui Erik Cel Roșu. Prin urmare, era și el os împărătesc, ca și domnul Limbric (p. 214). Prostia cu pantalonii a fost cauzată probabil de faptul ca bietul om i-a cumpărat dintr-un magazin second hand. Propunerea mea să se scrie pe cruce "Erik al XXXII-lea" nu a fost luată în seamă de prostime. Deși calculele mele erau exacte! Ce mulți turiști am pierdut!!!! Dar dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în ce privește ordinele Partidului. În clasa a șasea să vezi ce prostie ne îndrugă profesorul de geografie! Cică Pămîntul, împreună cu alte surate, se învîrte nu numai în jurul lui, ca prostul, dar și în jurul Soarelui. De aici anotimpurile! Cum? Simplu! Se învîrte bietul Pămînt pe o elipsă. Cînd este mai aproape de Soare este vară. Cînd este mai departe de Soare este iarnă. Simplu de tot. Dar cum nu am încredere, întreb: Dar atunci primăvara și toamna ar trebui să fie la fel, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
noștri slavi Supa Dracului Un rîu are o influență certă asupra zonei pe care o străbate, indiferent dacă este mare sau mic. Dacă este mic, mic de tot, atunci satele, izolate de civilizație, îl folosesc drept groapă de gunoi. În bietul rîuleț se aruncă o mulțime de cadavre de animale, de mizerii grețoase și tot felul de gunoaie. Doar Dumnezeu știe de ce fac oamenii asta. Cînd apele cresc și devin furioase, rîulețul se transformă în asanator și duce la vale toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Bumberică. Nu, nimeni. Dar autoritățile locale nu fac nimic? Nu, nu au ei timp de mine... Și totuși, copilul, unde stați? Pe unde apucăm. Lumea are lacrimi în ochi. O bătrînă plînge în hohote! Prezentatoarea se apropie cu șiretenie de biata ființă. De ce plîngeți? Un copil al nimănui... Eu îi dăruiesc pensia mea pe șase luni! Bătrîna întinde, cu o mîna tremurîndă, fîșicul de bani. Bumberică lasă ochii în jos și, cu mișcări încete, ia banii. Lumea este înduioșată. Se plînge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
resturi albe, galbene sau chiar negre. Bineînțeles, cu efect olfactiv asigurat. Codoașa Colentina era ageră la minte și citea în mintea celor săraci cu duhul cum am citi noi abecedarul. Spune-i babei ce te doare, îl încurajează pe Donose. Bietul om oftează, se frămîntă, dă ochii peste cap și nu știe cum să înceapă. Pune aici la babă 200 lei și deșartă-ți necazul. Dar ai să poți? Baba poate orice. Te scapă de orice necaz și îți aduce numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sticlă și a văzut în viitor. Unul va părăsi locul lu' matale, dar este unul roșcovan, cu mustață care nu prea vrea... Șeful, ghicește repede Donose. Ăsta nu prea ar vrea, trebuie să-l tolomonesc. Ba o să vrea, se repede bietul om. Trebuie să mai dai pentru... Lasă, doamnă Colentina, de asta mă ocup eu. Eu ți-am zis, ripostează baba cam furioasă. Doamna Colentina a avut dreptate. Dan Căciulă a devenit incompatibil și... șeful a pus pe altul de după el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
s-o fi întîmplat prin ceruri sau prin regatul lui Scaraoțchi nu știu exact. Poate întîmplarea a jucat și ea un rol important. Un consilier, pîinea lui Dumnezeu, avea ceva beteșug la vene sau la artere, nu știu exact. Așa că bietul om a fost cît pe ce s-o șteargă definitiv dintre noi și și-a dat demisia. Donose jubila și a reușit să-și înduplece șeful prin Colentina sau prin cine știe ce miracol. L-am urmărit atent pe omul acesta devenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dacă se putea, să le primească imediat. A urmat o anchetă a procurorului, însoțit de polițiști. Dați-mi autorizația de construcție, vă rog. Nu am, încă n-am ridicat-o... În presă, titluri incitante de tipul: "profesorul asasin", "profesor inconștient". Bietul profesor n-a rezistat unei astfel de presiuni psihice! L-am văzut mai tîrziu cum explica unor trecători că a fost învinuit pe nedrept. Tornade la noi! Cine și-ar fi imaginat asta?! Avea o forță că ar fi bușit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]