6,525 matches
-
al prostituției ieșene. Hotelul a funcționat până la cutremurul din noiembrie 1940 când, datorită importantelor avarii suferite, a fost demolat. Grigore Bejan a fost unul din liderii locali ai naționalismului de dreapta, apropiat al Profesorului A.C. Cuza. Numeroase întruniri ale studenților ieșeni membri ai Asociației Studenților Creștini s-au desfășurat în sala Hotelului Bejan, acesta fiind un timp „sediul neoficial” al organizației. Ulterior, în 1924, Grigore Bejan cedează asociației un teren situat în apropiere pe care aceștia vor construi Căminul Cultural Creștin
Hotelul Bejan () [Corola-website/Science/330371_a_331700]
-
(n. 1 ianuarie 1972, Vaslui, județul Vaslui) este un artist vizual postmodernist, exponent al școlii ieșene de pictură. s-a născut în anul 1972, în orașul Vaslui. A reușit să își convingă părinții să îl înscrie la liceul de artă, pentru că reușise să câștige o diplomă la concursul “Cântarea României” în 1985. A absolvit Liceul de
Felix Aftene () [Corola-website/Science/328647_a_329976]
-
Neamul Șoimăreștilor este un roman istoric scris de Mihail Sadoveanu și publicat pentru prima oară sub formă de foileton în anii 1912-1913 în revista literară ieșeană "Viața Românească" (numerele 10, 11-12 din 1912 și 1, 4, 5, 6, 7-8 și 9 din 1913) și în volum în 1915 de către Editura Minerva din București. Acțiunea filmului se petrece la începutul secolului al XVII-lea, în timpul domniei în
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
mă simt ca un stejar din Orhei, cu mii și mii de rădăcini înfipte în pământul neamului meu”. Romanul "Neamul Șoimăreștilor" a fost publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada octombrie 1912 - septembrie 1913 în revista literară ieșeană "Viața Romînească", astfel: nr. 10/octombrie 1912, nr. 11-12/noiembrie-decembrie 1912, nr. 1/ianuarie 1913 (cap. IX-XIII, pp. 5-21), nr. 4/aprilie 1913 (cap. XIV-XVII, pp. 85-103), nr. 5/mai 1913 (cap. XVIII-XX, pp. 145-156), nr. 6/iunie 1913 (cap
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
21 mai), la care vin sute de cercetași din diferite zone ale țării. Ca scriitor, a început să scrie versuri înainte de a intra la liceu.Ca student, a publicat în revisele "Contemporanul” și "Viața studențeasca”.A făcut parte din subredacția ieșeana a revistei studențești. A debutat editorial în anul1989 cu volumul de aforisme "Surâsuri migdalate”(aforisme) la Editură Junimea”din Iași. A publicat în numeroase reviste: "Ateneu”,Cronică "Porto-Franco”, "Dunărea de Jos” "Lumină Lină”(S.U.A.),Le Courier Internațional de la Francophilie(Galați
Vasile Ghica () [Corola-website/Science/329417_a_330746]
-
o clădire din curtea Mânăstirii Golia, pe strada Cuza Vodă nr. 10. Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial colecțiile s-au risipit, unele piese și documente deteriorându-se sau pierzându-se, altele ajungând în colecțiile altor muzee ieșene sau în Arhivele Statului. Noul muzeu va fi amenajat în Casa Burchi-Zmeu situată pe strada Zmeu nr. 3, construcție aflată pe lista monumentelor istorice din Iași. Sumele necesare reabilitării clădirii se ridică la aproximativ 19,5 milioane de lei, din
Muzeul Municipal din Iași () [Corola-website/Science/331960_a_333289]
-
Ioan Ciurea (scris uneori și Ion Ciurea sau Ion Ciure) (n. 21 martie 1840, Iași - d. 5 decembrie 1891, Iași) a fost un medic român, unul din întemeietorii învățământului medical ieșean, și om politic, senator de Iași. Ioan Ciurea a fost decan al Facultății de Medicină din Iași între anii 1881-1889 și primul profesor de medicină legală la Facultatea de Drept între anii 1866-1882 și la Facultatea de Medicină din Iași
Ioan Ciurea (medic) () [Corola-website/Science/332001_a_333330]
-
ocupat postul de decan în perioada 1881-1889 și a fost primul profesor de medicină internă. Ioan Ciurea a fost, de asemenea, și primul profesor de medicină legală din Iași, fiind profesor la această disciplină la Facultatea de Drept a Universității ieșene încă din anul 1866, și ulterior la Facultatea de medicină, după transferarea acestei discipline în 1882 la facultatea nou înființată. Ioan Ciurea a fost președinte al Societății de Medici și Naturaliști din Iași timp de 11 ani, între anii 1884-1894
Ioan Ciurea (medic) () [Corola-website/Science/332001_a_333330]
-
Muzeul Academic prezintă o parte însemnată din patrimoniul documentar al Universității și diverse obiecte cu semnificație simbolică deosebită. Spațiul muzeal este organizat atât după criterii tematice, cât și prin raportare la diversele etape istorice prin care a trecut învățământul superior ieșean. A fost amenajată o replică a cabinetului rectorului în care pot fi admirate simbolurile Universității, decorații și diverse sigilii, precum ciocanul și mistria folosite la solemnitatea așezării pietrei fundamentale a palatului universitar, pe 23 mai 1893. Evoluția istorică a instituției
Muzeul Universității „Al. I. Cuza” () [Corola-website/Science/332006_a_333335]
-
incompatibilitate în perioada 17 septembrie 2012 - 26 iunie 2014, întrucât a deținut simultan funcțiile de primar și administrator, membru în consiliului de administrație al școlii gimnaziale din localitate. În incompatibilitate se află, începând din 11 octombrie 2013, și viceprimarul comunei ieșene Șipote, întrucât deține simultan funcția administrativă și calitatea de comerciant persoană fizică. El s-a aflat în stare de incompatibilitate și în perioada 22 iunie 2012 - 26 iunie 2014, întrucât a deținut simultan funcțiile de viceprimar și tehnician agronom, angajat
ANI rupe tot! Primari, viceprimari și consilieri locali, în incompatibilitate () [Corola-website/Journalistic/101363_a_102655]
-
Bugul meridional (limita răsăriteană a Transnistriei) fugind de Einsatzgrupele naziste, erau predați înapoi. Câteva zile după trecerea Prutului, un incident cu niște soldați dezertori care trăseseră într-o patrulă a declanșat pogromul de la Iași în care 12.000 de evrei ieșeni, civili, au fost măcelăriți sau închiși într-un tren de marfă în care au murit de sete și foame. La numai o lună după trecerea Prutului, 25.000 de evrei basarabeni fuseseră deja deportați în Transnistria, conform ordinelor date de
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
Teatrului Național din Iași în 1920, retrasă ulterior în urma protestelor violente ale studenților naționaliști. Poeziile sale sunt scrise într-un stil modernist. A publicat poezii, traduceri și memorii de călătorie în ziarele și revistele "Opinia", "Convorbiri critice", "Gândul nostru", "Însemnări ieșene", "Umanitatea", "Adevărul literar și artistic", "Lumea evree", "Lumea-bazar", "Curierul israelit", "Mântuirea", "Egalitatea", "Adam", "Versuri și proză", "Vitrina literară", "Cultura", "Pagini libere", "Floare albastră", "Hatikvah", "Absolutio", "Hasmonaea", "Facla literară", "Israelitul", "Almanahul ziarului «Tribuna evreiască»" etc. a emigrat în Israel în 1944
Enric Furtună () [Corola-website/Science/337001_a_338330]
-
lucrărilor de demolare a fost regăsită cutia de plumb zidită în temelia arcului; cele trei medalii erau intacte însă documentul era complet degradat datorită apei care se infiltrase. Pentru a redemara activitatea economică mult diminuată de criza anilor ’30, municipalitatea ieșeană a organizat în octombrie 1935 expoziția „Luna Iașilor”. Succesul manifestării a determinat municipalitatea să organizeze în primăvara următoare o nouă ediție, atât cu scop comercial dar și pentru a comemora Junimea și a marca centenarul Academiei Mihăilene, manifestări ce erau
Arcul Academiei Mihăilene () [Corola-website/Science/330468_a_331797]
-
octombrie 1935 expoziția „Luna Iașilor”. Succesul manifestării a determinat municipalitatea să organizeze în primăvara următoare o nouă ediție, atât cu scop comercial dar și pentru a comemora Junimea și a marca centenarul Academiei Mihăilene, manifestări ce erau urmate de „Congresul Ieșenilor” organizat de „Asociația pentru Progresul Iașului” împreună cu „Cercul Ieșenilor din București”. Amenajări importante au fost realizate în Parcul Expoziției, cu care ocazie a fost realizată o replică la scară redusă a arcului Academiei. Osvald Racoviță, primarul Iașului, declara în presa
Arcul Academiei Mihăilene () [Corola-website/Science/330468_a_331797]
-
municipalitatea să organizeze în primăvara următoare o nouă ediție, atât cu scop comercial dar și pentru a comemora Junimea și a marca centenarul Academiei Mihăilene, manifestări ce erau urmate de „Congresul Ieșenilor” organizat de „Asociația pentru Progresul Iașului” împreună cu „Cercul Ieșenilor din București”. Amenajări importante au fost realizate în Parcul Expoziției, cu care ocazie a fost realizată o replică la scară redusă a arcului Academiei. Osvald Racoviță, primarul Iașului, declara în presa vremii: În amintirea existenței acestui arc, strada pe care
Arcul Academiei Mihăilene () [Corola-website/Science/330468_a_331797]
-
Casele Cazimir, clădire istorică din Iași construită în jurul anului 1800 și demolată în 1963, au fost construite de spătarul Petrache Cazimir și au adăpostit, începând cu anul 1835, Academia Mihăileană, Școala de Belle Arte, Pinacoteca ieșeană și apoi Filiala Iași a Academiei Române. Spătarul Petrache Cazimir a cumpărat de la medelnicerul Ștefan Feștilă, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, un teren gol situat în vecinătatea Bisericii Talpalari pe care și-a construit o mare casă. Data la care
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]
-
a dăinuit până în 1890, când a fost demolat pentru a permite lărgirea străzii și construirea noii clădiri a Liceului Național. Clădirea a devenit apoi, din 1895 și până în 1948, sediul Școlii de Belle Arte. Școala de Belle Arte și Pinacoteca ieșeană, înființate în octombrie 1860, după numeroase locații temporare (între anii 1860-1879 în Palatul Calimachi, până în 1891 în casele lui Constantin Theodor Ghica din Copou, și apoi pentru patru ani, până în 1895, în localul fostei Școli centrale de fete din strada
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]
-
este un muzeu național din Iași, amplasat în Piață Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1. Muzeul Politehnic, așa cum era cunoscut publicului larg până la data de 3 august 1994, în semn de prețuire pentru valorile științei ieșene, a adoptat titulatura de , fiind situat la parterul Palatului Culturii, în aripa de est. Nucleul Muzeului s-a constituit încă din 1955, din inițiativa unui inimos grup de profesori și ingineri ieșeni, între care menționam pe acad. Cristofor Simionescu, ing.
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
1994, în semn de prețuire pentru valorile științei ieșene, a adoptat titulatura de , fiind situat la parterul Palatului Culturii, în aripa de est. Nucleul Muzeului s-a constituit încă din 1955, din inițiativa unui inimos grup de profesori și ingineri ieșeni, între care menționam pe acad. Cristofor Simionescu, ing. Marcel Itcovici și prof. univ. dr. Ioan Curievici, care s-au interesat îndeaproape de soarta Muzeului, căutând și depistând noi surse de îmbogățire a patrimoniului, de sporire a colecțiilor de mare valoare
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
se gândească la minunăția luminilor nenumărate ce sclipesc pe bolta cerească, și să caute a satisface cât de puțin, noianul de întrebări ce nu lipsesc a li se pune înainte”. Într-o recenzie a romanului publicată în 1915, cronicarul revistei ieșene "Viața Românească" remarca: „D. Stahl a vrut să devină un Flammarion al romînilor; a împletit o povestire fantastică cu cunoștinți de astronomie”. Au fost evidențiate următoarele calități ale romanului: ingeniozitatea și cursivitatea acțiunii, verva polemică și spiritul incisiv al autorului
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
sfârșitul lunii mai, sosește la Nada Florilor muncitorul Alecuț Dumitriu de la Pașcani, un prieten mai vechi al insularilor, ce aderase la mișcarea socialistă și era urmărit de poliție ca agitator al țăranilor răsculați. El venise la Fălticeni, la rugămintea poetului ieșean Solomon Cornea, pentru a-i înmâna inginerului Dumitraș (ce era un vechi prieten al poetului) un mesaj postum și o poezie revoluționară. Deoarece intrările în oraș erau păzite de armată pentru a împiedica extinderea răscoalelor, Iliuță îl îndrumă pe Alecuț
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
titular la catedra de Clinică Genito-urinară în 1913 pe care a condus-o până 1938, când s-a pensionat pentru limită de vârstă. A fost decan al Facultății de Medicină din Iași între anii 1926-1929, perioadă în care activitatea Universității ieșene a fost perturbată de mișcările studențești antisemite promovate de A.C. Cuza și Corneliu Zelea Codreanu și față de care a fost intransigent. Amintirile din timpul războiului au fost relatate în cartea "Amintiri din război" publicată în 1921, carte care, consideră Garabet
Mihai Ștefănescu-Galați () [Corola-website/Science/331715_a_333044]
-
fost intransigent. Amintirile din timpul războiului au fost relatate în cartea "Amintiri din război" publicată în 1921, carte care, consideră Garabet Ibrăileanu, "conține în rezumat și parțial o istorie a războiului". A scris texte pentru revistele "Viața Românească" și "Însemnări ieșene", texte care apoi au fost republicate în volumul "Poate-i de mult, poate-i de-acum". a participat la campaniile din al Doilea Război Balcanic (1913) și Primul Război Mondial (1916-1918) cu gradul de locotenent-colonel și apoi colonel, fiind șeful
Mihai Ștefănescu-Galați () [Corola-website/Science/331715_a_333044]
-
doi arabi cu candelabrele lor (dealtfel, păstrați și azi, cu sfințenie) și un ceasornic mare de birou, din cabinetul de lucru al fostului domnitor Grigore Ghika”. Pentru originea focului au fost incriminate sobele însă Emanoil Manoliu, artist societar al naționalului ieșean, presupunea că incendiul fusese provocat cu bună știință căci focul pornise „din patru părți”. Rămași fără sală de spectacole (Teatrul de Varietăți fusese demolat din 1869), în urma intervenției primului ministru Ion C. Brătianu, actorii primesc un ajutor de 10.000
Teatrul din Copou () [Corola-website/Science/331801_a_333130]
-
o înfrângere a vechiului său club cu 4-2. A marcat primul său gol la Iași pe 10 august, într-un meci cu fosta sa echipă, Petrolul Ploiești, marcând un gol dramatic în ultimele secunde ale prelungirilor, obținând un punct pentru ieșeni într-un meci ce avea să se termine 2-2. Pe 30 iulie 2013, Pătulea semnează cu clubul care l-a lansat în fotbal, Rapid București, aflat acum într-o situație foarte precară , semnând pe un an după retrogradarea Iașului. Totuși
Adrian Pătulea () [Corola-website/Science/335575_a_336904]