7,137 matches
-
poate cel puțin 50%, chiar mai mult, dintre foștii deținuți politici și dintre toți intelectualii țării și oamenii mai elevați spiritual, cultural, politic și material au fost compromiși să semneze, au fost forțați de către securiști să semneze acel contract cu diavolul, că devin informatori ai Securității. Acest fapt i-a durut și i-a transformat în niște mucenici, toată viața au regretat, chiar dacă nu au respectat ce scria în acel contract odios. De pildă, marea majoritate a preoților noștri, iertați-mă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ierte și preoții, pentru că am întâlnit mulți dintre ei adevărați mucenici, au fost forțați să spună și ce mărturisesc cei care se duceau la spovedanie: dacă spun ceva despre Partid, despre guvern. Bieții preoți erau nevoiți să-și vândă sufletul diavolului. Nu vă mint cu nimic, am stat în pușcărie cu preoți care au refuzat să semneze acel contract și li s-au găsit fel de fel de motive și arestați și condamnați pentru anumite fapte, imaginate sau reale. C.I.: Dacă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Articolele care apăreau fără o constanță definită erau și cele mai diverse și abordau o tematică foarte variată: Cristos soluția chestiunii deosebirilor de clasă și de rasă, Falsificarea istoriei prin ridicarea de statui, Cum se contribuie la distrugerea socială, Catehismul diavolului societatea celor fără de Dumnezeu din Moscova, Educația morală în școlă, Iadul roșu în Rusia, Popoare în agonie etc. Maniera profesionistă în care au fost scrise articolele, sursele folosite și tematica vastă abordată au făcut ca Farul nou să fie o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Dar mă prind, din suflet, să primesc îndată/ Strașnică bătaie unde se cuvine,/ La Salente-n piață, fără de rușine, De-aș veni acolo să-mi cat căpătâi./ Iar tu, grădina omului dintâi,/ Ce atâta faimă ai într-adevăr/ Din povestea veche "diavolul și-un măr"-/ Scormonesc degeaba belferi cu renume,/ Ispitiți să afle în ce loc anume/ Te găseai, grădină, rai cu tot dichisul;/ Unde-s eu acolo e și paradisul 186. Voltaire care face elogiul luxului, îl critică pe Fenelon pentru
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Sfântul Iulian primind, după ce a trecut prin multe aventuri, pe cel căruia îi este foame, îi este sete și frig și oferindu-i ca sacrificiu trupul său gol pentru a încălzi lepra celui care se dovedește fi Hristos. Hristos sau diavolul, Flaubert a ezitat, de altfel. Fiindcă în ciorne Flaubert valorifică prezența unui diavol licențios ca o umbră purtată, diavol ce se găsește în trei compartimente ale vitraliului și căruia Langlois nu-i poate găsi o explicație. În ciorne, Flaubert îl
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este foame, îi este sete și frig și oferindu-i ca sacrificiu trupul său gol pentru a încălzi lepra celui care se dovedește fi Hristos. Hristos sau diavolul, Flaubert a ezitat, de altfel. Fiindcă în ciorne Flaubert valorifică prezența unui diavol licențios ca o umbră purtată, diavol ce se găsește în trei compartimente ale vitraliului și căruia Langlois nu-i poate găsi o explicație. În ciorne, Flaubert îl plasează pe Iulian în fața unei realități demonice a unui Isus-lepros-ispititor-sodomit, un Isus-diavol. Dacă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
frig și oferindu-i ca sacrificiu trupul său gol pentru a încălzi lepra celui care se dovedește fi Hristos. Hristos sau diavolul, Flaubert a ezitat, de altfel. Fiindcă în ciorne Flaubert valorifică prezența unui diavol licențios ca o umbră purtată, diavol ce se găsește în trei compartimente ale vitraliului și căruia Langlois nu-i poate găsi o explicație. În ciorne, Flaubert îl plasează pe Iulian în fața unei realități demonice a unui Isus-lepros-ispititor-sodomit, un Isus-diavol. Dacă dispare din versiunea finală, rămân totuși
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
îl plasează pe Iulian în fața unei realități demonice a unui Isus-lepros-ispititor-sodomit, un Isus-diavol. Dacă dispare din versiunea finală, rămân totuși câteva urme din el în imaginile cerbului cu săgeata, a mamei cu coarnele și coada ei335 , a tentațiilor inspirate de către diavol și chiar în apariția finală a ființei stranii. Este, fără îndoială, o ironie feroce din partea scriitorului să facă să dispară latura de diavol în viziunea unui Isus de aghiazmatar. Sfântul Iulian cel Primitor este o poveste. O poveste crudă plină
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
el în imaginile cerbului cu săgeata, a mamei cu coarnele și coada ei335 , a tentațiilor inspirate de către diavol și chiar în apariția finală a ființei stranii. Este, fără îndoială, o ironie feroce din partea scriitorului să facă să dispară latura de diavol în viziunea unui Isus de aghiazmatar. Sfântul Iulian cel Primitor este o poveste. O poveste crudă plină de sadism, sânge și sfințenie, care vorbește despre himera ospitalității, de o ospitalitate utopică, imposibilă, irealizabilă, care nu poate avea loc decât într-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fraudă a povestitorului, care pentru a face mai atrăgătoare niște adevăruri utile pe care el dorea să le audă, imagina spre cinstirea sfinților o înaltă genealogie, călătorii periculoase, strălucite fapte de arme în mijlocul luptelor sau mărețe lovituri de spada împotriva diavolilor și mii de închipuiri minunate". Astfel acest "medievism de reconstituire în care sălășuiește miraculosul"354 ascultă mai ales de exigența estetică a stilului. Astel textul este ospitalier cu Evul Mediu, cu o epocă și cu legendele sale, dar nepreocupat de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
noastră totul era pentru Itaca care era lucrul cel mai sfânt, Itaca care ne trimitea ca să ne întoarcem mai buni. Vă amintiți? Și noi să ne întoarcem în starea asta lamentabilă? Am devenit hoți, mincinoși, ticăloși, ne-am vându sufletul diavolului. Am înșelat toată țările și pe toți oamenii. Trebuie acum să înșelăm și Itaca?" 204 "Le retour à Ithaque d'Ulysse Kleanthis", în La Belle du Bosphore, de VassilisVassilikos, Gallimard, 1977, pp. 53-71. 205 Op. cit., p. 57. 206 Ibid. 207
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ele trebuiau să se întoarcă și să se aplece la uși: văzându-le astfel frumoase, zâmbitoare, grase în siguranța păcatului, te îndoiai că sunt femei; credeai că recunoști, în frumusetea ei teribilă, Fiara descrisă și prezisă; îți aminteai că frecvent Diavolul era pictat ca o femeie frumoasă cu coarne" (Michelet, Histoire de France, 1840, t. IV). 336 G. Huet, "Saint Julien l'Hospitalier", în Mercure de France, t. 104, nr. 385, 1 iulie 1913, p. 44. 337 "Das Leben des heiligen
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sugestiile” sovietice în privința raporturilor cu Sfântul Scaun la sfârșitul anilor ’50 și la începutul deceniului șapte: „noi nu aveam voie din partea sovieticilor și a guvernanților noștri să întreținem legături cu Vaticanul. Din punctul de vedere al sovieticilor, reprezentanții Vaticanului erau diavolul pe pământ”. Destinderea intervenită la începutul anilor ’60 între cele două blocuri politico-militare a influențat inclusiv dialogul dintre Sfântul Scaun și guvernele comuniste din Europa Răsăriteană. Temeiurile politicii orientale a Sfântului Scaun (Ostpolitik-ul vatican, cum a mai fost numită) au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
spre casa mamei pentru că e așa de fragilă încât, probabil, se va prăbuși, dar grădina are aceeași forță de atracție asupra mea. Acolo am descoperit un întreg univers, acolo am visat, am gândit, m-am certat cu mici "îngeri", cu "diavoli", am avut flori, am avut gândaci, am avut păsări, acolo am învățat să visez și să privesc. A. V. Eu, copilul, acolo am văzut cum norul imens de praf se ridica în urma autobuzului, am simțit vara, în august, cum nisipul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
orbește, fără oprire. Este poate acea fascinație a răului despre care vorbește Dostoievski în romanele sale, sau Thomas Mann în Doctor Faustus. Semnele din romanul lui Vișniec atrag atenția tocmai asupra acestui rău, care pândește personajele din orice colț, precum diavolul în Falsificatorii de bani, de André Gide. Cafeneaua Pas-Parol este un roman halucinant, parabolic, vizionar, fantasmatic, straniu, un roman al disperării și al neliniștirii. Matei Vișniec, Cafeneaua Pas-Parol, colecția „Proză“, Editura Cartea Românească, 2008, 34.95 lei TREI R|SPUNSURI
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
Rădulescu este captivantă de la sine, că autorul imaginează pur și simplu anecdote lungi care să țină cititorul cu sufletul la gură. E drept că au loc arestări și anchete ale Securității, crize de misticism și ședințe spiritiste, ba chiar și diavolul își face la un moment dat apariția, într-un compartiment de tren, purtând șosete albe cu ciucurei. Însă toate astea n-ar fi nimic fără știința de a povesti pe care Răzvan Rădulescu o posedă într-un grad neobișnuit. Titlul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
deținător al liberului arbitru, îi era teamă să iasă din propria vrajă, tocmai pentru a nu se trezi ,,afară" singur, gol și înspăimântat. Goethe, în Faust, imaginează omul în mijlocul proprie-i sale dileme de viață. Să pășească ,,afară" ademenit de diavol, înspre cunoașterea proprie și asumarea propriului destin, sau să rămână ,,în interior", cuminte și mulțumit de viața sa în dependență totală de Creator. Omul occidental, stăpânit de curiozitate și de propria-i genă de căutător, explorator, va pășii în afară
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și împotriva poziției sale în economie și în viața de zi cu zi. Bataille arată că: ,,Inactivitatea contemplativă, pomana oferită săracilor, strălucirea ceremoniilor și a bisericilor, au încetat a mai avea vreun preț sau au fost considerate ca semn al diavolului. Doctrina lui Luther reprezintă negarea dusă până la ultimele consecințe a unui sistem de consumare internă a resurselor. O imensă armată de clerici seculari și legali delapida bogățiile excedentare ale Europei, provocându-i pe nobili și pe negustori la delapidări rivale
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
oamenilor în fața lui Dumnezeu; a impus ascetismul sau autodisciplinarea severă a dorințelor, care exclude plăcerile personale; dezvoltarea conceptului de bogăție ca un scop în sine; acceptarea unei discipline stricte și recunoașterea preponderenței acțiunii în fața contemplației; asocierea lenei ca fiind ,,lucrarea diavolului", conform calviniștilor, acolo unde este lenea își face culcuș și diavolul; asocierea muncii cu virtutea și a lenei cu păcatul; înțelegerea succesului în muncă drept un semn de la Dumnezeu; determinarea practică a omului de a deveni un ales al lui
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dorințelor, care exclude plăcerile personale; dezvoltarea conceptului de bogăție ca un scop în sine; acceptarea unei discipline stricte și recunoașterea preponderenței acțiunii în fața contemplației; asocierea lenei ca fiind ,,lucrarea diavolului", conform calviniștilor, acolo unde este lenea își face culcuș și diavolul; asocierea muncii cu virtutea și a lenei cu păcatul; înțelegerea succesului în muncă drept un semn de la Dumnezeu; determinarea practică a omului de a deveni un ales al lui Dumnezeu, prin muncă și efort personal, mulți meșteșugari, comercianți sau antreprenori
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Eva ,,erau desăvârșiți în nevinovăție și tihnă"179, începând de acum omul intră în marea sa zbatere 180. Această renunțare la o stare de bine a omului se produce, crede Toynbee, sub influența unui factor de intervenție care este răul, diavolul 181. Având la bază acest mit, civilizația vestică este stăpânită de o psihologie umană a neliniștii în fața necunoscutului și a căutării, a visului și a împlinirii visului prin sacrificii. Omul vestic are mereu un plan cu viața sa de la care
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mult forțând-și limitele și granițele individuale, mentale, sociale și chiar geografice; se adâncește prăpastia dintre cei instruiți și marele mase de oameni nivelate de analfabetism și sărăcie 187; este epoca în care se dezvoltă ,,întunecata și confuza credință în diavol"188; arabii sunt alungați din Spania 189. Dincolo de personajul istoric, există și un personaj literar, dar există și o tipologie, un personaj social, care caracterizează epoca. Despre acest Faust dorim să discutăm în primul rând, pentru că transformările sociale fac obiectul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Faust două fețe, una pentru trecut și una pentru viitor. Este vorba despre dimensiunea curioasă și speculativă a spiritului uman care apare acum. Oamenii epocii doreau să știe, să cunoască cu orice preț, chiar cu prețul încheierii unui pact cu diavolul, căruia îi oferi sufletul pentru cunoaștere. Epoca de început și chiar modernitatea occidentală abundă de cazuri de savanți care au încercat pe propriul corp noi medicamente sau noi procedee medicale 190. ,,Gravitatea teologului și cercetătorului se conjugă, astfel, cu nevoia
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
purtată într-o carte despre capitalism, deoarece libertatea este premisa fundamentală a fericirii umane. Pentru omul occidental, în lipsa libertății nimic nu mai are nici un sens. Este greu pentru noi economiștii și pentru că lumea materială, despre care vorbim, este și lumea diavolului 2. Dezbaterea este îngreunată și de către părerea multor oameni și multor filosofi, conform cărora starea de fericire nu poate fi atinsă și că tot ceea ce construim în jurul acestui concept, rămâne în stadiul de simple teorii 3. De asemenea, există oameni
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
imbold și potrivit acestor norme, omul se ridică la treapta de personalitate, adică de ființă care-și dă singură normele și nu abate nicicând de la ele". Nicolae Bagdasar, Scrieri, Editura Eminescu, București, 1988, pp. 378-379. 228 Denis De Rougemont, Partea diavolului, Editura Humanitas, București, 2006, p. 70. 229 Gustave Le Bon, Revoluția franceză și psihologia revoluțiilor, Editura Anima, 1992, p. 25. 230 ,,Ați auzit că s-a zis acela din vechime: "să nu ucizi, oricine va ucide, va cădea supt pedeapsa
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]