8,564 matches
-
transformînd cultura sovietică într-o imensă uzină, pusă în serviciul umanității [...], planificarea activității culturale pe care o desfășoară muncitorul intelectual nu numai că a devenit o realitate, dar a început să dea roade". Stahanovismul este transformat într-un panaceu. Nici folclorul nu scapă de sita ideologică. Sînt amendați Alecsandri, C. Dem. Teodorescu, care ar fi cules doar balade și doine în consens cu interesele claselor exploatatoare. În realitate ar fi fost refuzat acel folclor cu miez revoluționar. Folcloristica cu amprentă marxistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Stahanovismul este transformat într-un panaceu. Nici folclorul nu scapă de sita ideologică. Sînt amendați Alecsandri, C. Dem. Teodorescu, care ar fi cules doar balade și doine în consens cu interesele claselor exploatatoare. În realitate ar fi fost refuzat acel folclor cu miez revoluționar. Folcloristica cu amprentă marxistă reselectează textele în grilă maniheistă. Mihai Beniuc, partinic în Despre poezie (ESPLA, 1953), susține fără argumente sau exemple reale: "Poezia noastră populară, mai ales cea epică, are un pronunțat caracter de clasă, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
susține fără argumente sau exemple reale: "Poezia noastră populară, mai ales cea epică, are un pronunțat caracter de clasă, de luptă de clasă. Ea nu este a boierilor ce huzuresc, ci a celor ce suferă, a săracilor gata de luptă". Folclorul este redus la o admirabilă ilustrare a teoriei marxist-leniniste a tipicului (Lucian Dumbravă, În legătură cu idealul revoluționar în poezia populară, "Iașul literar", 1957, nr. 5). Încrezător în valențele poporului, Mihai Beniuc, în paginile menționate, amenință: Dacă cumva prin absurd poeții culți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
poporului, Mihai Beniuc, în paginile menționate, amenință: Dacă cumva prin absurd poeții culți nu se vor grăbi să facă destule cîntece pe măsura timpului și luptelor noastre, apoi putem fi siguri că poporul și le va face singur". În consecință, folclorul începe sa fie cules și publicat industrial, ilustrînd noile idealuri sociale ale creatorilor populari. Este evident că totul este contrafăcut. Cum remarcă Emil Iordache: "După evenimentele din decembrie 1989, Televiziunea nu a găsit printre înregistrările sale nici o colindă netrucată, nelaicizată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
-n dreapta ? Eu am studiat totul, dom- nilor, și dacă m-ar fi atras jazzul, m-aș fi apucat de el de la bun început. Nu acum, când e la modă. Dumnezeule, mer- geam prin țară în vacanțe și ascultam atâta folclor și lăută- rească, direct de la țigani, direct din hore, de la nunți și sărbători, iar dacă m- ar fi interesat genul, nu mai avea cu ce să se lanseze Maria lui Tănase și mă luam la întrecere cu Zavaidoc. Ca să nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Între gradul de cultură al bărbaților și femeilor, iarăși o trăsătură tipică de tradiționalism: 70,4% bărbați știutori de carte, Însă doar 31% femei, cea mai accentuată disproporție din tot spațiul românesc). Slaba angajare În modernitate a permis supraviețuirea unui folclor extrem de viu, Oltenia oferind una dintre cele mai dense și mai originale variante de artă populară românească. De aici, din munții Olteniei, a plecat În lume Constantin Brâncuși; el avea să revoluționeze sculptura modernă, În sensul unei simplificări și abstractizări
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Sau Înregistrați de microfoane ascunse (reale sau imaginare). Părinții, În multe situații, evitau să spună copiilor ceea ce gândeau. Singura manifestare de libertate s-a concretizat Într-o impresionantă colecție de „bancuri“ politice. A fost o supapă psihologică, un gen de folclor până la urmă tolerat. În anii ’50, un „banc politic“ se putea solda cu ani de Închisoare; acum, apărea probabil ca un mijloc de defulare mai puțin periculos pentru regim ca oricare altul. Se invocă astăzi „rezistența prin cultură“. În fapt
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Încercat să o facă, invocând consistenta, dar improbabila moștenire primită de la o rudă — „mătușa Tamara“, despre care s-a aflat că trăia foarte modest Într-un mic apartament de bloc. Mătușa Tamara a devenit astfel post-mortem un personaj pitoresc al folclorului politic românesc, ceea ce l-a ridiculizat pe Năstase, lucru Încă și mai grav pentru un om politic decât eventuala Încălcare a legii. A fost o cădere dureroasă a celui căruia puțin i-a lipsit pentru a deveni „stăpânul“ României. A
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Spania, mai ales În urma adevăratului exod al celor care caută de lucru În străinătate. Au ajuns să fie primele două comunități românești din Europa Occidentală, depășind-o pe cea din Germania („culegătorii de căpșuni“ din Spania au intrat deja În folclorul românesc, la fel ca „mâncătorii de lebede“ de la Viena). Cu englezii, românii se pot Înțelege mai bine astăzi, grație... englezei. Cu observația că aceasta s-a impus nu prin Anglia, ci prin America. Relațiile sunt mai strânse ca Înainte, fiindcă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sufletul românesc. Nu numai românii etnici au creat România și cultura românească. În ce-i privește, evreii au adus o doză apreciabilă de nonconformism, de curiozitate și mobilitate intelectuală. Câțiva dintre cei mai de seamă cercetători ai limbii române și folclorului românesc (așadar, În domeniul cel mai pur al „românismului“) au fost evrei: Lazăr Șăineanu (1859-1934), cu o carieră succesivă În România și În Franța, autorul unei lucrări clasice privind elementele orientale din limba și cultura română; H. Tiktin (1850- 1936
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au tot căutat argumente pentru a-și sublinia personalitatea. Satul românesc, ca depozitar al sufletului național, spre deosebire de orașul cosmopolit, a devenit principalul reper În această căutare. Dar ce se Întâmplă astăzi, când majoritatea românilor nu mai sunt țărani? De fapt, folclorul a fost exploatat pretutindeni, atunci când s-au Închegat națiunile europene, pentru a se pune În evidență geniul specific al fiecăreia (un folclor În genere adaptat, uneori chiar inventat, ca În cazul clasic al poemelor lui Ossian). Folclorul a fost obligat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
reper În această căutare. Dar ce se Întâmplă astăzi, când majoritatea românilor nu mai sunt țărani? De fapt, folclorul a fost exploatat pretutindeni, atunci când s-au Închegat națiunile europene, pentru a se pune În evidență geniul specific al fiecăreia (un folclor În genere adaptat, uneori chiar inventat, ca În cazul clasic al poemelor lui Ossian). Folclorul a fost obligat să dovedească o unitate de tip național, pentru care nu avea nici o vocație. Incontestabil, folclorul românesc este unul dintre cele mai bogate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
țărani? De fapt, folclorul a fost exploatat pretutindeni, atunci când s-au Închegat națiunile europene, pentru a se pune În evidență geniul specific al fiecăreia (un folclor În genere adaptat, uneori chiar inventat, ca În cazul clasic al poemelor lui Ossian). Folclorul a fost obligat să dovedească o unitate de tip național, pentru care nu avea nici o vocație. Incontestabil, folclorul românesc este unul dintre cele mai bogate și mai bine păstrate până astăzi din Întreaga Europă. Dar „folclor românesc“ este un termen
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În evidență geniul specific al fiecăreia (un folclor În genere adaptat, uneori chiar inventat, ca În cazul clasic al poemelor lui Ossian). Folclorul a fost obligat să dovedească o unitate de tip național, pentru care nu avea nici o vocație. Incontestabil, folclorul românesc este unul dintre cele mai bogate și mai bine păstrate până astăzi din Întreaga Europă. Dar „folclor românesc“ este un termen generic pentru tot felul de varietăți locale. Portul popular, casa și gospodăria țăranului, obiceiurile și credințele sunt diferite
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
al poemelor lui Ossian). Folclorul a fost obligat să dovedească o unitate de tip național, pentru care nu avea nici o vocație. Incontestabil, folclorul românesc este unul dintre cele mai bogate și mai bine păstrate până astăzi din Întreaga Europă. Dar „folclor românesc“ este un termen generic pentru tot felul de varietăți locale. Portul popular, casa și gospodăria țăranului, obiceiurile și credințele sunt diferite de la o zonă la alta; se Înțelege că prezintă și asemănări, dar se aseamănă totodată și cu folclorul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
folclor românesc“ este un termen generic pentru tot felul de varietăți locale. Portul popular, casa și gospodăria țăranului, obiceiurile și credințele sunt diferite de la o zonă la alta; se Înțelege că prezintă și asemănări, dar se aseamănă totodată și cu folclorul popoarelor vecine, Îndeosebi cu aria culturală balcanică. Ideea unui românism elementar, concentrat În folclor și simbolizat prin țăran este mitologică. Nu folclorul tradițional, ci ideologia națională modernă a dat unitate spațiului românesc (și tuturor celorlalte spații naționale). Românii nu diferă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
casa și gospodăria țăranului, obiceiurile și credințele sunt diferite de la o zonă la alta; se Înțelege că prezintă și asemănări, dar se aseamănă totodată și cu folclorul popoarelor vecine, Îndeosebi cu aria culturală balcanică. Ideea unui românism elementar, concentrat În folclor și simbolizat prin țăran este mitologică. Nu folclorul tradițional, ci ideologia națională modernă a dat unitate spațiului românesc (și tuturor celorlalte spații naționale). Românii nu diferă doar de străini, ci și Între ei. Și În această privință, Întâlnim stereotipuri, delimitând
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
diferite de la o zonă la alta; se Înțelege că prezintă și asemănări, dar se aseamănă totodată și cu folclorul popoarelor vecine, Îndeosebi cu aria culturală balcanică. Ideea unui românism elementar, concentrat În folclor și simbolizat prin țăran este mitologică. Nu folclorul tradițional, ci ideologia națională modernă a dat unitate spațiului românesc (și tuturor celorlalte spații naționale). Românii nu diferă doar de străini, ci și Între ei. Și În această privință, Întâlnim stereotipuri, delimitând În general cele trei mari regiuni ale țării
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
remarcat impresionanta evocare a Londrei lovite de bombardamentele germane (În 1940, Eliade era atașat cultural al Legației române În Marea Britanie). Dar la fel de prezentă și de obsedantă este căutarea ieșirii din istorie, eliberarea de constrângerile Timpului. În „noaptea de Sânziene“, potrivit folclorului românesc, se deschid cerurile. Este un moment privilegiat, care sugerează calea spre o altă dimensiune a existenței, dincolo de spațiu și timp. Cariera internațională a lui Mircea Eliade, În domeniul exegezei miturilor și religiilor, s-a desfășurat, după plecarea din România
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
chiar unul dintre cei mai importanți. Este sculptorul Constantin Brâncuși. Fiu de țărani din județul Gorj (nordul Olteniei), stabilit la Paris, unde i se poate vedea atelierul devenit muzeu, Brâncuși a introdus În arta europeană elementele simplificate și abstracte ale folclorului românesc. Asimilarea unor forme arhaice a reprezentat de altfel una dintre principalele căi de depășire a artei figurative și „realiste“. Cu figurile lui cioplite sau șlefuite până la abstractizare — purtând Însă Întotdeauna și un sens filozofic —, Brâncuși este printre primii, dacă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
purtând Însă Întotdeauna și un sens filozofic —, Brâncuși este printre primii, dacă nu chiar cel dintâi deschizător de drumuri spre ceea ce avea să devină sculptura secolului al XX-lea. Prin el, arta țăranului român s-a Înscris În universalitate. Tot folclorul a fost sursa majoră de inspirație a lui George Enescu (1881-1955), cel mai de seamă muzician român, violonist, pianist, dirijor și compozitor. Enescu a compus rapsodii, simfonii și sonate, interpretate În Întreaga lume, dar care nu se pot desprinde de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
al doilea rând, România tradițională oferea, prin arhaismul său folcloric, o importantă sursă de modernitate artistică, exploatată de Brâncuși. Și, În sfârșit, ponderea evreilor În avangarda literară și artistică este iarăși un fapt; ei aduceau propriile lor tradiții, inclusiv un folclor specific, impregnat de umor și absurd, și totodată o atitudine de nonconformism și de răzvrătire. Din toate acestea a rezultat paradoxul unei țări slab angajate În modernitate, dar care În plan literar și artistic și-a depășit propria condiție. Se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În contraste. Dar din vechea Românie nu le-a mai rămas românilor prea mult. Comunismul a distrus o bună parte din ce a fost Înaintea lui, apoi s-a prăbușit, la rându-i. Au supraviețuit doar elemente disparate: frânturi de folclor și de tradiție, nostalgii, repere culturale și istorice. România este astăzi o țară dezarticulată, alcătuită din segmente, care nu prea se Îmbină, de viață tradițională, de reminiscențe interbelice, de structuri și atitudini comuniste și de evoluții postcomuniste. Este un sistem
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pot adresa altei publicații . Medalionul Ioan D. Chirescu mi-a fost publicat de rev. „România pitorească” nr. 4/1989. Redacția ziarului „Zori noi” Îl socotise prea lung. La Centrul județean de creație populară am depusă de peste un an lucrarea manuscris Folclor din Lămășeni - 140 pag. Am cerut să mi-o Înapoieze. Mi s-a răspuns că va fi prinsă Într-un caiet melodic ce va apare În 1990. E posibil?! Informația a apărut și În „Zori noi”. Mulțumesc că nu mă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
În cursul acestui an: „Glasul Bucovinei”, „Glasul Moldovei”... (eventual și de la Rădăuți, Câmpulung). Volumul IV - Ghidul biobibliografic era gata de tipar. A apărut, ori e sub tipar? De la Centrul Județean de Creație Populară nu am nici o informație privitoare la lucrarea Folclor din Lămășeni ce urma să apară În 1990. Comunică-mi, te rog, tot ce m-ar interesa, bineînțeles dacă sănătatea și timpul Îți permit. Dorindu-vă amândurora multă sănătate și putere de muncă, primește o caldă Îmbrățișare de la sihastrul din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]