8,741 matches
-
a răspuns, în ultimii zece ani, de cultură în câteva județe din vestul țării. Veți fi suprinși dacă majoritatea lor erau fie foști responsabili ai culturii din vremea comunismului, fie profesori de educație fizică, fie, în cel mai bun caz, inși proveniți din mișcarea amatoare (dansatori, coriști, cioplitori de linguri etc.)? Și atunci, să ne mai mirăm că viața spirituală a românului arată cum arată și că degradarea fibrei naționale a atins cotele disoluției finale? A devenit aproape de prost gust să
Pamflet cu primari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16110_a_17435]
-
fi bune la ceva), ci trebuie sortate, clasate, înțelese. O fac istoricii deja (cu destule greutăți fiindcă bunica trăiește și se desparte greu de ele), dar în Polonia am avut impresia că nu o fac doar istoricii, ci și fiecare ins în parte. Și, mai ales, cei din teatru. Invitați de Institutul Polonez, un grup de oameni de teatru din România am fost la Varșovia și la Festivalul de Teatru Malta de la Poznan. Organizarea a fost perfectă - și n-o spun
Teatrul polonez by Vlad Massaci () [Corola-journal/Journalistic/8246_a_9571]
-
cu Alecsandri. O dată cu soarele și pastelul parfumat apar și oamenii: primele sînt măturătoarele care se mișcă încet și trist, apoi iubitorii de cîini comunitari cu mîncare pentru protejații lor, apoi adversarii cîinilor comunitari care se răstesc la cei dintîi, diverși inși grăbiți în drum spre serviciu, ceva mai tîrziu mamele, cu copii care tropăie mărunt pe alei, pensionarii cu sămînță de vorbă, boschetarii care mănîncă din ziar aruncînd priviri furișe în jur și, în partea a doua a zilei, îndrăgostiții fără
Actualitatea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15428_a_16753]
-
să se agațe sau un cîine ciobănesc care s-o conducă, atunci cînd se află pe buza prăpastiei. E curios că tu - care ești un om aparent într-un echilibru foarte stabil - atunci cînd scrii, indiferent ce, trădezi vulnerabilitatea unui ins ce nu-și găsește totdeauna punctul de sprijin, pentru că aripa unei mori - cum te-a asemuit pe tine Peter Motzan cu Don Quijotte - nu-ți dă chiar un sentiment de siguranță sau de salvare. Așa că ceea ce te caracterizează, distingîndu-te de
Cînd numele se-mbracă în chipuri by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6696_a_8021]
-
se încăpățînează să dureze monumente publice (și fie izbutește, prin capriciu de tiran, fie cade în ridicol), ori cînd raționamentul impersonal solicită adeziuni individuale, participări personale și chiar intimiste. Iar confuzia devine mult mai gravă atunci cînd e preluată de inși care nu au nici un fel de relație cu literatura, nici una personală, nici una profesională.
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
T. S. Eliot. Tonul e ușor amuzat, insinuînd înstrăinarea de sine ca o anestezie: „Te preschimbi pe nesimțite în ceva ce nu/ poți trăi, o arătare pe care n-o poți/ descrie, să fie viața ta,/ să fie viața altui ins despre care ai citit/ într-o carte, poate într-un ziar” (Fernando). Radiografiată, creația lui Gellu Dorian ce ne înfățișează în ultimul timp poeme ample, își descoperă o osatură de principii care sporesc demnitatea lirismului. Gellu Dorian, Eranos, Ed. Junimea
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
care nu a mai vrut să muncească. S-a așezat pe banca din fața casei, de unde sînt priviți trecătorii, si a început să privească lumea. E prima dată liber. Vede și el ulița numai din punctul său de vedere, ca un ins ce nu mai are ce face. Seamănă oarecum cu eroul lui J. London, băiatul care muncea de dimineață pînă seara pentru toată familia sa numeroasă, fiind singurul capabil să cîștige și care într-o zi, fără să anunțe pe nimeni
Lupta pentru existentă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18172_a_19497]
-
leneșe de țărm; reflexele soarelui, oglindirile lui în apă, revelația unei mari ordini a lumii fizice; prezenta necesară în toate lucrurile universului a unei forțe creatoare geometrice, - a unui zeu geometru - fără chip uman. * Impresia pe care o face un ins care știe și poate mai multe decît arată, dar e tăcut; sau las?... Care nu îndrăznește să treacă la fapte și care își păstrează, în rezervă, sau între limitele bunei creșteri, educații primite, sau în limitele convențiilor, multe idei sau
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
tot am aflat ca individul lucra în spionaj. Și că prima impresie pe care i-o face un posibil spion unui tip de la contra-spionaj este tocmai descrierea de mai sus. Ceea ce înseamnă, spune cel ce mi-a furnizat explicația, - că insul era un prost spion, unul detectabil numaidecît, un spion de duzină. * Întîmplare trăită la Jurilovca și folosită într-un român, mai tîrziu. Praznicul cu daruri, pocroul lipovenesc. Mîncăruri aduse de pomană că la toti ortodocșii. Păcatele se iartă în raport cu valoarea
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
soi de panoptic de oameni de ceară. Acționând mecanic sau ridicol, lipsindu-le accesul la tragism, "aceste păpuși, care se iau de o mie de ori de guler și nu descoperă totuși sfoara care le pune în mișcare", se declară inși realiști, respectabili, cu o morală solidă. Schnier, clovnul en titre cel mai lucid, e dimpotrivă, decăzut, sărac, și bețiv fără căpătâi, amoral și raisonneur. El suferă în mod autentic (din iubire pentru o Marie bigotă și nu prea inteligentă), și
Clovnii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15445_a_16770]
-
aerul de absurd. Cât despre o critică a catolicismului în roman, aceasta e facută tot în spirit de circ, dar ceva mai virulent decât alte niveluri ale satirei lui Böll. Schnier are un frate care va deveni preot catolic, un ins pentru care dogma și caritatea sunt fundamentale, totuși un caracter slab si timorat. Restul moraliștilor sunt criticați mai dur: <..aproape toți catolicii culți au o trasătură comună: se ascund în spatele zidului protector format din dogme și împroască în jurul lor cu
Clovnii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15445_a_16770]
-
veritabile pagini de istorie... Un mare sufletist, Duțu Teodor. Un caracter puternic. O fire donchișotescă, frenetică, punându-te pe gânduri vrând nevrând. Un om de carte trăind febra ideilor însușite, aplicând morala unei culturi asumată cu o înclinație rară de ins pentru care cultura se identifica normal cu viața cotidiană și cu răspunderile cuvenite unei atari vocații... Acum, știu de ce ne certam la liceul brașovean, Meșota; iar mai târziu și la căminul studențesc "Matei Voievod", eu urmând Literele, el Dreptul. Țin
Nasturele respectiv by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13870_a_15195]
-
maimuțăreală, o uzurpare de titulaturi, la care nimeni nu are dreptul. Nimeni, într-o lume normală, nu are cum să se autoproclame rege, prinț, împărat și să fie luat în serios. Să ne închipuim că mâine, după acest model, câtorva inși fără îndreptățire le vine ideea să se numească, din capriciu sau din interes, academicieni, sau profesori universitari, sau medici chirurgi și să pretindă să fie tratați ca atare. Evident, ei ar fi sancționați. Noroc că spre final, în tărășenia aceasta
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3312_a_4637]
-
și cu o siguranță ostentativă de bărbat protector. Dmitri mai zicea că mexicanul fusese văzut oferind flori unor fete frumoase; dar grecii mai exagerează... Amîndoi vorbeam destul de prost englezește, mexicanul și cu mine. Ceea ce nu li se prea potrivea unor inși puși mereu pe harță și care, urmînd un curs intensiv de învățare a limbii engleze, țineau morțiș să se exprime (Juan, mai ales) ca-n piesele lui Shakespeare... Altfel, desigur, e cînd înjuri în limba ta maternă. Chiar să fi
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
de-a lor, de lut, secretă, cine știe, n-or fi ascunzând vreuna... Mulți handicapați la intrare; femei cu copii în cârcă, sau în cărucioare. Văzusem și înăuntru astfel de ființe târându-se de-a lungul sălilor înalte, copleșitoare. Un ins în vârstă lângă mine, la secția de artă romană, în dreptul lui Cezar chel și cu nasul spart, căscase zgomotos fără să ducă mâna la gură, lăsând căscatul să se termine într-un răget fioros și umplând muzeul de un ecou
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
de metrou, să aibă acces oricine care se convinge în acest mod că lucrul valoros pe care l-a învățat la școală există în realitate. Ceea ce susținea însăși școala făcută, fie și numai elementară, din care ies ca pe bandă inși alfabetizați capabili să facă față rigorilor minime ale societății. Nu ca țiganul care n-are buletin, n-are adresă, nici măcar nu știe să se iscălească, vânzând pe străzi fiare vechi și care dacă ar intra vreodată la Luvru, precis că
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
Andreea Deciu Penultimul roman al lui Gabriel Garcia Marquez, Despre dragoste și alți demoni, publicat inițial în 1994, repede tradus în engleză și difuzat astfel în întreaga lume, este o meditație a insului timpurilor noastre pe tema iubirii, disimulată însă într-un epic coborît în universul istoric tulbure și fascinant deopotrivă al medievalității. Ideea lui Marquez, de a scrie despre iubire construind o povestire cu eroi ai unei alte lumi, o lume încărcată
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
legătura implicită dintre dragoste și acești "alți demoni". În virtutea acestei legături dezvăluie Marquez, cred eu, o lume romanescă populată de făpturi prigonite de dorințe mai puternice atît decît putința lor de a le rezista, cît și de a le înțelege. Inși însingurați de vreo nefericire petrecută cîndva în existența lor, răvășiți de vreo boală trupească ivită ca pedeapsă pentru o "fărădelege" pe care au comis-o, fie încercînd să se cunoască pe sine mai mult decît le era îngăduit, fie încercînd
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
lung ale despuierii claselor posidente, la propriu și la figurat, mutându-se nu doar în casele, dar și în așternuturile lor, încă păstrând urma celor izgoniți. Noi demnitari, pe diferite trepte, dar nu mai jos de dreptul la limuzină directorială, inși ieșiți cu totul din zona tristă a greutăților materiale, a impasurilor cotidianului, bărbați și femei care prin simpla învârtire a roții destinului s-au aflat unde nici nu gândiseră - cu corolarul modificării cu 180 de grade a vieții până atunci
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
28, 2001). Or, eu am scris această frază, dar într-un context în care sensul e exact opus, deloc depreciativ. Anume evocînd situația "regalității" lui G. Călinescu de pe la mijlocul anilor '60". Ne vine inima la loc. Preferăm a fi beoțieni, inși lipsiți de simțul umorului (mai mult ori mai puțin descifrabil), decît a fi dezamăgiți de atitudinea lui Alexandru George față de predecesorii de seamă ai d-sale ca și ai noștri. Ne facem mea culpa, "luînd în seamă" că, încă de la
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
place s-o face. Ofițerul strigă: - Hei, Lucky. Un asiatic scund apăru în ușă, complet îmbrăcat în echipament militar. - N-ai făcut-o să se simtă bine? Bărbatul spuse: - O fi vreun ghinion. - Karma, zise ofițerul. - S-ar putea, admise insul scund. Lui Houston, ofițerul îi spuse: - Ai chef de o bere? Houston avusese de gînd să plece. Acum își dădu seama că uitase de asta și că bărbatul i se adresa lui. Cu mîna liberă, bărbatul își aruncă țigara și
Denis Johnson - Arborele de fum by Mircea Pricăjan () [Corola-journal/Journalistic/6412_a_7737]
-
data de 12 martie. (n.s. 20, p. 319) footnote>. Uneori puteai vedea zece, alteori douăzeci de oameni morți deodată, în chipul acesta, dar alteori numărul lor nu era mai mic de treizeci, alteori numărul lor se apropia de șaizeci de inși deodată; ba au fost cazuri că au fost dați morții într-o singură zi o sută de oameni, pe lângă femei și copii chinuiți și osândiți în toate chipurile. Am văzut eu însumi, la fața locului, o mulțime de martiri îndurând
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
agent dublu (Dan Deșliu, Mircea Dinescu) și dacă nu m-am dezonorat sub regimul comunist, atacat uneori și de „Scânteia” și de „Europa Liberă” simultan, nu am acceptat, normal, să mă dezonorez sub un regim provizoriu democratic alăturându-mă unor inși care nu au decât interese și cărora nu le pasă de cauza poporului român. Unul dintre acești inși, Mircea Dinescu, posedând o mamă-soacră cetățeancă sovietică și un tată-socru maghiar, a ajuns (noi știm cum!) În fruntea stalinistei instituții care este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de „Scânteia” și de „Europa Liberă” simultan, nu am acceptat, normal, să mă dezonorez sub un regim provizoriu democratic alăturându-mă unor inși care nu au decât interese și cărora nu le pasă de cauza poporului român. Unul dintre acești inși, Mircea Dinescu, posedând o mamă-soacră cetățeancă sovietică și un tată-socru maghiar, a ajuns (noi știm cum!) În fruntea stalinistei instituții care este Uniunea Scriitorilor din România, burdușită de securiști și de textieri de muzică ușoară... Imunda lui prezență În Parlament
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
textieri de muzică ușoară... Imunda lui prezență În Parlament a determinat recent ca decretul-lege privind timbrul literar să se formuleze Împotriva dispozițiilor legale (vedeți, vă rog, Domnule Președinte, explicațiile juridice alăturate)... și aceasta e doar ultima ilegalitate mijlocită da acest ins... De la Înscăunarea sa ca Președinte provizoriu al Uniunii Scriitorilor din România și până acum s-au comis atâtea ilegalități (dacă ar fi numai: 1. desfacerea ilegală a contractului nostru de muncă de la revista „Luceafărul” și 2. evacuarea abuzivă și ocuparea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]