7,834 matches
-
și Christian de Duve, lucrând la Institutul Rockefeller și nutrind ambiția să vadă la microscopul electronic și eventual să izoleze virusul Rous în stare pură, „s-a rătăcit“, descoperind un alt continent al cunoașterii: componentele submicroscopice ale celulei vii și generoasa tehnică a ultracentrifugării fracționate.1 Încă din 1913-1915, în laboratorul lui P. Rous de la Institutul Rockefeller, s-a reușit să se inducă sarcoame la porumbei și la rațe, prin inocularea intramusculară de filtrate de tumoră de la o găină cu sarcom
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
încă opinii entuziaste în legătură cu succesele obținute. S-a creat, de altfel, obișnuința de a crede că românii sînt deja integrați lumii europene și de a privi obiectivitatea drept critică excesivă, încît este necesară instituirea analizei fără prejudecăți și fără aprecieri "generoase", bazate pe principiul că "este bine că s-a făcut totuși ceva", fiindcă spiritul superior nu poate valida decît ceea ce s-a făcut potrivit exigențelor lumii civilizate. Pornind de aici, se poate constata, de exemplu, că românii sînt europeni prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Eschil, el arată în direct, cu destule accente naturaliste, încleștarea finală dintre cei doi frați aspiranți la tronul Tebei și uciderea lor reciprocă. Unele din ideile tragediei antice se dovedesc de o tulburătoare actualitate. De pildă, încrederea în superioritatea Atenei generoase și civilizate asupra Tebei sălbatice și sângeroase, convingere expusă de Euripide, poate fi împărtășită și de oamenii ieșiți dintr-un conflict mondial nimicitor. După cum arată în prefața la Thebaida, Victor Eftimiu apreciază că secolul al XX-lea, deși început prin
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tentativa interesată a cumnatului Creon, respectiv a fiului Polinike, de a-l atrage de partea lor, încercări zădărnicite de fiecare dată de ranchiuna tenace a lui Oedip împotriva rudelor trădătoare : urgisitul teban preferă să-și ofere protecția primitoarei Atena și generosului ei cârmuitor, Tezeu. Trage dia lui Sofocle ilustrează realizarea integrală a voinței divine, consemnată de cor : Nimic din ce zeii/ au vrut nu rămâne zadarnic/ Mereu se-mplinește-a lor vrere. În schimb, Oedip salvat este o dramă a răzvrătirii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mult/ cu izbucnirea forței lor - scena 3), e conștientă de îndrăzneala lui de a se măsura cu aceștia (Știu c-ai să înfrunți pe zei - scena 3), dar speră că ei nu îl vor distruge pe cel animat de intenții generoase, nu de spirit de frondă gratuit (Cum tu-i înfrunți, dar nu-i batjocorești,/ zeii ce-s drepți te pot lovi, dar drept/ în tine oglindiți, nu vor vorbi/ în tine decât ca-ntr-un fulger rupt/ din cerul clocotind
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
eroii sunt buni și nobili, ei neavând decât o vină minimă pentru nenorocirile abătute asupra lor (p. 89). Căile divine sunt de neînțeles, iar autorul se înclină cu smerenie în fața hotărârilor nemiloase care aduc nenorocirea unor eroi de treabă și generoși (p. 90). Fără a nega dreptatea celor de sus, Sofocle vede în faptul că nevinovații sunt loviți de zei o dovadă a atotputerniciei nemuritorilor și a nimicniciei omenești. O comparație între arta tragicilor și a sculptorilor elini i se pare
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nici credula Deianira, nici infidelul Heracle nu își merită soarta cruntă, căci rămân ființe merituoase (p. 62) ; încăpățânarea lui Filoctet nu semnifică o acțiune criminală sau vinovată, el făcându-și rău doar sieși (p. 64) ; Oedip este prototipul eroului nobil, generos, animat de sentimentele cele mai alese față de cetățeni, ajuns, fără vrerea lui și fără nicio vină din parte-i, cea mai nenorocită ființă (p. 73). Neglijând orice nuanță în prezentarea sa schematică, autorul accentuează aspectele care îi pot sprijini teoriile
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
dacii. Condițiile aspre de viață, depărtarea surselor de apă în verile secetoase, spiritul de autoconservare au făcut ca "veneticii" să evite instalarea lor în aceste locuri, unde peșterile erau adesea locul de refugiu în fața pericolelor năvălitorilor. Pământul nu era prea generos pentru agricultură, dar destul de darnic pentru crescătorii de vite, cu toate că, în anumite perioade ale anului, îi îndemna la migrație cu turmele lor, migrație ce le lărgea orizontul și le facilita înțelegerea diversității, vorba proverbului: Într-un loc, prea mult de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
ștergându-se încet-încet și această mărturie a veacurilor. Noua șosea asfaltată, modernă, intersectează, în cel puțin șapte puncte bătrâna cale de comunicație. Acolo unde cerințele mașinilor moderne, viteza impusă de deplasările actuale au reclamat pante rezonabile, s-au construit serpentine generoase, dublând distanțele între localități. Actuala șosea națională a renunțat la pantele mai abrupte, unde căruțașii erau obligați să înhame mai multe perechi de cai sau de boi pentru a putea depăși dificultățile urcușului. Ele au rămas doar o amintire, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
care am colaborat timp de peste trei decenii, de a vă prezenta ceea ce a însemnat pentru geografia românească, pentru geografia ieșeană, în primul rând, profesorul meu, care și-a dăruit, pe parcursul întregii vieți toată truda și înțelepciunea cu care era genetic generos înzestrat. Profesorul Ion Gugiuman a facut parte din generația de geografi (V. Tufescu, N. Popp ș.a.) care și-au început activitatea didactică și științifică într-o perioadă de mari frământări economice, sociale și politice, atât pe plan european cât și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
principiul dreptului garantat la muncă (exercitabil obligatoriu 8 ore pe zi, cu un repaus săptămânal necuantificat), adăugându-se și dreptul la odihnă, la concedii obișnuite și de maternitate. Se consacră dreptul la educație de toate gradele, pe cheltuiala statului. Pe lângă generoasa idee a ocrotirii familiei, mamei și copilului, Constituția din 1965 vorbește, ca la carte, despre multe alte drepturi și libertăți, inclusiv politice, religioase și de asociere, cu amendamentul că toate se pot exercita sub tutela Partidului Comunist și a unei
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
parlamentare și, din păcate, puternic negative din partea partizanilor prezidențialismului. Ca un efect direct al crizei din 2008, începând cu a doua jumătate a anului 2009, agenda publică a fost marcată de priorități econimico-bugetare care nu au lăsat un spațiu prea generos dezbaterilor legate de modificare Constituției. Majoritatea numeric precară rezultată în urma reconfigurării grupurilor parlamentare subsecventă realegerii lui Traian Băsescu ca Președinte al României nu a avut marja necesară de manevră pentru a declanșa procedurile de revizuire constituțională (decembrie 2009-aprilie 2012). Revizuirea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
aceasta. Dacă acceptăm aceste considerații, două elemente trebuie să fie fundamentale în construcția oricărei constituții, celelalte, puține, nefiind decât consecințe și aplicații ale acestora: drepturile individului și separarea puterilor în stat. Voi vorbi acum despre primul. Actuala Constituție e foarte generoasă în ceea ce privește drepturile acordate cetățenilor români. Titlul II, intitulat " Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale", are pretenția de a numi, a statua și a clarifica locul drepturilor în democrația românească. Aproximativ 3250 de cuvinte care nu spun aproape nimic... Pentru a înțelege
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și o interconectare la investițiile de la nivelul întregii țări. Actuala lege fundamentală menționează la articolul 120: "(1) Administrația publică locală din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice". Deși cu un caracter general și generos, observăm că în anii ce au trecut de la adoptarea prezentei Constituții în 1991, articolul fiind păstrat și după amendarea din anul 2003, idealul descentralizării nu a fost atins nici până acum în anul de grație 2013. Așadar, în proiectul constituțional
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
își sorbi ceaiul în tăcere, înainte de a relua relatarea: "Concertul ăsta este totdeauna foarte așteptat. Schimbă puțin viața bolnavilor din spital, împărțită între monotonie și suferință. Cum a spus și Panaiota, publicul ăsta foarte special și recunoscător ne-a aplaudat generos pe muzicienii amatori care eram. Și copiii erau mulțumiți. Și-au pregătit încălțările pentru Moș Nicolae, chiar și aceia care nu poartă și nu vor purta niciodată." Ce-ai cântat? Am început cu o sonată în stil popular românesc de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
îi dădea cec în alb să aleagă și pentru ceilalți cadouri. Ajunse pe zonă în dispoziție excelentă, fluierând ușor Marș turcesc. Întorcându-se acasă după-amiaza târziu, locotentului i-a tăiat drumul o cucoană care purta un mantou ajustat pe șoldurile generoase și o vulpe în jurul gâtului. Capul triunghiular al animalului, cu ochi galbeni, de sticlă, era prins de coadă cu un lănțișor aurit. Plină de importanța ei corpolentă, cucoana mergea cu pas energic, pe care zăpada înghețată a potecii îl făcea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sinea lui mâinile: soțul bănuitor ignora slăbiciunea lui pentru Petöfi, Margareta nu-i suflase o vorbă! Discreție de bun augur. Eminescu? Perfect, să luăm asta ca pe o politețe față de țara gazdă! Goli demn paharul în cinstea poetului național și, generos, îi întoarse politețea pe loc: "Tolstoi!" Arcadi se alătură cu atât mai sincer omagiului pentru "titanul de la Iasnaia Poliana", cu cât Margareta nu era amestecată aici nici cât negru sub unghie. Dar, după o clipă de gândire, i-l opuse
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fost totuși, un regal de informație de mare valoare pentru specialiști și ar fi ușurat considerabil drumul novicilor care se apropie de opera marelui stareț strict din punct de vedere filologic. Acest mic neajuns este însă pe deplin compensat de generoasele note de subsol care însoțesc fiecare text, note abundând în detalii privind istoricul scrisorii respective, numărul de copii, atât în slavonă cât și în română, precum și locațiile lor, un gest de adevărat altruism intelectual al doamnei Valentina Pelin care, furnizează
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de problemele lor interne pentru a mai putea să-și mai joace în continuare rolul de jandarmi ai "lumii libere". Intervenția lor va permite o rapidă stabilizare a situației din Europa de Sud și din Orientul Apropiat, și în ciuda ajutorului generos pe care Stalin îl oferă de acum înainte comuniștilor greci, forțele monarhiste vor obține pînă la urmă victoria, ultimul refugiu comunist de pe muntele Grammos fiind ocupat în octombie 1949. Extinderea "doctrinei Truman" în toată Europa de Vest este opera "Planului Marshall". Desgur
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cu "bibliofagi" ronțăitori ai infinitelor texte iradiante, spre folosul lor și al altora, ar însemna mult mai mult decât zidul înalt de cărți neclintite. Înseamnă o bibliotecă esențializată care atrage, încântă, luminează sufletul și mintea ieșeanului, locuitor al acestui spațiu generos, cu o identitate afectivă inconfundabilă. Aici operele scriitoricești se suprapun cu însăși viața și cu reverberațiile ei, într-o urbe receptivă, plină de culoare, gând și spirit. Lumea noastră de azi trebuie să se ridice exigent la sentimentul grandorii trecutului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
s-au putut cumpăra, la prețuri derizorii, Critice de E. Lovinescu, noi, netăiate. Librăria Athanase Gheorghiu, fostă Socec -, din Piața Unirii, era locul de întâlnire al lectorilor de toate vârstele. Proprietarul marii librării, Athanase Gheorghiu, personaj scund, animator delicat, asigura generos apariția Jurnalului literar al lui G. Călinescu. În vitrinele cunoscutei librării, spre strada Cuza Vodă, se aranjau frecvent montaje de manuscrise, de fotografii și alte documente, pentru a marca fie apariția vreunei cărți, fie vreo vizită a unei personalități de peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
credem că iubirea pentru educație și cunoaștere este secretul reușitei în cele mai multe cazuri, că această iubire întrupează toate convingerile din istorie, din fapte și opere îndreptate spre civilizația iubirii și spre triumful vieții de spirit. Lumina trebuie să se răsfrângă generos asupra realității, cu neajunsurile și dramele ei. Și mai credem că dialogul jovial, cultural, ecumenic trebuie să se circumscrie demnității unui prezent al dinamismului și unui viitor al speranțelor de bine. Cuvintele noastre se vor simple mesaje de iubire, curaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
că privirile noastre ating celestul îndepărtat, dar și vibrația crengilor firave concrescute în marele arbore al orașului odată cu animația și freamătul inimii lui. Ieșenii nu se dezic de calitățile și defectele lor, ei mereu vor trăi în ambianța unui Bibliopolis generos, într-un dăruit har cultural și religios, într-un destin privilegiat. TEZAURE ȘI PRIORITĂȚI DE TIPĂRIRE Iașul se mândrește nu numai cu faptul că este în posesia unui întreg univers al cărții, dar și cu priorități de tipărire. Să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
valori în plan național și european, a știut să-și prețuiască figurile ilustre. Ne place să credem că și în anii Salonului s-a vorbit cu real folos de valoare, cultură, comunicare, integrare, diversificare tocmai prin mijlocirea CĂRȚII. Conceput în generoasa formulă a cultivării cărții, Salonul nostru asachian s-a vrut o permanentă și mare carte deschisă oricui disponibil să ia câte ceva din litera și spiritul ei. O bibliotecă este o coborâre adâncă în istorie spre rădăcinile sufletului colectiv vorba iluministului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
eu pe atunci, secretul scrisului într-o sincronizare expresă cu literatura de calitate. Ce păcat că nu a lăsat nici o carte pentru urmași sau poate nu știu eu? Așa îl păstrez în memorie pe Valer Mitru, gazetar de spiță veche, generos cu alții, risipitor cu el însuși, romantic, cu o mustoasă ironie la adresa lumii de lângă el și de aiurea, dispus să evadeze din prezentul impus de destin, grijuliu însă până la epuizare cu ziaristica culturală. Îmi place să cred că undeva, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]