6,528 matches
-
postul de cercetător la Stațiunea Experimentală Horti-Viticolă Iași. Prof.dr.doc. Mihail Peiu s-a stins din viață în ziua de 28 septembrie 1987 și a fost înmormântat la cimitirul Podgoria Copou din Iași. PENDEFUNDA, GHEORGHE (1923-1999) MEDIC Personalitate marcantă a școlii ieșene de medicină și a neurologiei românești, prof.dr. Gheorghe Pendefunda a continuat experiența înaintașilor prin lucrări de autentică valoare teoretică și practică. Născut pe 29 mai 1923, în comuna Ungheni din Basarabia, și-a făcut studiile la Liceul Național din Iași
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Semiologie neurologică. Manual unic pentru lucrările practice cu studenții Facultății de Stomatologie (1963), Curs de Neurologie (1971), Curs de Neurologie pentru Facultatea de Stomatologie (1971), Curs de Neurologie (1986). În perioada celor peste 40 de ani cât a condus neurologia ieșeană a reușit să formeze și o rețea de neurologie în întreaga Moldovă. A format zeci de specialiști neurologi și doctori în științe medicale și a luptat pentru înființarea unor secții de neurologie în toate spitalele județene din Moldova. Activitatea didactică
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cei în suferință. Semnificativ este și faptul că sfârșitul vieții sale a survenit tot la patul bolnavului de la Spitalul de Neurochirugie din Iași, în seara zilei de 5 noiembrie 1999. POEATĂ, NINA (1929-1998) INGINER ELECTROTEHNIC Personalitate marcantă a învățământului superior ieșean, mentor spiritual a numeroase generații de studenți, prof.dr.ing. Nina Poeată este inițiatorul școlii de Calculatoare din Iași și autoare a primului manual din domeniu în limba română. S-a născut la 25 mai 1928, în satul Ghermănești, comuna Goginești din
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a Cybernetics Academy Odobleja, a fost aleasă membru activ al acestei instituții. Autoare a peste 100 de lucrări științifice și a 8 cărți de specialitate, prof.dr.ing. Nina Poeată a fost prima femeie profesor de profil electric în învățământul tehnic superior ieșean. A încetat din viață la 7 septembrie 1998, fiind înmormântată la cimitirul Podgoria-Copou din Iași. POPOVICI, VASILE (1900-1973) COMPOZITOR Eminent compozitor, profesor și dirijor, Vasile Popovici s-a înscris printre figurile de prestigiu ale muzicii românești. Născut la 21 ianuarie
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
confesionale. Nu trecea o săptămână fără un eveniment cultural al colectivelor din învățământ, al preoțimii, agronomilor și al tot felul de specialiști. Linia trenului și gara sunt departe peste văi și dealuri și, totuși, în fiecare vară poposesc aici îndeosebi ieșeni - Ștefan Bârsănescu, Emil Diaconescu, Vasile Harea, Ștefan Procopiu, dar și Ion Minulescu, Dimitrie Gusti, Ion Simionescu, Pan Halippa și, cel mai frecvent, turiști din Sudul Basarabiei. La Soroca sunt cele mai multe colective culturale, dar și grupuri tehnice; la primărie sunt expuse
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
românești de celuloză, hârtie și fibre artificiale. Prof.dr.ing. Gh. Rozmarin s-a stins din viață la 7 martie 1997 și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea. RUSAN, VIORICA (1932-1992) INGINER CHIMIST Talentat cercetător, dr.ing. Viorica Rusan a onorat cercetarea chimică ieșeană, timp de aproape trei decenii. S-a născut la 26 iulie 1932, în Bălți. A urmat studiile gimnaziale și liceale la Liceul Oltea Doamna din Iași. În iunie 1960 a absolvit, cu rezultate strălucite, Facultatea de Chimie Industrială a Institutului
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
tradiții vechi și nezdruncinate, a intelectualului angajat. Timp de aproape un sfert de veac cât a activat în Iași (1892-1916), C. Stere sa definit ca teoretician al poporanismului, ca fondator al revistei Viața românească, ca profesor și rector al Universității ieșene, s-a remarcat ca o mare figură a gândirii social-politice românești. Născut la 1/13 iunie 1865, în localitatea Cerepcău din județul Soroca, C. Stere a primit primele cunoștințe de carte în satul natal. Apoi a plecat la Chișinău, unde
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
catedra de drept administrativ și constituțional a Facultății de Drept din Iași, iar în 1903 a devenit profesor titular. Activitatea sa didactică se înscrie la loc de cinste alături de cea desfășurată de marii profesori pe care i-a avut Universitatea ieșeană în acea vreme: A.D. Xenopol, P. Poni, G. Ibrăileanu, Paul Bujor, Ioan Borcea, Oreste Tafrali, C.I. Parhon, Matei B. Cantacuzino și alții. Cursul de drept constituțional și administrativ, pe care l-a ținut aproape 15 ani, bogat în argumentație, orientat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
studenți și de un numeros public. Popularitatea lui C. Stere în rândul profesorilor Universității din Iași, prestigiul de care se bucura în viața științifică și culturală a țării au determinat ca, în 1913, să fie ales rector. În fruntea Universității ieșene, C. Stere și-a adus o importantă contribuție la activitățile de pregătire a studenților, în stabilirea climatului de emulație și a spiritului democratic, pentru creșterea prestigiului acestei instituții în țară și în străinătate. După izbucnirea primului război mondial, când s-
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
la 1 martie 1962, profesorul și cercetătorul Teodosie Al. Știrbu a trecut în neființă la 18 ianuarie 1974. A fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. TEODOREANU, SOFIA (1871-1951) PROFESOARĂ, PIANISTĂ A fost una dintre figurile proeminente ale vieții muzicale ieșene din trecut, una din cele mai bune profesoare de teorie și solfegiu ce au avut-o Academiile de muzică din România. Dintre toate caracterizările care i s-au făcut, cea mai plastică este a norei ei, Lili Teodoreanu, soția lui
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
repede printre colegele de vârstă și mai mari. Printre profesori i-a avut pe renumiții muzicieni A. Bascoff și C. Gros. După absolvirea studiilor muzicale, de la 21 septembrie 1901, i s-a încredințat Catedra de Teorie și Solfegiu de la Conservatorul ieșean, pe care a deținut-o aproape patru decenii, până la 1 iulie 1937, când a ieșit la pensie. Competența și autoritatea de care se bucura, datorită îndelungatei sale activități didactice, și scrupulozitatea ce o caracteriza, au asigurat predării cursurilor o indiscutabilă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Zirra, Mihail Jora, Constantin Baciu, Mihail Gr. Poslușnicu, C. Constantinescu, D.D. Botez, Florica Dimitriu, Mansi Barberis, Rodica Șuțu, Teodor Lupu și alții. O altă fațetă a activității sale este cea de dirijor. A organizat și condus ansamblul coral al Conservatorului ieșean, a dirijat corul de la biserica Banu și de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei etc. Astfel, Florica Musicescu (1887-1969), profesoară vestită de pian la Conservatorul din București, fiica lui Gavriil Musicescu, avea dreptate când spunea: „ĂSora mea mai mare, mama lui Păstorel
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de folclor muzical intitulată: Cântece, urături și bocete de-ale poporului (1908), care reprezintă începutul perioadei când se puneau bazele științifice de culegerea și notarea muzicii populare. „Încântătoare, subtilă și afectuoasă interpretă de pian - în același timp, profesoară la Conservatorul ieșean”, cum o prezintă fiul ei, Ionel, Sofia Teodoreanu a trecut la cele veșnice la 21 decembrie 1951 și a fost înmormântată în cimitirul Bellu din București. TEODORESCU, LEONID (1918-1992) MEDIC Figură proeminentă a școlii de medicină ieșene și a specialității
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
profesoară la Conservatorul ieșean”, cum o prezintă fiul ei, Ionel, Sofia Teodoreanu a trecut la cele veșnice la 21 decembrie 1951 și a fost înmormântată în cimitirul Bellu din București. TEODORESCU, LEONID (1918-1992) MEDIC Figură proeminentă a școlii de medicină ieșene și a specialității de otorinolaringologie din România, prof.univ.dr. Leonid Teodorescu s-a născut al 3 septembrie 1918, în localitatea Petrușeni din județul Bălți. Între anii 1939-1944, a urmat Facultatea de Medicină din Iași, obținând titlul de doctor în medicină cu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
corp medical de înaltă ținută profesională, a contribuit la extinderea și dotarea corespunzătoare a Clinicii ORL II. În 1972 înființează primul Centru de Cofochirurgie din Iași, iar în 1973 obține titlul de doctor în științe medicale. Prezent în viața universitară ieșeană timp de aproape patru decenii, timp în care a depus o activitate deosebită, atât pe tărâm didactic cât și clinic și științific, prof.dr. Leonid Teodorescu se pensionează în 1983. O parte considerabilă a activității sale a constituit-o cea adresată
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
25 martie 2003 și a fost înmormântat în cimitirul Podgoria- Copou din Iași. TROFIN, OLIMPIADA (1924-2003) PROFESOR Prin activitatea desfășurată timp de trei decenii, Olimpiada Trofin se înscrie printre cei mai distinși dascăli pe care i-a avut învățământul preuniversitar ieșean. S-a născut la 18 iulie 1921, în comuna Inești, județul Orhei, Basarabia. A fost fiica cea mai mare a preotului Nicolae Fratiman și nepoata istoricului și arheologului Justin Fratiman, membru în Sfatul Țării în 1918, la Marea Unire. La
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
deosebita pregătire de specialitate și prin pasiune pentru cercetarea științifică, Elisabeta Văscăuțeanu a fost încadrată, în ianuarie 1926, preparator, iar la 1 decembrie 1926, asistent suplinitor la Catedra de Chimie fizică și Chimie analitică a Facultății de Științe de la Universitatea ieșeană, parcurgând succesiv toate treptele ierarhiei universitare: asistent definitiv (1938), șef de lucrări (1942), apoi conferențiar (1957) și profesor (1959). În calitate de asistent și șef de lucrări a condus lucrări practice de laborator la disciplinele de Chimie fizică și Chimie analitică cu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Științe Naturale și Chimie. Primind noua misiune, Elisabeta Văscăuțeanu a pus bazele predării Biochimiei în Universitatea Al.I.Cuza, oraginzând primul laborator la această disciplină de graniță, elaborând tematica lucrărilor practice și a cursului. Prof.dr. Elisabeta Văscăuțeanu a slujit Universitatea ieșeană timp de peste 40 de ani (s-a pensionat în 1967), desfășurând o meritorie activitate didactică, științifică și socială. Fiind un distins cadru didactic, a contribuit la formarea ca specialiști a numeroase generații de chimiști și biologi. Pe lângă predarea cursurilor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pe care îl avea, în special foarte multe fosile siluriene. La catedra de geologie a Universității din Iași, există o frumoasă și încăpătoare sală în care se păstrează colecțiile paleontologice de piese originale ce figurează în lucrările publicate de geologii ieșeni. În această colecție, care pentru geologie și paleontologie reprezintă o valoare inestimabilă, materialul lui Th. Văscăuțeanu ocupă un loc de frunte. Lucrarea de doctorat i-a fost tipărită în anul 1932, de către Institutul de Geologie al Academiei Române și Theodor Văscăuțeanu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
unei străzi centrale numele de Theodor Văscăuțeanu. Astfel, acesta a trecut pe lista oamenilor de seamă ai țării noastre, a fiilor credincioși poporului. VRONSCHI-GAȘLER, NATALIA (1938-1982) BALERINĂ Prim balerină a Operei Române din Iași și membră fondatoare a Baletului Operei ieșene, Natalia Vronschi-Gașler s-a născut la 26 august 1938, la Chișinău. Urmează cursurile Școlii de coregrafie din București, pe care le termină în anul 1957, când este numită prim-balerină a Operei Române din Iași. Toți maeștrii de balet - Nicolae
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Călărețul de aramă de Reinbold Glier, prințesa Mașa din Spărgătorul de nuci de Piotr Ilici Ceaikovschi. A mai jucat, cu mult succes, În calea trăsnetului, un balet de Kara Karaev, Giselle de Adolph Adam și tot ce a cuprins repertoriul ieșean de balet, deoarece întreaga sa carieră s-a consumat la Opera Română din Iași, înscriind o pagină importantă în istoria baletului ieșean și contribuind la prestigiul acestei instituții lirice. Cu ocazia turneelor întreprinse cu ansamblul de balet al Operei Române
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
În calea trăsnetului, un balet de Kara Karaev, Giselle de Adolph Adam și tot ce a cuprins repertoriul ieșean de balet, deoarece întreaga sa carieră s-a consumat la Opera Română din Iași, înscriind o pagină importantă în istoria baletului ieșean și contribuind la prestigiul acestei instituții lirice. Cu ocazia turneelor întreprinse cu ansamblul de balet al Operei Române din Iași în țări ca Belgia, Rusia, China, Germania, Italia, Ungaria, a reprezentat cu mult succes arta noastră coregrafică. Natalia Vronschi-Gașler a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în ziua de 21 aprilie 1982 și a fost înmormântată la cimitirul Eternitatea din Iași. ZACORDONEȚ, ALEXANDRU (1912-1977) PROFESOR ȘI LINGVIST Se numără printre cadrele didactice de prestigiu care, în cei 34 de ani cât a funcționat în învățământul superior ieșean, a desfășurat o activitate prodigioasă pe plan didactic și științific. Născut la 13 martie 1912, în comuna Subkovci, județul Konstantino-Vechi (Ucrainaă, de la vârsta de un an și-a petrecut copilăria în orașul Chișinău, unde a urmat cursurile școlii primare și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de 2 ani (1939-1941), a funcționat ca profesor în învățământul secundar din Iași - la Liceul comercial de băieți și la Școala Normală V. Lupu -, unde a predat limba română și limba latină. Anul 1941 marchează intrarea sa în învățământul universitar ieșean, căruia i-a dedicat 34 de ani, până în 1975 când s-a pensionat la cerere. Asistent la Catedra de slavistică a Facultății de Litere și Filozofie din Iași, în 1941, A. Zacordoneț a fost numit lector în 1948, dată când
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
perioadă (1952-1954) la Catedra de limba rusă de la Institutul Politehnic din Iași. Avansat conferențiar, în 1957 (pentru disciplinele: limba slavă veche, limba rusă contemporanăă, A. Zacordoneț a devenit, în același an, șeful Catedrei de limba și literatura rusă de la Universitatea ieșeană, funcție ce a onorat-o până în 1975. În anul 1973 a obținut titlul de doctor în științe filologice cu teza: Probleme de stilistică comparată privind limba română și limba rusă, după care devine profesor titular. Pe plan didactic a ținut
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]