6,757 matches
-
forța electrică urmărește legea pătratului invers, similar cu legea atracției universale. Totuși, el nici nu a generalizat, nici nu a elaborat nimic pe această temă, legea generală fiind enunțată în anul 1780 de către Charles-Augustin de Coulomb. Forța lui Priestley ca filozof al naturii a fost mai degrabă calitativă decât cantitativă, iar observațiile sale despre "„un curent de aer real”" dintre două puncte electrizate îi vor interesa, mai târziu, pe Michael Faraday și pe James Clerk Maxwell, care au făcut investigații despre
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
mulți dintre cititori, care credeau că o astfel de dualitate este necesară pentru ca sulfetul să existe. Asemeni lucrărilor "Système de la Nature" (1770) a Baronului d'Holbach, "Dialogues Concerning Natural Religion" (1779) a lui David Hume, precum și a altor lucrări ale "filozofilor" francezi, Priestley a afirmat că materialismul și determinismul pot fi reconciliate cu credința în Dumnezeu. El i-a criticat pe cei a căror credință a fost formată prin cărți și purtare, făcând o analogie dintre scepticismul oamenilor educați și credulitatea
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
Prin urmare, răul este doar o înțelegere defectuoasă a lumii. Deși munca lui Priestley din domeniul filozofic a fost caracterizată drept „îndrăzneață și originală”, el se împărtășește tradițiilor filozofice mai vechi asupra problemei liberului arbitru, determinismului și materialismului. De exemplu, filozoful Baruch Spinoza din secolul al XVII-lea a susținut determinismul absolut și materialismul absolut. Ca și Spinoza și Priestley, Leibniz a susținut că voința oamenilor a fost determinată în întregime de legi naturale; totuși, spre deosebire de el, Leibniz credea în existența
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
concluzia că există doar trei tipuri de „aere”: "fixe", "alcaline" și "acide". Priestley a revocat chimia înfloritoare a zilelor sale. În schimb, el s-a concentrat pe gaze și pe „schimbările în proprietățile lor sensibile”, după cum au făcut și alți filozofi naturali de dinaintea sa. El a izolat monoxidul de carbon (CO), dar aparent nu a realizat că acesta era un „aer” separat. În luna august a anului 1774, Priestley a izolat un „air” care părea să fie complet nou, dar el
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
clienții lui Priestley au donat bani și bunuri pentru a-l ajuta să-și continuie investigațiile. Mulți dintre prietenii pe care Priestley și i-a făcut în Birmingham au fost membrii la Lunar Society, un grup de producători, inventatori și filozofi naturali care se întâlneau lunar pentru a discuta munca lor. Nucleul grupului era compus din persoane ca producătorul Matthew Boulton, chimistul și geologul James Keir, inventatorul și inginerul James Watt și botanistul, chimistul și geologul William Withering. Priestley a fost
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
teorie mai puțin satisfăcătoarea a lăsat perplex mulți savanți. Schofield a explicat astfel: „Priestley nu a fost niciodată un chimist; într-un sens modern sau chiar Lavoisian, el nu a fost niciodată nici măcar om de știință. El a fost un filozof natural, interesat de economia naturii și obsedat de o idee a unității, în teologie și în natură.” Istoricul de știință John McEvoy este în mare parte de acord cu Schofield, scriind că viziunea lui Priestley cum că natura se află
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
sa împotriva „radicalilor”, administrația lui Pitt a folosit declarația „prafului de pușcă” pentru a susține că Priestley și alți disidenți doreau să răstoarne guvernul. Burke, în lucrarea sa faimoasă "Reflections on the Revolution in France" (1790), i-a legat pe filozofii naturali și în special pe Priestley de revoluționarii francezi, scriind că radicalii care au suportat știința în Marea Britanie „au considerat oamenii din experimentele lor cu nu mai mult decât fac șoarecii într-o pompă de aer”. De asemenea, Burke a
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
150 works on topics ranging from political philosophy to education to theology to natural philosophy. El a condus și a inspirat radicalii din Marea Britanie în timpul anilor 1790, pavând drumul pentru Utilitarism, și ajutând la fondarea Unitarianismului. O mare varietate de filozofi, oameni de știință și poeți au devenit asociaționiști ca un rezultat al redactării cărții "Observations on Man" a lui David Hartley, incluzându-i și pe Erasmus Darwin, Coleridge, William Wordsworth, John Stuart Mill, Alexander Bain și Herbert Spencer. Immanuel Kant
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
care vor amenaja castelul și vor creea straturile de flori în stil „"à la française"” din grădină. Vândut mobilat în 1780, văduvei unui bancher protestant, Elisabeth Gastebois, l-a păstrat pentru fiica sa cea mică care s-a căsătorit cu filozoful și politicianul Philippe-Albert Stapfer, ministru al artelor și științelor din republica elvetiană. Fiul lor Albert, traducător al lui Goethe și jurnalist, a fost unul din primii adepți ai fotografiilor. Descendenții acestuia, l-au vândut statului în 1932, cu întregul mobilier
Castelul Talcy () [Corola-website/Science/315600_a_316929]
-
(n. 14 ianuarie 1875, Kaysersberg, Alsacia - d. 4 septembrie 1965, Lambaréné, Gabon) a fost un medic misionar, teolog protestant, muzician și filozof german. A fost una dintre cele mai complexe și impresionante personalități ale secolului XX. În 1952 a primit Premiul Nobel pentru Pace. s-a născut într-o familie înstărită, în Kaysersberg, Alsacia (care pe atunci aparținea Imperiului German). Își petrece
Albert Schweitzer () [Corola-website/Science/315868_a_317197]
-
a dicționarului, înșirarea cuvintelor și expresiilor, însoțită de etimologie, de exemplele din textele literare și, uneori, din limbajul jurnalistic și familiar, precum și redactarea definițiilor. În definițiile din anumite domenii a avut concursul unor specialiști - de pildă pentru termenii filozofici - ajutorul filozofului Nathan Rothenstreich, iar pentru sport pe cel al lui Michael ben Hanan. De asemenea unii termeni zoologici, botanici, tehnici etc., au fost acompaniați de viniete ilustrative. Dicționarul lui Even-Shoshan a ajuns la un tezaur de 70.000 de cuvinte (față de
Avraham Even-Shoshan () [Corola-website/Science/316640_a_317969]
-
în 1826 sub numele de "London University", ca o alternativă pentru universitățile din Oxford și Cambridge, care la acea vreme nu acceptau studenți din afara bisericii anglicane. Este a treia universitate engleză ca vechime, cu toate că alte instituții dispută acest fapt. Deși filozoful Jeremy Bentham este privit ca principalul spirit din spatele înființării universității, el nu a luat parte personal la crearea ei, însă ideile sale radicale asupra educației și societății i-au inspirat pe fondatorii UCL, scoțienii James Mill (1773-1836) și Henry Brougham
University College London () [Corola-website/Science/316724_a_318053]
-
ar fi furat și jucat fotbal cu capul lui Jeremy Bentham (al cărui trup îmbălsămat se află expus chiar în holul clădirii principale a UCL). Deși negat oficial de către UCL, acest mit nu a împiedicat conducerea universității să păstreze capul filozofului într-o locație sigură și să-l înlocuiască cu o replică de ceară. Deși în anii ’50 au existat chiar lupte de stradă între studenți ai celor două universități animate de idei radical diferite, în present rivalitatea se manifestă printr-
University College London () [Corola-website/Science/316724_a_318053]
-
Vede (Rig Veda, Săma Veda, Yajur Veda și Atharva Veda), alcătuiesc cea mai veche literatură din lume. Fiecare din cele patru Vede este editată în patru secțiuni distincte: Mantra (Samhitas), Brăhmaṇa, Ăraṇyaka, și Upanișad. Alte contribuții a mai adus și filozoful Gaňgeśa (Gangesha Upadhyaya) (secolul al XIV-lea). Perioada modernă marchează declinul filozofiei aflate sub influența britanică și musulmană și renașterea spiritului hindus, la care au contribuit decisiv Brâhmo Samâj și Ârya Samâj. Perioada contemporană Problemele fundamentale ale spiritualității chineze sunt
Istoria filozofiei () [Corola-website/Science/315063_a_316392]
-
lui Heraclit, cu "Dialogurile" lui Platon și poate fi considerat precursor al metodei maieutice a lui Socrate. Aceasta perioadă este delimitată între anii 400 d.Hr. și 1.300 (dupa alți autori, până în secolul al XVI-lea). Cei mai însemnați filozofi sunt: Sf. Augustin, Boethius, Anselm, Pierre Abélard, Toma de Aquino, Duns Scotus și William Ockham. În zona orientală se afirmă Averroes și Avicenna. Perioada este dominată de probleme religioase și influența filozofiei lui Aristotel. Poate fi împarțită în: Isidor din
Istoria filozofiei () [Corola-website/Science/315063_a_316392]
-
La 19 ani pornește la Paris unde începe să lucreze ca funcționar la o bancă. In același timp studiază literatura și dreptul la care a dat în anul 1884 examenul de licență. Încă din timpul studenției s-a împrietenit cu filozoful francez Henri Bergson (1858-1941), prietenie care a durat toată viața. Kahn ajunge în 1892 director și coproprietar al băncii „Bankhaus Goudchaux” din Paris. În 1893 a moștenit o proprietate în Boulogne-Billancourt, situată în apropiere de Paris. În anii 1894-1910 l-
Albert Kahn () [Corola-website/Science/315054_a_316383]
-
povești tind să se învârtă în jurul prevenirii paradoxurilor. Considerarea paradoxului bunicului a dus la o concluzie conform căreia călătoria în timp este, prin natură, paradoxală și, astfel, logic imposibilă, în aceeași ordine de idei ca și cuadratura cercului. De exemplu, filozoful Bradley Dowden a făcut acest argument scurt în cartea "Logical Reasoning" (română: "Argumentare logică"), unde a scris: Totuși, unii filozofi și savanți consideră că plecarea în trecut nu este neapărat logic imposibilă, cu condiția să nu existe vreo posibilitate de
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]
-
timp este, prin natură, paradoxală și, astfel, logic imposibilă, în aceeași ordine de idei ca și cuadratura cercului. De exemplu, filozoful Bradley Dowden a făcut acest argument scurt în cartea "Logical Reasoning" (română: "Argumentare logică"), unde a scris: Totuși, unii filozofi și savanți consideră că plecarea în trecut nu este neapărat logic imposibilă, cu condiția să nu existe vreo posibilitate de schimbare a trecutului, precum este sugerat, de exemplu, de principiul autoconsistenței a lui Novikov. Bradley Dowden însuși și-a revizuit
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]
-
vreo posibilitate de schimbare a trecutului, precum este sugerat, de exemplu, de principiul autoconsistenței a lui Novikov. Bradley Dowden însuși și-a revizuit punctul de vedere de mai sus, după ce a fost convins de acest fapt într-o discuție cu filozoful Norman Swartz. Considerarea posibilității a călătoriei înapoi în timp într-un univers ipotetic descrisă de către o metrică Gödel a dus la afirmația logicianului renumit Kurt Gödel că timpul poate fi el însuși un fel de iluzie. El pare să fi
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]
-
1850 încoace ar fi anulată, 60 % dintre Americani, 80 % dintre Argentinieni, 25 % dintre Britanici și-ar pierde cetățenia. Controversa între partizanii dreptului strămoșesc și cei ai dreptului pământean nu este numai juridică, ci izvorăște din concepții politice și filozofice antagoniste : Filozoful francez Montesquieu ilustrează astfel determinismul naturalist în lucrarea sa "Spiritul Legilor" (1748): "Dreptul pământean este o aberație care consistă în credința că un mânz născut printre vaci este un vițel". Oamenii de origini diferite sunt, în această concepție, văzuți ca
Ius sangvinis () [Corola-website/Science/315276_a_316605]
-
Liga Drepturilor Omului. A fost cofondatorul și președintele Ligii Apărării Drepturilor Omului din 1914 până în 1926 și a "Ligue de l'enseignement" (Liga învățământului) între anii 1902-1906. În 1927 a primit, împreună cu politicianul german Ludwig Quidde, Premiul Nobel pentru Pace. Filozof (profesor agregat în filozofie), educator și om politic francez, a fost inspector general în învățământul de stat. Este autorul unei teze despre Sébastien Castellion. A fost, de asemenea, și francmason, în loja "Grand Orient" (Marele Orient) din Franța. a fost
Ferdinand Buisson () [Corola-website/Science/318524_a_319853]
-
și Galați. Rabinul Salomon Ben Aravi (Arayo) (1549-1629), care profesa medicina, a venit la Iași în 1589, unde a locuit timp de 40 de ani. El a fost primul rabin al evreilor din Principatul Moldova. Omul de știință și rabinul filozof Joseph Solomon Delmedigo (1591-1655), care a poposit timp de 11 ani la Iași, îl socotea pe Aravi ca ""primul rabin filosof în această comunitate"". În secolul al XVII-lea, domnitorul Principatului Moldovei, Vasile Lupu (1634-1653), i-a tolerat pe evrei
Evreii din Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/318667_a_319996]
-
Cenad, Timiș, ia ființă prima școală de pe teritoriul țării noastre. Aici se preda în limba latină. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400 - 1432), ia ființă în Moldova un cerc de cărturari, din care făceau parte: mitropolitul Iosif, Grigore Țamblac, filozoful Moise, grămăticul Gârda etc. În cadrul unei alte școli înființate de Alexandru cel Bun (Școala slavonă din Suceava), în 1431 este menționat un dascăl, numit Hermann, care este primul medic cu titlu universitar ("bacalaurio in medicina") din acestă regiune. Prima bibliotecă
Istoria științei în România () [Corola-website/Science/318709_a_320038]
-
din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Satul Scânteia este o așezare veche din fostul Ținut al Vasluiului. Printr-un uric din 31 martie 1423, domnitorul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432) a întărit drepturile lui Moise Filozoful, mare dregător în divanul țării, asupra moșiei și satelor sale din Țara de Jos a Moldovei, la izvoarele Rebricei, pe ""hotarele ce le-a stăpânit din veac"". Acest act confirmă existența așezării înainte de elaborarea documentului voievodal. Localitatea a fost cunoscută
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
țării, asupra moșiei și satelor sale din Țara de Jos a Moldovei, la izvoarele Rebricei, pe ""hotarele ce le-a stăpânit din veac"". Acest act confirmă existența așezării înainte de elaborarea documentului voievodal. Localitatea a fost cunoscută inițial sub denumirea de Filozofi, apoi Schinteia. Cu timpul, localitatea apare în documente sub denumirea de Scânteia. Deși informațiile cu privire la anul construirii bisericii lipsesc, tradiția locală menționează că domnitorul Ștefan cel Mare și-a pregătit la Scânteia oștirea pentru luptele cu turcii de la Vaslui (1475
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]