9,371 matches
-
omului față de realitatea pământească folo‑ sindu‑se chiar de formele acestei realități. Astfel, arta creștină și‑a propus să îndepărteze gândirea credinciosului de la plăcerile lumești și să‑l orienteze spre Împărăția lui Dumnezeu. Cât privește stilul artei creștine, el se conturează mai întâi în domeniul picturii și apoi se extinde și în alte domenii ale artei. Se cunosc trei ipoteze formulate în legătură cu originea artei și a stilului creș‑ tin: ‑ prima ipoteză consideră că arta creștină își are începutul la Roma; ‑ a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
om. Nu trebuie uitat însă faptul că Biserica a ținut cont și de canoanele și edictele referitoare la modurile de reprezentare de‑a lungul istoriei. Spre exemplu, Conciliul Vatican II a elaborat prin lucrările sale mai multe documente pentru a contura poziția bisericii occidentale privind reprezenta‑ rea imaginilor. Astfel, Sacrosanctum Concilium abordează valoarea artei sa‑ cre în sens spiritual și artistic. Pentru a intra în adevăratul spirit al imaginii trebuie să parcurgem drumul pe care ni‑l propune Biserica. Omul de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
figurile care vor fi pictate, punând însă sub el un altul, care are partea de deasupra masticului vopsită în negru. Ambele se prind cu niște cuișoare, iar cu un vârf de fier sau de fildeș sau chiar de lemn se conturează desenul de pe carton, iar figurile rămân întipărite pe lemn. După uscarea masticului artistul poate schi‑ ța tabloul cu ajutorul cartonului, iar când această operațiune este terminată, artistul poate termina de pictat tabloul în culori. 48 Giovanni da Bruggia (1390‑1441) - pictor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și transformări ale construcției produseseră o schimbare de la proiectul grandios al lui Bramante; prin urma‑ re, el consolidează unele părți ale edificiului și mai ales cei patru stâlpi masivi de zidărie care trebuiau să sprijine cupola. De asemenea, pentru a contura și mai clar unitatea întregului edificiu adaugă zidurilor exterioare ordinul pilaș‑ trilor colosali, stabilind astfel o alternanță ritmică. În proiectul lui Michelangelo pentru bazilica sfântul Petru, se încearcă re‑ venirea la concepția unei compoziții centrale; elementele determinate fiind cupola și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ca o continuare firească a spațiului determinat de elementele care limitează cele patru brațe ale crucii. Iradiind din intersecția acestora, din continuarea celor patru stâlpi colosali pe care se sprijină bolțile cilindrice, cupola ne apare ca un element ascendent care conturează o mișcare de înălțare în punctul cel mai de sus al edificiului. Acest grandios organism al elementelor arhitecturale conce‑ put pe baza unor principii strict statice, devine prin compunerea ingenioasă și armonioasă, expresia unui spațiu dinamic. Înălțimea deosebită a cupolei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
oalei de aramă; este la o oarecare distanță de planul frontal, dar și aproape de mijlocul geometric al pânzei dreptunghiulare. Dincolo de dependența acestora de centrul de echilibru principal, obiectele sunt marcat autonome. Toate, chiar și cuțitul, sunt simetrice centric, fiecare fiind conturat în jurul propriei axe. Aceste axe se adaugă configurației de vectori independenți, doi dintre ei verticali, ceilalți orizontali sau înclinați. Micul turn al piuliței este cel mai independent dintre toate elementele, detașat în spațiu de grupul central al celor două oale
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
se conformează prin formele lor abstracte regulilor simple ale staticii fizice, bazându-se mai ales pe verticale și orizontale, pe linii drepte și curbe elementare, pe simetrie și repetiție. Într-un astfel de mediu, tema principală a investigației noastre se conturează și mai direct. Rețelele predomină Clădirile, executate din materiale grele, depind mai mult decât alte mijloace vizuale de atracția excentrică a gravitației. Ele răspund acestei puteri externe organizându-și formele în jurul verticalei. În al doilea rând, datorită relației sale simetrice
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
valori decât valorile etice sau valorile estetice mai valori decât valorile morale. Aici există un pluralism în care trebuie să admitem autonomia și ireductibilitatea, autonomia și ireductibilitatea câmpului valoric și a tipurilor valorice într-o dinamică specifică, în care se conturează sau își află expresia în tabla de valori a unei culturi. Au fost perioade în istoria omenirii când ierarhia s-a realizat după preferințele societății, preferința fiind un fenomen obiectiv, care ține nu numai de cunoaștere, ci și de trăirea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
dicționare, monografii. O carte de succes, în premieră absolută: Umbre și lumini de Maria Cantacuzino-Enescu. De-a lungul timpului, pe la întrunirile Cenaclului „Junimea nouă” au trecut destui creatori ai zonei, dar spre regretul meu nu am sesizat să se fi conturat și o mișcare literară care să se impună. Puțini au fost și autorii de aici care au reușit să răzbată și mă întreb ce cauze au generat această situație? Ajungem iar la materia sensibilă a creației. În treizeci de ani
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
valori decât valorile etice sau valorile estetice mai valori decât valorile morale. Aici există un pluralism în care trebuie să admitem autonomia și ireductibilitatea, autonomia și ireductibilitatea câmpului valoric și a tipurilor valorice într-o dinamică specifică, în care se conturează sau își află expresia în tabla de valori a unei culturi. Au fost perioade în istoria omenirii când ierarhia s-a realizat după preferințele societății, preferința fiind un fenomen obiectiv, care ține nu numai de cunoaștere, ci și de trăirea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
dicționare, monografii. O carte de succes, în premieră absolută: Umbre și lumini de Maria Cantacuzino-Enescu. De-a lungul timpului, pe la întrunirile Cenaclului „Junimea nouă” au trecut destui creatori ai zonei, dar spre regretul meu nu am sesizat să se fi conturat și o mișcare literară care să se impună. Puțini au fost și autorii de aici care au reușit să răzbată și mă întreb ce cauze au generat această situație? Ajungem iar la materia sensibilă a creației. În treizeci de ani
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
în acest studiu se remarcă afectarea cu precădere a persoanelor cu un status socioeconomic defavorizat [5]. Fenotipurile sindromului metabolic - expresie a dimorfismului sexual Un studiu recent [2], care a utilizat datele din studiul menționat anterior, NHANES III, a încercat să contureze diferite fenotipuri ale sindromului metabolic, în funcție de sex și de vârstă. Legat de aceste diferențieri, investigatorii au studiat riscul de mortalitate derivat din combinațiile diferite de criterii diagnostice. La femeile tinere, cea mai frecventă asociere de criterii diagnostice (4,2%) a
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
În concluzie, sindromul metabolic, așa cum este definit la ora actuală, reprezintă o modalitate de abordare clinică a pacientului aflat la un risc cardiovascular și metabolic înalt. Prevalența fiecăruia dintre elementele definitorii pentru sindromul metabolic este diferită în funcție de sex, astfel încât se conturează un dimorfism sexual în ceea ce privește combinația criteriilor de diagnostic, în funcție de sex [53]. Dincolo de elementele simple de definire se ascunde o realitate etiopatogenică mult mai complexă, relevată de cercetările genetice, moleculare și biochimice actuale. Inclusiv la acest nivel se manifestă o diferențiere
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
neutralitate, respingere; modificări la nivelul opțiunilor pentru strategiile directe sau indirecte de acțiune în spațiul școlar variații ale corectitudinii evaluării rezultatelor și progreselor școlare, înscrise în aria reușitei/succesului sau nereușitei/insuccesului școlar. Managementul relațiilor educaționale văzut din perspectiva empatiei conturează un set de întrebări: Care sunt tipurile de comunicare specifice comportamentelor interpersonale empatice? În ce măsură elevul aflat sub incidența relației educațional empatice conștientizează beneficiul/avantajele produse de aceste relații? În ce condiții modelul didactic profesor-elev poate fi generator de reciprocitate statică
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
putem face corelații interdisciplinare (fizică, biologie, chimie, matematică, muzică, etc.) Atunci când este conceptuală, interdisciplinaritatea implică o centrare a demersului pe o listă de concepte comune (noduri de coeziune). Realizarea unui transfer unei metode de la o disciplina la alta (metoda analitico-sintetică) conturează interdisciplinaritatea metodologică. M. Stanciu identifică interdisciplinaritatea axiologică concretizată prin „transferul unui sistem de la o disciplină la alta, transformarea valorilor în modele atitudinale și comportamentale”. Interdisciplinaritatea poate avea și un caracter integrativ plecând de la o problemă sau o teză: putem exploata
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de învățământ și a ofertei educaționale. Capitolul III Proiectare curriculară centrată pe competențe Conceptul de competență nu este nou. În ciuda abordărilor sale repetate, mai ales în contextul studiilor de psihologie, în învățământul profesional sau în formarea profesorilor, nu a fost conturată până în prezent o definiție larg acceptată, care să se delimiteze de concepte corelate/învecinate cum ar fi: capacitate, deprindere, abilitate. În țara noastră, instituțiile educaționale au până în momentul de față accepțiuni mai mult sau mai puțin diferite ale competenței. În cadrul
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
se poate face trecerea de la pedagogia centrată pe „acumularea de cunoștințe” spre o pedagogie socială a integrării. Integrarea pleacă de la fiecare individ în parte funcție de propriile probleme și necesități, ținându-se cont de propria unicitate. Doamna profesor psiholog Nicoleta Rogoz conturează cu profesionalism, seriozitate și rigoare, în raportul de activitate din anul școlar 2007 2008, patru componente ale activității cabinetului de psihopedagogie al Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă” cu obiectivele urmărite specifice unui colegiu - filieră vocațională. COMPONENTA ORIENTARE ȘCOLARĂ ȘI
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
comuniune socială de elevi cu caracteristici specifice, constituită în scopul realizării unor obiective instructiv-educative. Aceste ținte sunt realizate prin intermediul demersurilor comune de învățare școlară, orientare profesională, activități didactice și extradidactice, acțiuni de muncă, creație, sport etc. Astfel funcțiile profesorului diriginte conturează sarcina, rolul și destinația acțiunilor acestuia, accentuând raporturile existente în interiorul actului educativ. Funcțiile dirigintelui sunt desfășurate gradual: 1. Funcția de comunicare/informare; 2. Funcția de culturalizare; 3. Funcția de consiliere/asistență psihopedagogică. Această funcție vizează realizarea eficientă de către diriginte a
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
unor tipuri de instituții speciale vocaționale - artă, sport. 7. Funcția normativă și de soluționare a problemelor disciplinare Profesorul diriginte culege, selectează, structurează și aduce la cunoștință elevilor informația, în funcție de vârsta acestora, conținutul, volumul, importanța informației. Competențele dirigintelui derivate din funcțiile conturate În calitate de informator, dirigintele este dator să-și formeze anumite abilități, competențe ce țin de: a) posedarea limbajului; b) comunicarea verbală și non verbală; c) structurarea informației; d) prezentarea informației; e) selectarea informației; f) ascultarea. Concret, sintetic, aceste competențe se comprimă
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
prezentate pe listele de discuție, experiența de formator m-au determinat să scot o nouă ediție, cea de a treia, revăzută, adăugită, completată cu noutăți din domeniu. Lucrurile au evoluat și s-au dezvoltat în așa fel, încât s-a conturat un nou titlu, o nouă lucrare, care încearcă să fie în sprijinul specialiștilor din infodocumentare. Așa a apărut lucrarea: „Știința informării în întrebări și răspunsuri”, care nu ar fi existat dacă literatura de specialitate nu s-ar fi îmbogățit. Îmi
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
promovare a bibliotecii R: * Pliantul * Afișul * Broșura * Monografia bibliotecii * Bibliografia locală * Bibliografia tematică * Repertoriu * Cronica locală * Revista * Articolul de ziar * Nota culturală * Recenzia * Semnalarea * Lista de noutăți * Catalogul de expoziție * Programele manifestărilor culturale, invitațiile 135. Prin ce obiective se poate contura imaginea bibliotecii? R: Imaginea bibliotecii poate fi conturată prin: * Profesionalizarea și controlul mesajelor către presă * Crearea și menținerea relațiilor cu jurnașiștii * Analiza presei * Invitarea jurnaliștilor la evenimentele bibliotecii * Oferirea de informații comunitare și de interes public * Asigurarea transparenței și accesului
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
bibliotecii * Bibliografia locală * Bibliografia tematică * Repertoriu * Cronica locală * Revista * Articolul de ziar * Nota culturală * Recenzia * Semnalarea * Lista de noutăți * Catalogul de expoziție * Programele manifestărilor culturale, invitațiile 135. Prin ce obiective se poate contura imaginea bibliotecii? R: Imaginea bibliotecii poate fi conturată prin: * Profesionalizarea și controlul mesajelor către presă * Crearea și menținerea relațiilor cu jurnașiștii * Analiza presei * Invitarea jurnaliștilor la evenimentele bibliotecii * Oferirea de informații comunitare și de interes public * Asigurarea transparenței și accesului liber la rapoarte de activitate și planuri de
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
care se prezintă, forma este elementul constitutiv al operei de artă. Efortul creatorilor de a imagina și concretiza plastic noi forme surprinzătoare, purtătoare de noi conținuturi și semnificații este neobosit. (Titus Mocanu). Treptat, linia nu se mai mărginește la a contura formele viziunii plastice și cu o mare cutezanță se avântă pe suprafața imaculată, inventând un nou univers tainic în care imaginarul trăiește alături de ecourile realului. Chiar îndrăznelile gestuale sunt un ecou al unor trăiri. , spune Hans Hartung. Folosind limbajul formelor
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
se rostogolesc peste brâul zodiacal și fixează prin poziția lor în momentul nașterii, o soartă bună sau rea, fiecăruia dintre noi. Atenți la reproducerea exactă a hărții cerului în acest moment, astrologii determinau progresul astronomiei. Inițial, tema natală, a fost conturată direct de pe cer. Iată cum descrie Sextus Empiricus construcția unui horoscop: "Un chaldeean se așeza pe o înălțime (sau pe acoperișul casei), apucîndu-se să observe stelele. Un alt chaldeean se așeza lângă mama ce trebuia să nască până în momentul nașterii
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
nu deosebește visul de realitate, minciuna este foarte puțin patologică. Ea se poate datora mai curând imitării părinților care mint în fața copilului. Dacă la vârsta antepreșcolară, minciuna copilului se poate confunda cu spiritul său specific de fabulație, mai târziu se conturează, minciuna de apărare contra „agresiunilor" adulților. Minciuna, se dezvoltă acum ca reacție la teama de pedeapsă.Fiecare reușită contribuie la fixarea gestului respectiv într-o trăsătură constantă de conduită care se poate exprima în formă pasivă („nu știu cine a făcut"), negativă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]