7,032 matches
-
au fost traduse În mai mult de zece țări, colaborează la mai multe reviste și conduce o școală de astrologie prin corespondență care reunește elevi din toată lumea francofonă. Învățăturile sale, atât cele scrise cât și cele orale, sunt renumite pentru claritatea lor. 4850 Tradițional, Marte stăpânește Berbecul și Scorpionul. (n. tr.) Tradițional, Jupiter stăpânește Săgetătorul și Peștii. (n. tr.) Tradițional, Saturn stăpânește Capricornul și Vărsătorul. (n. tr.) Descoperite relativ recent, planetele Uranus, Neptun și Pluto sunt stăpânii moderni ai zodiilor menționate
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
va evidenția importanța relativă a informației clasificate în sistemul național de securitate, specificându-se cerințele minime pe care trebuie să le îndeplinească acea informație. Un sistem de clasificare eficient trebuie să se bazeze pe niveluri de clasificare definite cu mare claritate. În sistemul american de clasificare a informațiilor există trei niveluri de clasificare: top secret (strict secret), secret și confidențial. Informațiile neclasificate constituie o altă categorie. În Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, din România, informațiile clasificate din clasa secretelor
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
vor fi tratați angajații cu vechime în unitate în comparație cu cei angajați de curând sau cu regim sezonier ori cu jumătate de normă. Stadiul 4: Proceduri la angajare Într-un contract de angajare a unui salariat trebuie să se stipuleze cu claritate următoarele: 1. responsabilitățile persoanei și sarcinile pe linia asigurării securității valorilor patrimoniale și, bineînțeles, a informațiilor, astfel încât: a) să dispară orice dubiu privind persoana care trebuie să exercite o anumită funcție, b) să aducă la cunoștința angajaților, din faza de
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
respectiv a codului aferent transformării acestora în mesaj (de exemplu, un locutor care vrea să vorbească avizat despre mecanică, dar nu are foarte multe informații/cunoștințe în domeniu și nu stăpânește limbajul de specialitate); formularea deficitară a mesajului (lipsit de claritate, concizie etc.); discordanțe între comportamentul verbal și cel nonverbal (își exprimă, verbal, disponibilitatea de a discuta mai detaliat despre..., dar se joacă nerăbdător cu pixul, dă din picior etc.); dificultăți de exprimare; dificultăți în comunicarea scrisă (ilizibilitate, greșeli de ortografie
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
litotei impusă, în principiu, de anumite convenții/limite sociale care presupun comunicarea, de către locutor, a mai puțin decât ar necesita contextul, însă cu intenția ca decodarea să acopere/completeze/reconstituie ceea ce nu a fost exprimat/ formulat explicit; * legea modalității impunând claritate și concizie în construirea și transmiterea mesajului către interlocutor. Ultima dintre legi, cea a modalității, se regăsește ca maximă în sistemul propus de Grice (apud Rovența-Frumușani, 2000, p. 11), care face, de altfel, trimitere și către celelalte legi prezentate supra
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
utilității lor pentru locutorul comun (parte a spectacolului comunicării cotidiene în general sau în particular), respectiv pentru cel specializat (parte a spectacolului de teatru), plecând de la premisa că exersarea acestor tehnici poate optimiza orice act comunicativ, îmbogățindu-l în precizie, claritate și, nu în ultimul rând, în expresivitate. De altfel, în ceea ce privește ultima caracteristică a actului comunicativ, expresivitatea, se poate considera că teatrul reprezintă o formă de comunicare expresivă în limitele personajului/măștii, pe când comunicarea interpersonală și comunicarea didactică/educațională reprezintă forme
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
doilea război mondial, documentul se afla la Biblioteca Academiei Române, după care n‐a mai putut fi găsit. El a fost publicat pentru prima oară de Nicolae Iorga în 1906, iar ultima dată în 1980 la Editura Academiei. Documentul arată cu claritate că la cererea șoltuzilor, pârgarilor, târgoveților și oamenilor săraci s‐a cercetat „hotarul cel vechi, pe unde din veac a scultă de acel târg al Bârladului...” Trebuie precizat că, spre deosebire de situația actuală, în afară de orașul propriu‐ zis cu târgoveții, meseriașii și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în domeniul asistenței sociale, consiliile locale au obligația de a angaja asistenți sociali și de a asigura suportul financiar necesar desfășurării activităților. Planul de servicii Planul de servicii este un instrument de lucru specific domeniului de asistență socială care asigură claritatea, armonizarea, coordonarea și monitorizarea activităților care se impun pentru soluționarea unui caz. În practica de asistență socială, planul de servicii este elaborat pentru cazurile în care persoanele asistate sunt dependente de asistența combinată a serviciilor de asistență socială și medicală
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
rațiune, încât au aplicat-o domeniilor celor mai diverse: dreptului, unde trebuie elaborat un sistem coerent, în politică, unde juriști, filosofi și teologi încearcă să construiască o doctrină a Statului și a construcțiilor sale, chiar și în muzică. Goticul prin claritate, armonie, motivele construcțiilor sale este poate ilustrarea cea mai evidentă a acestei tendințe. Lumea este o ordinata collectio creaturarum, un tot coerent, guvernat de legi și nu o lavă informă. O sinteză filosofică a lumii a fost construită, oferind o
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
chiar și cu puțin. Studiind această carte, el speră să își aprofundeze cunoștințele sau să le acumuleze. Cititorul se poate aștepta și să înțeleagă mai bine lumea în care trăiește și să își găsească locul în ea cu mai multă claritate. Dacă dorește să întreprindă el însuși o muncă de cercetare, poate crede că va găsi în acest volum sugestii, demersuri, instrumente care îi vor fi utile. Poate să își pună întrebări asupra propriului sistem de valori, să practice un fel
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
halucinațiilor, fie în perioada de dispariție a acestora. Indiferent de natura acestora, halucinațiile se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice generale: - au o modalitate de reprezentare sau repartizare spațială (exteroceptive, interoceptive sau proprioceptive); - au o proiecție spațială; - se caracterizează prin intensitate, claritate, culoare; - au un caracter complex; - au o mare rezonanță afectivă; - se pot asocia cu tulburări de gândire de tip delirant. După modalitatea lor senzorială, halucinațiile se împart în următoarele tipuri psihopatologice: 1) Halucinații auditive, raportate la analizatorul auditiv și ele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ey va defini conștiința ca reprezentând „experiența sensibilă imediată a prezentului reflectat”. Alături de conștiință, unii autori utilizează și termenul de conștiență care reprezintă totalitatea conținuturilor sufletești care, la un moment dat, în sfera psihică a unui individ sunt dotate cu claritate față de altele. Conceptului de „conștiință/conștiență” va trebui să i se adauge în mod complementar cel de „inconștient” care cuprinde toate conținuturile posibile ale conștiinței care, la un moment dat, nu au un caracter conștient pentru individ. Acesta reprezintă de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ipohondriacă” constituțională (Chrzanowski). Afecțiunea este mai frecvent întâlnită în perioada de involuție (Sattes). 5) Dezvoltările paranoide Ele trebuie separate de paranoia. E. Kraepelin a definit paranoia ca pe „o dezvoltare lentă a unui sistem delirant bine fixat, cu păstrarea unei clarități și ordini perfecte din punct de vedere formal a gândirii, voinței și acțiunii” având o cauză endogenă. Dezvoltările paranoide își au cauza în evenimente psiho-biografice care pot afecta personalitatea indivizilor în sensul mai sus menționat. Rolul esențial în această privință
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acută și reacția organică cronică reprezintă termenii cel mai frecvent utilizați și care desemnează atât durata, cât și prognosticul afecțiunilor respective. 2) Confuzia este manifestarea psihopatologică caracterizată prin faptul că bolnavul își pierde capacitatea obișnuită de a mai gândi cu claritate și coerență. În cazul reacției organice acute, funcția psihică predominant afectată este conștiința, în cazul reacției organice cronice funcția psihică predominant afectată este gândirea, ca o consecință a gravității, întinderii și duratei îndelungate a leziunilor cerebrale. 3) Obnubilarea conștiinței este
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
potențialitate delirantă. Etapa intermediară între gândirea logică și gândirea delirantă este ceea ce J. Sutter a numit „anticipația delirantă”. În cadrul acestei anticipații delirante, J. Sutter, include trei forme „pre-delirante”: delirul de vis, în cursul căruia realitatea nu mai este percepută cu claritate, delirul trăit sau „bufeele delirante”, considerate ca „experiențe delirante primitive” de către K. Jaspers sau „momente fecunde” de H. Ey, delirul construit, este o formă de cunoaștere falsă, aparent logică și care are valoare de convingere fermă pentru bolnav. În ceea ce privește structura
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
duodenal, hipertensiune arterială, dermatoze diferite); influențele psihogene asupra unor procese metabolice, endocrine sau imunitare; modificări psihogenetice ale capacității de rezistență globală sau locală a organismului de aspecte diferite (stări alergice, infecțioase, herpes, angină, TBC). Față de cele menționate se desprinde cu claritate faptul că sfera psihosomatică se poate constitui ca un domeniu bine individualizat al patologiei generale și, mai ales, că ea nu trebuie să fie exclusă, așa cum vom arăta în continuare, din sfera psihopatologiei. J.L. Halliday (1948) propune următoarele criterii pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
frumusețe, armonie, echilibru, ordine, bine reprezintă o singură idee. Pentru indienii Navajo nu există artă, medicină, religie, morală. Aceste noțiuni sunt indisociabile, realitatea lor nu există. În datele acestei lumi, arta este un imposibil. E o experiență care denunță cu claritate una din caracteristicile esențiale ale viziunii moderne asupra lumii. În acest sens, demersul filosofului André Comte-Sponville42 e grăitor. Voind să ajute omul modern să-și înțeleagă lumea, îl ia drept reper pe Pascal 43 (Pensées) și explică faptul că cea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
să moară, au ales să dispară decît să suporte dominația Albilor." În lumea Guayaki, un șef nu este un șef, iată ce descoperă Pierre Clastres. O LUME ORGANIZATĂ PENTRU CA UN ȘEF SĂ NU POATĂ FI ȘEF Pierre Clastres distinge cu claritate două noțiuni care de obicei se confundă: șefie și putere. În lumea Guayaki, șeful are prestigiu dar nu are putere. Nu dă ordine, nu ia decizii din proprie inițiativă, nu-și impune dorința personală, ideile, preferințele. La ce servește un
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
limbaj relația dintre lipsuri și libertate: Avem tendința să gîndim că popoarele de vînători-culegători sunt sărace pentru că nu posedă nimic; ar fi mai potrivit să gîndim că, pentru același motiv, sunt liberi 61." Imposibilul specific acestei lumi se precizează cu claritate în reacția pe care "sălbaticii" au avut-o față de uneltele Albilor. Ca să vorbim precum economiștii, în ce fel s-au folosit de creșterea productivității datorată progresului tehnic (înlocuirea, de exemplu, a unor unelte din piatră cu topoare)? N-au încercat
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
străduiește să respecte cît mai mult norma, dar și într-un caz și în celălalt este vorba de o deliberare volitivă, de o opțiune. Primul procedează astfel fiindcă noutatea de expresie este cheia de boltă a operei sale, celălalt urmărește claritate, orientare univocă a desemnărilor, precizie, fiindcă numai în aceste condiții opera sa este viabilă. În ambele cazuri însă nu este admisibilă manifestarea voinței în forma liberului arbitru. Obiectiv și subiectiv în limbă Deși nu întotdeauna formulată explicit, problema cea mai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
existe: Unde? De ce? Cum?, vreau totul! Între timp tu poți să te integrezi în societate.” Imediat în găndurile lui Gavriel stărui cu putere un chip dulce de fată. Atăt de puternic a fost găndul încăt Ștefan îl văzu cu o claritate de cristal. Un hohot de răs al acestuia alungă si ultimul cerc de ceață de pe găndurile lui Gavriel. Acum era conectat întrucăt un element din vechea viață era comun în noua viața. „Cristina!’’rosti Ștefan așa cum rostește o bucătăreasă un
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
pe cunoaștere, conjugată cu voința de a promova, de a realiza în mod conștient valori. Ca o concluzie ne raliem opiniei lui George Gurvitch care afirma că : . I.2. Conceptele de libertate negativă și libertate pozitivă Pentru un plus de claritate a celor spuse și a celor ce vor urma, se impune o definire clară a conceptului de libertate, pentru ca, în mod evident, în exemplul de mai sus intră în conflict două tipuri de libertate pe care Isaiah Berlin le numește
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
producerii unei mari opere sau a delectării cu cele pe care le datorăm celor mai geniale minți ale omenirii. Wittgenstein respingea orice concesie care ar fi putut să aducă atingere acelui ideal de perfecțiune creatoare ale cărui ingrediente principale erau claritatea cristalină și simplitatea austeră. Cercetarea fundamentelor logicii îi apărea drept un domeniu de supremă puritate, comparabil, din acest punct de vedere, cu zonele înalte ale muzicii. În prima perioadă a relațiilor sale cu Russell - perioada prieteniei lor intelectuale - asemenea convingeri
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
simbolismul limbajului. Iar valorile se arată în limbajul poeziei și muzicii, al artelor în general, ca și în limbajul marilor scrieri religioase și filozofice. Această temă pătrunde toate considerațiile cărții, le conferă sens și unitate, dar nu este formulată cu claritate didactică. Lucrarea, se spune în „Cuvântul înainte“, „nu este un manual“. Tema a putut fi sesizată, în acel timp, doar de puține minți, îndeosebi de cele care au trăit într-o lume de idei impregnată de influența lui Kraus și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
imaginative ale gândirii, printr-o cercetare pe care Wittgenstein o va numi gramaticală, pot da seama de modul cum iau naștere diferite probleme filozofice, ne pot ajuta să le facem față și să trecem dincolo de ele, dobândind un spor de claritate. Nu știm cum a ajuns Wittgenstein la acest nou mod de a privi lucrurile, care a însemnat o schimbare semnificativă a practicii sale filozofice. Este o schimbare care primește contururi tot mai clare în însemnări scrise începând cu anul 1931
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]