6,608 matches
-
În anul Domnului 1308, în timpul Postului Mare, după ce am vizitat mormintele sfinților Petru și Paul, mergeam cu bucurie în pelerinaj să le vizitez pe cele ale sfinților Angelo și Nicolaie, când am ajuns în orașul Barletta. Stând împreună cu frații după cină, unul dintre ei a spus: «Ascultați, fraților, un miracol memorabil al fericitului nostru părinte Francisc ce s-a întâmplat în această regiune, iar femeia care a văzut cu ochii ei acest miracol mai trăiește și locuiește aproape de acest oraș, și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a răspuns: «Acești clerici și religioși predică cu cuvintele, dar în fapte se comportă altfel. Să-l punem la încercare pe acesta, care predică astfel, să vedem dacă pune în practică ceea ce învață cu cuvintele. Mergeți și invitați-l la cină». 8. A fost condus, așadar, la curtea împăratului, la cină, aproape cu forța și fără voie, și i-au fost puse în față feluri delicate și diferite mâncăruri calde condimentate cu vin din belșug, dar el, ca de obicei, a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în fapte se comportă altfel. Să-l punem la încercare pe acesta, care predică astfel, să vedem dacă pune în practică ceea ce învață cu cuvintele. Mergeți și invitați-l la cină». 8. A fost condus, așadar, la curtea împăratului, la cină, aproape cu forța și fără voie, și i-au fost puse în față feluri delicate și diferite mâncăruri calde condimentate cu vin din belșug, dar el, ca de obicei, a gustat puțin, aproape nimic. După cină, chiar dacă era deja târziu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la curtea împăratului, la cină, aproape cu forța și fără voie, și i-au fost puse în față feluri delicate și diferite mâncăruri calde condimentate cu vin din belșug, dar el, ca de obicei, a gustat puțin, aproape nimic. După cină, chiar dacă era deja târziu, motivând că afară se făcuse frig, a spus că voia să se întoarcă acasă, dar slujitorii împăratului i-au răspuns: «Oare domnul împărat nu are cu ce să încălzească un sărac?», și nu i-au permis
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
6,12), s-a angajat cu bărbăție în lupta împotriva lumii, a trupului și puterilor cerești, și renunțând la soție, la casa de la țară și la boi (cf. Lc 14,15-20), pe care îi ținea deoparte pentru invitații de la marea cină, la fel ca Iacob s-a ridicat (cf. Gen 35,1-11) la porunca Domnului și, după ce a primit harul Duhului în cele șapte forme, fiind asistat de cele opt fericiri evanghelice, a urcat cele cincisprezece trepte ale virtuților, indicate în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
supăr, am afișat un entuziasm politicos. Prezentarea contează! În seara aceea, Împrospătat de un duș rapid și cu forțe noi date de un ceai Earl Grey, m-am dus cu partenerii mei la ceea ce avea să fie cea mai impresionantă cină din viața mea. Restaurantul se afla În foste catacombe ce aparțineau unui vechi seminar teologic. În timp ce eram conduși către masa noastră, mi-a fost greu să nu observ pereții, din care numeroase pietre ieșeau În afară În unghiuri și dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
puternice de pământ, care sau repetat timp de o jumătate de oră, în Transilvania, unde au fost dărâmate biserici și “mulți oameni care asistau la serviciul divin au pierit”. * La 26 martie 1789, într-o marți spre miercuri, seara, în timpul cinei din Săptămâna luminată, a avut loc un cutremur mare, despre care dascălul Radu Zugravu a scris: “Atunci o casă a fost dărâmată, iar la mai multe altele au crăpat zidurile, fără să fie morți”. * La 6 aprilie 1790, “la 9
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
eventualitatea că primul - lansat fără folos - nu mai poate fi recuperat. Dau toate aceste detalii, deoarece ele aruncă lumină asupra unor faze foarte importante și extrem de complicate, ale anumitor scene ce urmează să fie prezentate ceva mai încolo. Capitolul LXIII CINA LUI STUBB Balena lui Stubb fusese ucisă la oarecare distanță de vas. Intrasem într-un calm plat; punînd cap la cap cele trei ambarcațiuni, am început să remorcăm trofeul spre Pequod. Optsprezece oameni, cîți eram, cu treizeci și șase de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cașalotului, indicată de Stubb - în speță, apendicele subțire de la capătul corpului său. Către miezul nopții, biftecul tăiat fu fript, iar Stubb, luminat de două felinare cu spermanțet, se proțăpi lîngă cabestan, ca în fața unui bar, pentru a se ospăta din cina lui spermanțetică. Dar Stubb nu a fost singurul care s-a ospătat în noaptea aceea cu carne de balenă. Plescăiturile lui se amestecau cu hăpăiturile lacome ale miilor de rechini care, înotînd în jurul leviatanului mort, se delectau cu grăsimea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
după cum nici rechinii nu luau în seamă plescăitul buzelelor sale epicuriene. Ă Bucătare, bucătare - unde-i moș Țigău ăla? strigă el într-un tîrziu, desfăcîndu-și și mai mult picioarele, pentru a-și asigura parcă o bază și mai solidă pentru cina lui. Apoi, înfigîndu-și furculița în mîncare, așa cum și-ar fi înfipt lancea în pradă, adăugase: Ă Hei, bucătare, fă-te încoace! Bătrînul negru, nu prea bucuros că fusese scos din hamacul său călduț la o oră atît de nepotrivită, veni
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
duc repede să doarmă pe-un pat de mărgean și nu mai aud nimic, în vecii vecilor! Ă Pe legea mea, sînt cam de aceeași părere cu tine, așa că, dă-le binecuvîntarea ta, moș Țigău, ia eu o să-mi continui cina. Bătrînul negru își întinse amîndouă mîinile spre haita de rechini și strigă, cu un glas pițigăiat: Ă Semeni afurisiți! Faceți cîtă gălăgie poftiți, umpleți-vă burțile afurisite pînă au să vă crape și pieriți! Ă Ascultă bucătare, îi spuse Stubb
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
carturi de noapte, mateloții obișnuiesc adesea să-și vîre pezmeții marinărești în uriașele butoaie cu ulei și să-i lase acolo un timp, să se moaie. De multe ori am cinat în felul acesta și pot spune că-i o cină strașnică. în cazul unui cașalot mai mic, creierii lui sînt socotiți o mîncare aleasă. Cutia craniană e spartă cu un topor, iar cei doi lobi alburii și grași îcare seamănă leit cu două pudinguri mari) sînt scoși și amestecați cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la neamțul ăla! într-un cuvînt, băieți, vreți sau nu să scuipați foc? Ă Tii, ce mai clăbuci scoate! striga Flask, țopăind ea un apucat. Ce cocoașă grozavă! Cît un bou, zău așa! Hai, băieți, trageți vîrtos - vă făgăduiesc o cină strașnică, știți voi, cu gogoși, cu clătite, cu toate bunătățile, numai dați-i zor, e o balenă care dă o sută de barili, n-o pierdeți! N-o pierdeți, băieți, n-o lăsați să vă scape! Ia uitați-vă la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
astrale de pe uscat, un lichid dulce precum untul scos din laptele vacilor duse la pășune în aprilie! Vînătorul de balene își caută uleiul ca să fie sigur de prospețimea și puritatea lui, așa cum drumețul din prerie își caută singur vînatul pentru cină. Capitolul XCVII ARIMAREA ȘI CURĂȚENIA Am mai arătat cum marele leviatan e observat de departe, din vîrful catargului, cum e urmărit prin smîrcurile oceanice și ucis în văile adîncurilor; cum e remorcat apoi lîngă corabie și descăpățînat; și cum îîn
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
zi și noapte de noapte, rămînea pe punte, iar dacă avea nevoie de ceva din cabină, trimitea pe alții să-i aducă. Mînca în aer liber - doar de două ori pe zi și anume, dimineața și la prînz, căci de cină nu se atingea; nu se mai bărbierea, încît barba ajunsese să-i fie încîlcită, ca rădăcinile smulse ale unor copaci doborîți de furtună, rădăcini ce cresc mai departe, chiar cînd copacului i-a pierit verdeața din creștet. Dar cu toate că viața
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fildeș sau de lemn și sfîrleze de tablă; precum și despre cele din munți și din stele ................................................. 17 LVII „Brit“ ..................................................................................... 21 LVIII Sepia .................................................................................. 25 LIX Saula ....................................................................................... 29 LX Stubb omoară o balenă .................................................................. 34 LXI Aruncarea harponului ..................................................................... 41 LXII Cavaletul .................................................................................. 43 LXVIII Cina lui Stubb ..........................................................................45 XIV Balena ca aliment........................................................................ 56 LXV Masacrul rechinil..............................................................59 LXVI Tranșarea ....................................................................................62 LXVII Pătura............................................................................................64 LXVIII Funerariile...................................................................................69 LXIX Sfinxul........................................................................................71 LXX Povestea corabiei Ieroboam.................................................................74 LXXI Saula de maimuță ................................................................ 83 LXXII Stubb și Flask omoară o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lucrării lui Dumnezeu în trecut, prezent și viitor. Învățătura sa despre rugăciune, are la bază pe Iisus ca un exemplu și un învățător care practica cele patru feluri de rugăciune, pe care le-a cumulat în ,,rugăciunea Sa arhierească” de la Cina cea de taină (Așezăminte mănăstirești 17; Convorbiri duhovnicești 9,17). Odată cu progresul în rugăciunea Domnului, Cassian învață că Hristos devine mai mult obiectul contemplației decât învățătorul rugăciunii, iar intimitatea cuvintelor din ,,Tatăl nostru” anticipează ,,rugăciunea mai înaltă” care depășește stadiul liberal
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
e? ți. Imigran? îi evrei au r? mas mai ales �n Moldova ? i nu au fost deloc bineveni? i �ntr? un num? r at�ț de mare. Dar antipatia aceasta nu avea nici o motiva? ie rasist? ? i nici m? car religioas?; r? d?cinile ei erau de natur? cultural? ? i economic?. Cu alte cuvinte, na? ionalismul rom�nesc aflat �n conținu? cre? tere a intrat �n conflict cu num? rul tot mai mare de evrei. Guvernele Rom�niei ? i?au demonstrat �ncapacitatea de a rezolva aceast? problem
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s?turi ? i calit?? i permanente ale istoriei) care �i permiteau istoricului s? emit? judec?? i. De unde proveneau aceste tr? s?turi permanente? Din �sol�, �ras? � ? i �idee�. Prin �sol�, Iorga �n? elegea p? m�ntul �n care �? i are r? d?cinile un grup de oameni care devin o na? iune ? i care a fost modelat printr? un proces organic. �Rasă� era un neam �n sensul cuv�ntului spaniol rază. Iorga detesta rasismul sub orice form? ? i �l respingea categoric. Na? ionalismul lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s?? i. Civiliza? ia universal? este cea care guverneaz? omenirea ? i are grij? de fericirea oric? rei na? iuni, un ? el realizat optim �n cadrul structurii ei. Solul na? ional este inseparabil de na? iune, el este �ns?? i r? d?cină din care se trag spiritul ? i ac? iunile na? iunii. Iat? unde ne afl? m, unde tr? im; iat? unde g�ndim pentru cei care s? l??luiesc aici. Toate acestea s�nt simple ? i pozitive�30. Iorga a respins
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ar �ndurera? o pe doamna Catinca. ?eicaru a relatat ? i povestea unei actri? e care a �ncercat s?? l seduc? pe Iorga. Sub pretextul c? vrea s? discute cu el despre pies? , l? a invitat la cin?. Preg? tise totul: cină, b? uturile, o rochie atr? g?toare; a deschis u? a... ?i s? a pomenit cu Iorga ? i cu șo? ia lui d�ndu? i bun? seară. Cu alt? ocazie, Iorga i? a povestit lui ? eicaru c�ț de oripilat s? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ridica �mpotriva ungurilor din Transilvania 2. Acesta a fost sf�r? ițul secolului al XIX-lea. El durase practic p�n? �n 1914: o epoc? plin? de speran? e care a �nceput poate o dat? cu luminile Iluminismului ? i �? i avea r? d?cinile �n filosofie. S?a declan? at o serie de tragedii, una aduc�nd? o inexorabil dup? ea pe cealalt?; iar aceste succesiuni nu ajunseser? �n nici un caz la sf�r? it. Dup? �mpu? c?tură aceea de la Sarajevo, a? a cum spunea Winston Churchill
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
afl? non? alan? a, dezorganizarea ? i corup? ia societ?? ilor tradi? ionale. Dup? lovitură dat? de Marea Putere industrializat? , incapacitatea de a face fă?? provoc? rilor moderne duce la demoralizare. Iorga descrie bine aceste simptome, dar nu analizeaz? corect r? d?cinile problemei 49. Prev? zuse toate acestea �n autoimpusul s? u exil la V? leni, �ntre 1914 ? i 1916. Le repeta mereu ălor s? i: �Intrarea �n r? zboi va fi un dezastru�. A fost trimis? o misiune militar? din Fran? a sub
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
toate c? s?ar putea ca instinctele lui Iorga s?? l uluiasc? �nc? o dat? pe cititor, el nu reu? ea �ns? s???i văd? propriile idei manifest�ndu? se �n atitudinea evreilor fă?? de na? ionalismul cultural, bazat? pe r? d?cinile organice a 1.200 de ani de cultur? a A? kenazilor (germanoevrei). ? i nici s? �n? eleag? său s? accepte simbioza cultural? germano? evreiasc?. Iorga scotea �n eviden?? faptul c? �exist? ? i evrei rom�ni patrio? i. Studen? îi evrei rom�ni (ai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cet?? eni cu ni? te nemernici�106. Cuvinte profetice: ce p? cat c? , dup? un deceniu, cea mai mare parte a partizanilor declară? i ai lui Goga vor proveni din r�ndul acestor elemente. Aici trebuie c? utate r? d?cinile fenomenului (at�ț de adecvat denumit de c? tre Armein Heinen) �Noul na? ionalism�107. Un na? ionalism al secolului al XX-lea sem? n�nd vag cu predecesorul lui, na? ionalismul secolului al XIX-lea. Acest �Nou na? ionalism� �? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]