6,689 matches
-
timpului satul este amintit tot mai des. La 23 septembrie 1847, Judecătoria de Vlașca, prin sentința pentru reglarea moșiei Mircești față de proprietatea lui Ioan Arion din Călugăru, un sat vecin, precizează că moșia acestuia „"e vecină cu moșia Mircești sau Comoara"” și asa se va numi până în 1864 când satul va lua denumirea Comoara. Satul Văceni (Vâlceni sau Vlăceni) a apărut în secolul al XVI-lea, prin hrisovul din 10 decembrie 1536, când Radu Paisie, domnul Țării Românești, întărește Mănăstirii Argeș
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
Vlașca, prin sentința pentru reglarea moșiei Mircești față de proprietatea lui Ioan Arion din Călugăru, un sat vecin, precizează că moșia acestuia „"e vecină cu moșia Mircești sau Comoara"” și asa se va numi până în 1864 când satul va lua denumirea Comoara. Satul Văceni (Vâlceni sau Vlăceni) a apărut în secolul al XVI-lea, prin hrisovul din 10 decembrie 1536, când Radu Paisie, domnul Țării Românești, întărește Mănăstirii Argeș în Tătărani din Vajiste ocina pe care a ținut-o Gherghina pârcălab, cumpărată
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
satele Botoroaga și Târnava, care au fost împroprietăriți ca urmare a aplicării reformei agrare din 1921. Comuna Drăgănești Vlașca este situată în Câmpia Burnazului, în partea de est a județului Teleorman. Are în componență 3 sate : Drăgănești Vlașca - reședința comunei, Comoara și Văceni. Satul Drăgănești Vlașca este așezat pe Valea Calnistei, la confluenta cu Valea Alba și Valea lui Tudor, la intersecția drumului european E70 București-Alexandria cu DJ503 Giurgiu-Videle . Este străbătut de calea ferată Giurgiu - Videle . Suprafața administrativ teritorială este de
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
Valea Alba și Valea lui Tudor, la intersecția drumului european E70 București-Alexandria cu DJ503 Giurgiu-Videle . Este străbătut de calea ferată Giurgiu - Videle . Suprafața administrativ teritorială este de 10.324 ha. Din totalul numărului de locuitori, 709 se găsesc în satul Comoara și 316 în satul Văceni.
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
semn de omagiu și respect față de eroii români care s-au jertfit pentru propășirea neamului în primul război mondial. De-a lungul timpului aceste cetăți au născut o mulțime de legende și mituri, cum că pe aici dacii au ascuns comori, aur și muniții de război. În anul 1860 febra aurului a cuprins dealul de la Orlat în mod oficial. O societate pe acțiuni cu sediul la Sebeș a început să facă prospecțiuni în primetrul ruinelor orlățene. La sfârșitul secolului al XIX
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
al XIX-lea Alexandru Gregorevici, un preot greco-catolic, și-a pierdut întreaga avere în încercarea de a descoperi vestigii arheologice în această zonă. Ioan Părean a cules o legendă locală prin care se povestește că Decebal și-ar fi ascuns comoara pe Dealul Uriașilor, în speță - Cetatea "La Zidu". Ca fiecare comoară aceasta era protejată de un blestem. Povestea comorii vine, după părerea istoricului Aurel Decei din perioada secolului al XIX-lea, cu ocazia descoperirii în arhivele regale de la Târgu Mureș
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
întreaga avere în încercarea de a descoperi vestigii arheologice în această zonă. Ioan Părean a cules o legendă locală prin care se povestește că Decebal și-ar fi ascuns comoara pe Dealul Uriașilor, în speță - Cetatea "La Zidu". Ca fiecare comoară aceasta era protejată de un blestem. Povestea comorii vine, după părerea istoricului Aurel Decei din perioada secolului al XIX-lea, cu ocazia descoperirii în arhivele regale de la Târgu Mureș a unei scrisori care a aparținut unui dezertor din armata imperială
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
arheologice în această zonă. Ioan Părean a cules o legendă locală prin care se povestește că Decebal și-ar fi ascuns comoara pe Dealul Uriașilor, în speță - Cetatea "La Zidu". Ca fiecare comoară aceasta era protejată de un blestem. Povestea comorii vine, după părerea istoricului Aurel Decei din perioada secolului al XIX-lea, cu ocazia descoperirii în arhivele regale de la Târgu Mureș a unei scrisori care a aparținut unui dezertor din armata imperială. În aceasta, dezertorul ar fi scris înainte să
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
Decei din perioada secolului al XIX-lea, cu ocazia descoperirii în arhivele regale de la Târgu Mureș a unei scrisori care a aparținut unui dezertor din armata imperială. În aceasta, dezertorul ar fi scris înainte să moară, cum a descoperit el comoara lui Decebal din Munții Cindrelului, într-un loc cu ziduri străvechi, cu doi ogari de argint care păzeau intrarea într-o încăpere. Trecând prin această cameră se ajungea în cea de a doua plină cu schelete omenești, după care se
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
I, apoi Troia II — ar fi cetatea Troia, iar această identificare a fost acceptată pe scară largă la acel moment. Cu privire la evenimentele din jurul datei de 27 mai 1873 Schliemann a precizat: Povestea repetată adesea de Schliemann că ar fi scos comoara din situl arheologic cu ajutorul soției sale a fost falsă. Schliemann a recunoscut mai târziu că a inventat acea poveste, afirmând că, la momentul descoperirii, Sophie se afla de fapt cu familia ei la Atena, ca urmare a morții tatălui ei
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
din situl arheologic cu ajutorul soției sale a fost falsă. Schliemann a recunoscut mai târziu că a inventat acea poveste, afirmând că, la momentul descoperirii, Sophie se afla de fapt cu familia ei la Atena, ca urmare a morții tatălui ei. Comoara conține mai multe obiecte după cum urmează: Aparent, Schliemann a scos clandestin Comoara lui Priam din Anatolia. Oficialii guvernamentali au fost informați abia atunci când soția lui, Sofia, a purtat bijuteriile în public. Funcționarul otoman desemnat să supravegheze excavarea, Amin Effendi, a
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
mai târziu că a inventat acea poveste, afirmând că, la momentul descoperirii, Sophie se afla de fapt cu familia ei la Atena, ca urmare a morții tatălui ei. Comoara conține mai multe obiecte după cum urmează: Aparent, Schliemann a scos clandestin Comoara lui Priam din Anatolia. Oficialii guvernamentali au fost informați abia atunci când soția lui, Sofia, a purtat bijuteriile în public. Funcționarul otoman desemnat să supravegheze excavarea, Amin Effendi, a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoarea. Guvernul otoman i-a revocat
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
public. Funcționarul otoman desemnat să supravegheze excavarea, Amin Effendi, a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoarea. Guvernul otoman i-a revocat lui Schliemann permisiunea de a săpa și l-a dat în judecată pentru a obține partea sa din comoară. Schliemann a continuat săpăturile la Micene. Acolo, cu toate acestea, Societatea Arheologică Greacă a trimis un agent pentru a-i monitoriza săpăturile. Mai târziu, Schliemann a cedat guvernului Imperiului Otoman unele comori în schimbul permisiunii de a săpa din nou la
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
în judecată pentru a obține partea sa din comoară. Schliemann a continuat săpăturile la Micene. Acolo, cu toate acestea, Societatea Arheologică Greacă a trimis un agent pentru a-i monitoriza săpăturile. Mai târziu, Schliemann a cedat guvernului Imperiului Otoman unele comori în schimbul permisiunii de a săpa din nou la Troia. Acestea se află astăzi în Muzeul de Arheologie din Istanbul. Restul comorii a achiziționat în anul 1881 de către Muzeul Regal din Berlin "(Königliche Museen zu Berlin)", unde a rămas până în 1945
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
Greacă a trimis un agent pentru a-i monitoriza săpăturile. Mai târziu, Schliemann a cedat guvernului Imperiului Otoman unele comori în schimbul permisiunii de a săpa din nou la Troia. Acestea se află astăzi în Muzeul de Arheologie din Istanbul. Restul comorii a achiziționat în anul 1881 de către Muzeul Regal din Berlin "(Königliche Museen zu Berlin)", unde a rămas până în 1945, când a dispărut dintr-un buncăr de protecție aflat sub Grădina Zoologică din Berlin. De fapt, comoara a fost transportată în
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
Arheologie din Istanbul. Restul comorii a achiziționat în anul 1881 de către Muzeul Regal din Berlin "(Königliche Museen zu Berlin)", unde a rămas până în 1945, când a dispărut dintr-un buncăr de protecție aflat sub Grădina Zoologică din Berlin. De fapt, comoara a fost transportată în Uniunea Sovietică de către Armata Roșie. În timpul Războiului Rece, guvernul Uniunii Sovietice a negat că ar avea vreo informație despre soarta Comorii lui Priam. Cu toate acestea, comoara a apărut în septembrie 1993 la Muzeul Pușkin din
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
a dispărut dintr-un buncăr de protecție aflat sub Grădina Zoologică din Berlin. De fapt, comoara a fost transportată în Uniunea Sovietică de către Armata Roșie. În timpul Războiului Rece, guvernul Uniunii Sovietice a negat că ar avea vreo informație despre soarta Comorii lui Priam. Cu toate acestea, comoara a apărut în septembrie 1993 la Muzeul Pușkin din Moscova. Restituirea artefactelor luate din muzee a fost negociată într-un tratat cu Germania dar, până prin ianuarie 2010, ea a fost blocată de directorii muzeelor
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
protecție aflat sub Grădina Zoologică din Berlin. De fapt, comoara a fost transportată în Uniunea Sovietică de către Armata Roșie. În timpul Războiului Rece, guvernul Uniunii Sovietice a negat că ar avea vreo informație despre soarta Comorii lui Priam. Cu toate acestea, comoara a apărut în septembrie 1993 la Muzeul Pușkin din Moscova. Restituirea artefactelor luate din muzee a fost negociată într-un tratat cu Germania dar, până prin ianuarie 2010, ea a fost blocată de directorii muzeelor din Rusia. Ei au spus că
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
rezultat al celui de-al Doilea Război Mondial și aflate pe teritoriul Federației Ruse, legalizează jaful din Germania ca o compensație și împiedică autoritățile ruse să realizeze retrocedarea artefactelor către proprietarii lor de drept. Au existat întotdeauna îndoieli cu privire la autenticitatea comorii. În ultimele decenii aceste îndoieli au fost prezentate în articole și cărți științifice. Comorile sunt, de fapt, cu o mie de ani mai vechi decât regele Priam al Troiei, care a murit, potrivit lui Homer, aproximativ în jurul anului 1200 î.Hr.
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
legalizează jaful din Germania ca o compensație și împiedică autoritățile ruse să realizeze retrocedarea artefactelor către proprietarii lor de drept. Au existat întotdeauna îndoieli cu privire la autenticitatea comorii. În ultimele decenii aceste îndoieli au fost prezentate în articole și cărți științifice. Comorile sunt, de fapt, cu o mie de ani mai vechi decât regele Priam al Troiei, care a murit, potrivit lui Homer, aproximativ în jurul anului 1200 î.Hr.
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
Rolurile principale sunt interpretate de actorii Florin Piersic, Marga Barbu, Ion Marinescu, Iurie Darie și Ernest Maftei. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia, în perioada de dinaintea Revoluției de la 1848. Un grup de boieri din organizația „Frăția” intră în posesia unei comori rămase de la Tudor Vladimirescu și ascunsă de un bătrân boier patriot sub albia unui râu. Ei străbat un teren secetos din Țara Loviștei, denumit „”, pentru a scoate comoara din țară și a o vinde, iar cu banii obținuți să cumpere
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
1848. Un grup de boieri din organizația „Frăția” intră în posesia unei comori rămase de la Tudor Vladimirescu și ascunsă de un bătrân boier patriot sub albia unui râu. Ei străbat un teren secetos din Țara Loviștei, denumit „”, pentru a scoate comoara din țară și a o vinde, iar cu banii obținuți să cumpere arme pentru realizarea unei revoluții. Filmul se află pe locul 15 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
boierul Pană Grădișteanu (Iurie Darie), unde căpitanului i se oblojește rana. Moroiu se afla în București pentru a-i aduce boierului o scrisoare de la tatăl său. Tatăl boierului Pană, Stroe Grădișteanu (Toma Dimitriu), cunoaște locul secret unde este ascunsă o comoară din vremea Revoluției lui Tudor Vladimirescu (1821). El dorește să o pună la dispoziție membrilor „Frăției” pentru a cumpăra arme. Averea este râvnită și de Fancu (Constantin Dinulescu), un om de încredere al boierului, care-l otrăvise treptat cu arsenic
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
1821). El dorește să o pună la dispoziție membrilor „Frăției” pentru a cumpăra arme. Averea este râvnită și de Fancu (Constantin Dinulescu), un om de încredere al boierului, care-l otrăvise treptat cu arsenic. Boierul îi dezvăluie lui Fancu locul comorii, dar nu-i menționează acestuia și de existența unei capcane, iar Fancu moare. Atentatul asupra agăi Villara reprezenta un semnal, iar membrii „Frăției” au la dispoziție zece zile pentru a merge cu odoarele bisericești ale boierului Stroe Grădișteanu la gaterul
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
află ascuns într-un puț de sub albia unui râu; el îi dă jumătatea de scrisoare a lui Tudor pe care trebuia să o înmâneze lui Trandafirul galben, acesta din urmă trebuind să spună parola Cozia. Boierul Pană și Moroiu scot comoara de sub albia râului. Pretextând că boierul Stroe mai avea ceva galbeni îngropați la cuptoarele de vară, Pană îl duce pe Moriu acolo și-l împușcă. El este suprins de Mărgelatu, căpitanul Baroncea și Sturzu. Înfuriați, aceștia vor să-l spânzure
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]