10,570 matches
-
și î, în funcție de poziția lor în cuvânt: adânc/ânger; a urâ/urât, urând; tânăr/a întineri/a reîntineri. Era de așteptat ca Hotărârea Academiei să creeze confuzie, întrucât: 1. Modificările au fost impuse cu mijloace și prin modalități intrând în contradicție cu principii fundamentale ale desfășurării autentice a vieții științifice și culturale într-o societate deschisă și matură. 2. Modificările nu au întemeiere științifică. * 1. Exploatându-se o anumită sensibilitate, autentică și îndreptățită, a societății românești, în anii 1990-1993 au putut
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caracterizează prin dominarea sufixului-dezinență de singular -ă de către articolul definit a, caracteristic substantivelor nederivate (Elena, Maria): Andrei - Andreea, Cătălin - Cătălina, Dan - Dana, Daniel - Daniela, Ion - Ioana, IonelIonela. Câteva substantive se înscriu la un pol al opoziției de gen aflat în contradicție cu raportul semantic de gen; genul gramatical al acestor substantive nu corespunde genului natural; femininele cătană, ordonanță, sentinelă, calfă denumesc ființe de sex masculin. • Opoziția masculin-feminin pe baza sufixelor diminutivale caracterizează și unele adjective: frumușel-frumușică, curățel-curățică etc. B. Substantivele epicene
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
îndoit, înzecit etc. • distributive: câte doi, câte trei etc. • adverbiale: de două ori etc. 2. numerale cardinale: primul, întâiul, al doilea, al zecelea etc. Descrierea categoriilor de numerale și a valorilor acestora (substantivală, adverbială etc.) reflectă, pe de o parte, contradicția dintre denumire, definiție și „realitatea” interpretată lingvistic, pe de alta, un grad ridicat de eterogenitate a inventarului luat în considerație. Autorii înșiși ai Gramaticii, de fapt, chiar dacă le discută la acest capitol și le numesc numerale, atribuie unor categorii de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc.; la fel verbul a mânca: (eu) mănânc/ (noi) mânc-ă-m, (tu) mănânc-i / (voi) mânc-a-ți ș.a.m.d. • Adesea, mai cu seamă în limba vorbită și în limbajul literaturii artistice, dar și în limba literară, expresia intră în contradicție - în structura persoanei și numărului verbal - cu conținutul: • În limba literară, în exprimarea politeții, forma de persoana a II-a plural se întrebuințează pentru persoana a II-a singular: „Vă rog să vă serviți, spuse ea în timp ce musafirul se ridică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
compl. direct autor activ acțiune (obiect pasiv) Stejarul nu a fost doborât de furtună. subiect predicat-verb pasiv ¬ compl. de agent obiect pasiv acțiune („obiect” activ) Între planul semantic lingvistic al enunțului și planul semantic logic, se instituie un raport de contradicție la nivelul celor doi termeni ai acțiunii interpretată lingvistic prin verbul predicat: subiectul și complementul; obiectul acțiunii verbului interpretat prin funcția de complement direct în diateza activă devine subiect gramatical în diateza pasivă, iar autorul activ al acțiunii verbale - subiect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fiind subordonată, își pierde intonația specifică. Enunțul din care face parte este în esența lui un enunț asertiv: „A întrebat-o un aprod bătrân pe cine caută.” (M. Sadoveanu) Enunțuri interogative retorice Sunt enunțuri sintactice care se caracterizează printr-o contradicție între prezența unei intonații ascendente, interogative, sau a unor elemente interogative în planul expresiei și caracterul asertiv al planului semantic: „Nu ești îndestul de smerită, îndestul de chinuită, îndestul de sfâșiată?” (Al. Russo), „Și într-adevăr dacă în limbă nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
scrii.” (I.L. Caragiale) Realizează în ele înseși enunțuri negative unele interjecții: „Fugi, nene, că mustul strică stomacul! zice unul. - Ei, aș! răspunde Costică.” (I.L. Caragiale) Adverbul nu își pierde caracterul de marcă distinctivă în enunțurile în care se instituie o contradicție între aspectul negativ al planului expresiei și caracterul pozitiv al planului lor semantic. Prezintă această contradicție între planul expresiei și planul semantic, trei tipuri de enunțuri: • enunțuri interogative retorice cu aspect negativ: „...Astfel de noapte bogată / Cine pe ea n-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
stomacul! zice unul. - Ei, aș! răspunde Costică.” (I.L. Caragiale) Adverbul nu își pierde caracterul de marcă distinctivă în enunțurile în care se instituie o contradicție între aspectul negativ al planului expresiei și caracterul pozitiv al planului lor semantic. Prezintă această contradicție între planul expresiei și planul semantic, trei tipuri de enunțuri: • enunțuri interogative retorice cu aspect negativ: „...Astfel de noapte bogată / Cine pe ea n-ar da viața lui toată?” (M. Eminescu) • enunțuri interogative exclamative cu rol afirmativ: „- Tu spui asta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subcategorie de interogative retorice cu aspect pozitiv în planul expresiei și caracter negativ în plan semantic: „Cum ar fi fost cu putință marile fapte ale omenirii, dacă oamenii ar fi răi?” G.Călinescu) Se caracterizează printr-un raport similar de contradicție între planul expresiei (cu aspect pozitiv) și planul semantic (cu caracter negativ) și unele enunțuri asertive sau interogative exclamative: „- Ce-mi pasă a cui ești, zise el.” (M. Eminescu) „- Ei! Ș-apoi?... Ce-mi pasă?” (I.L. Caragiale) „Ce era să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al acțiunii spre care trimite conținutul semantic al rădăcinii verbului (sau substantivului): A așezat aparatul în așa fel încât să fie manevrabil de către oricine. Realizarea sintactică prin complement de agent a complementului semantic principal al verbelor tranzitive determină dezvoltarea unei contradicții între planul logico-semantic și planul semantico-sintactic al enunțului întemeiat pe construcția pasivă. Contradicția, cu originea în sensul de diateză, se dezvoltă la cei doi poli ai desfășurării acțiunii verbale, interpretată lingvistic de subiectul vorbitor: • agentul „activ” al acțiunii verbale este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
așezat aparatul în așa fel încât să fie manevrabil de către oricine. Realizarea sintactică prin complement de agent a complementului semantic principal al verbelor tranzitive determină dezvoltarea unei contradicții între planul logico-semantic și planul semantico-sintactic al enunțului întemeiat pe construcția pasivă. Contradicția, cu originea în sensul de diateză, se dezvoltă la cei doi poli ai desfășurării acțiunii verbale, interpretată lingvistic de subiectul vorbitor: • agentul „activ” al acțiunii verbale este sintactic complement de agent • obiectul „pasiv” al acțiunii verbale este sintactic subiect, funcție
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ale denumirii cu aceste sintagme a celor două tipuri structurale de predicat: 1. Reflectă foarte exact modul specific în care participă la planul global al predicației cele două componente semantice, una de tip lexical, cealaltă de tip gramatical. 2. Înlătură contradicțiile terminologice sintaxă (funcție sintactică)/morfologie (parte de vorbire), de tipul predicat verbal exprimat prin interjecții sau prin adverbe (în concepția gramaticii curente, „adverbe predicative”), predicat nominal, cu numele predicativ exprimat prin pronume, adverbe (inclusiv „adverbele predicative” - în sensul gramaticii curente
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
conform căreia potențialul creativ este prezent, în doze variate, la toți reprezentanții speciei umane, concretizându-se, însă, la diferite nivele, prin acțiunea conjugată a unei largi categorii de factori de natură subiectivă și obiectivă. Părerea de mai sus vine în contradicție cu stabilirea dotării prin teste de inteligență, care acordă un IQ acceptabil numai unui număr foarte restrâns de persoane. Creatorii din domeniul artei și literaturii, de exemplu, nu se disting, neaparat, printr un coeficient de inteligență deosebit, iar în unele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
efortul realizării prin voință, perseverență, sensibilitate, ușurința de a rezolva situații deosebite, atitudinea creativă; 3) Factori externi: influența mediului ambiant, social; stimulentul material; condiționarea descoperirilor științifice și tehnice de stadiul atins de cercetare; influența profesorilor asupra elevilor, chiar dacă sunt în contradicție; presiunea socială din regimurile totalitare, care poate stânjeni creația (dintr-un anumit punct de vedere, mai neortodox, remarcăm că un regim opresiv poate permite exacerbarea creativității populare, ca formă de defulare, ori de ). Al. Roșca (27) consideră că: Această clasificare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
literatura numită „cultă”, complexitatea fenomenului literar scapă înțelegerii psihologilor și pedagogilor. Cea mai bună dovadă în acest sens o constituie străvechiul conflict dintre poet/pictor și pedagog, pe care îl vom releva, poate, de mai multe ori pe parcursul lucrării noastre. Contradicția există și în probleme de amănunt: nu se știe nici acum dacă precocitatea este o condiție, obligatorie sau nu, a unor performanțe cu totul deosebite. Marii precoci pe care îi cunoaște istoria literară (Arthur Rimbaud, Nicolae Labiș) au părăsit foarte
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
psihopedagogic, dintre care enumerăm: existența unui anumit grad de fragilitate și instabilitate la nivelul unor trăsături de personalitate, datorate intervenției unor factori perturbatori din mediul extern, conducând la inerție în comunicare, teama de a vorbi, rigiditate, izolare, etc.; apariția de contradicții în rezolvarea problemelor și în studierea modalităților de acțiune mintală și practică, contradicții care, dacă devin cronice, influențează negativ caracterul și dezvoltarea normală a proceselor psihice; asociate cu deficiențele de intelect, tulburările de limbaj pot determina accentuarea tulburărilor psihice și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
nivelul unor trăsături de personalitate, datorate intervenției unor factori perturbatori din mediul extern, conducând la inerție în comunicare, teama de a vorbi, rigiditate, izolare, etc.; apariția de contradicții în rezolvarea problemelor și în studierea modalităților de acțiune mintală și practică, contradicții care, dacă devin cronice, influențează negativ caracterul și dezvoltarea normală a proceselor psihice; asociate cu deficiențele de intelect, tulburările de limbaj pot determina accentuarea tulburărilor psihice și de comportament datorită deficitului funcțiilor de cunoaștere și exprimare, a imaturității afective, a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de putere” dintre acești factori, „joc” fundamentat și pe moștenirea ereditară, este crucial în dezvoltarea personalității creatoare, deoarece dotarea genetică determină din start un anumit profil al individului și, când dezideratele sale inițiale nu se concretizează datorită adversității factorilor socio-culturali, contradicția dintre ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie, conștientizată acut, poate avea consecințe dramatice, mergând, uneori, până la anihilarea valorică și chiar biologică. Conceptul de familie poate fi utilizat în sensuri mai largi sau mai restrânse și privit din puncte
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
spune explicit acest lucru: Evident, între social și individual există și relații esențiale, care țin de actul creator în sine. , afirmă Erika Landau (8). După Anca Munteanu (11, p. 117), De multe ori, însă, adăugăm noi, creatorul se află în contradicție flagrantă cu clasa socială de care aparține (amprentă inversă, deci), sau chiar își depășește epoca. Și, deoarece în periplul cercetării noastre am remarcat ponderea redusă a preocupărilor specialiștilor din domeniu în aria creativității literare, ne-am permis de mai multe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
la diminuarea interesului pentru subiectul discutat, îndemnarea la însușirea unor cuvinte noi și exersarea acestora în contextul conversației va declanșa dezinteresul copilului. Eliminarea întrebărilor care nu se referă strict la subiect, menținerea rigidă a conversației între anumite limite vine în contradicție cu cultivarea curiozității naturale a copilului, a dezvoltării creativității lui. Conversația scăpată de sub control este o comunicare neproductivă, în care nu se mai transmit mesaje, nu mai există codarea și decodarea informației, partenerii nu mai folosesc același cod comun, nu
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
interacțiunii dintre sine și profesie/muncă este și în cazul deficienților de auz progresivă și în relație cu stadiile de viață, dar capătă specificitate prin ritm și lentoare, ezitare, revenire, stabilizare greoaie sau nestabilizare. Opțiunea vocațională este puternic influențată de contradicția dintre alegerea vocațională individualizată și nivelul de dezvoltare cognitivă a adolescentului deficient de auz. Există un decalaj semnificativ între opțiunea vocațională conștientă și posibilitățile reale ale deficientului de auz. Intervin major factori externi, cum ar fi: așteptările familiei, prieteni, profesori
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
născut astfel sau au surzit de timpuriu, prezintă scoruri ridicate la psihotism, ceea ce determină reactivitatea agresivă și frustrare, și par a fi mult mai extravertite decât persoanele normale din punct de vedere organic. Acest ultim rezultat ar putea intra în contradicție cu faptul că deficientul de auz este perceput, în general, drept mai retras și mai introvertit. În ceea ce privește nevrozismul, respectiv instabilitatea emoțională, studiul nu a identificat diferențe semnificative între participanții deficienți de auz și persoanele fără această dizabilitate. Prin urmare, chiar dacă
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
format în atelierul lui Ghirlandaio. A fost unul dintre artiștii care a întruchipat idealul Renașterii italiene. Sprijinit de familia Medici, în special de Lorenzo Magnificul, a realizat lucrări de o inegalabilă măiestrie și origina‑ litate. Permanent frământat de căutări, de contradicția dintre materie și spirit 12 și de dorința de desăvârșire, a creat sculpturi care se remarcă prin dinamism și expresia forței, a pasiunii sau a a suferinței. În pictură (de exemplu: bolta Capelei Sixtine), dominată de viziunea sculpturală, a realizeazat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
este frumos. Nu în sensul că frumosul spre a fi frumos, ar avea nevoie de urât. El este frumos și fără termenul său de compa‑ rație, dar urâtul este pericolul care îl amenință prin și din el însuși, și prin contradicția față de sine însuși determinată de propria sa esență 10. Frumosul este însă incandescența adevărului, adevărul trecut din concept în carne și de aceea cu cât adevărul unei opere de artă este mai bogat, el impune forme mai prodigioase intrând astfel
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și particularitățile tehnicii sculpturale folosite de 36 În 1873, statuia a fost așezată în sala Academiei din Florența, din cauza intemperiilor. Actuala statuie care se află în Piața Senioriei, este o copie în marmură realizată în 1910. 37 Cf. g balDovin, Contradicțiile, iluziile și virtuțile postmodernismului, Ed. Rhabon, Targu‑Jiu 20042, 202. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 82 Michelangelo, caracterizată mai ales de o neobișnuită îndrăzneală și siguranță în cioplirea pietrei. S‑a ajuns să se spună că Michelangelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]