6,815 matches
-
analog, suntem scandalizați de utilizarea torturii de către stat nu în primul rând - sau nu exclusiv - pentru că ea reprezintă o provocare la adresa precondițiilor ordinii politice (de vreme ce în unele rare cazuri tragice, ea poate sprijini ordinea), ci pentru că ea este discordantă cu intuițiile noastre morale fundamentale despre ceea ce înseamnă să fii o ființă umană: nu există nimic intern condiției politice care să ne ceară să detestăm tortura sau celelalte crime politice oribile"10. Edward Hall crede că poate combate scepticismul față de distincția realistă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
să fie în același timp atât completă și suficient de umanitară pentru a satisface exigențele morale, cât și suficient de riguroasă pentru a răspunde exigențelor raționale ale celor care caută [într-o lucrare de filosofie politică] mai mult decât câteva intuiții fără legătură între ele"2. Spre deosebire de cei mai mulți realiști, foarte supărați - și critici față - de înaltul grad de abstractizare și idealizare al afirmațiilor și teoriilor moraliștilor, Williams recunoaște despre demersul lui Rawls din A Theory of Justice că "orice întreprindere de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de urmat în viață", ci ideea că ea este o disciplină normativă, una care abordează probleme de natură morală (sau probleme care comportă și o dimensiune morală) referitoare la sfera politicului și - ca atare - o disciplină ce utilizează și produce intuiții, judecăți, argumente sau teorii de natură morală cu privire la politic (și - în foarte rare ocazii - cu privire la politică). Nimic din ceea ce ne spune Waldron nu infirmă această idee. Mai mult, Waldron pare să recunoască el însuși acest specific al filosofiei politice, atunci când
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
împotriva ideii că filosofia politică este o diviziune a eticii sau o "etică aplicată". Mă refer aici la sugestiile din Law and Disagreement 20 potrivit cărora, în condițiile dezacordului rezonabil generalizat, filosofii politici nu sunt tocmai îndreptățiți să recurgă la intuiții, principii, argumente sau concepții de natură morală atunci când tratează probleme din cea de a doua categorie de interese ale disciplinei. Aceste probleme - i.e., ce instituții, proceduri, mecanisme de decizie etc. trebuie să fie adoptate în condițiile dezacordului generalizat dintre cetățenii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
poate fi descrisă în mod legitim ca reprezentând o ramură a eticii. Nu în ultimul rând, nu trebuie să ezităm să-i adresăm lui Waldron și întrebări precum: care este temeiul ideii că filosofii nu sunt îndreptățiți să recurgă la intuiții, principii, argumente sau concepții controversate (așa cum sunt cele de natură morală) atunci când tratează probleme din cea de a doua categorie de interese ale disciplinei? De ce sunt ei obligați să încerce să ofere soluții sau justificări acceptabile pentru toți cetățenii în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
filosofiei, nu probleme explorabile doar prin utilizarea metodelor științelor politice empirice. Or, cele mai multe dintre întrebările filosofice referitoare la sfera politicului sunt întrebări de natură morală, întrebări care nu pot fi tratate, ca atare, decât prin recurs la principii, convingeri sau intuiții morale. Există - iar filosofii moraliști au investigat -, bineînțeles, mai multe astfel de probleme. John Rawls, Ronald Dworkin sau G. A. Cohen, spre exemplu, au insistat asupra problemei specificării conceptului de dreptate socială, Isaiah Berlin și Robert Nozick au optat în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
probleme fac parte din categoria celor mai importante probleme ale filosofiei politice, mi se pare evident că ea constituie, într-adevăr, în linii mari, o ramură a eticii, că nu poate fi izolată de etică și că valorile, principiile și intuițiile sau convingerile morale nu pot fi alungate din metodologia sa, așa cum și-ar dori realiștii radicali. Nu cred că strică să repetăm parțial acest argument fundamental pentru moralism, de data aceasta cu referire exclusivă la dreptatea socială (una dintre temele
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a dreptății iar dreptatea este o valoare morală. De aici, concluzia că, în măsura în care își propune să investigheze și să specifice conținutul conceptului de dreptate socială, filosofia politică este îndreptățită (dacă nu chiar obligată) să utilizeze, pentru realizarea acestui obiectiv, principii, intuiții sau convingeri morale. În cadrul investigațiilor mele, am putut descoperi doar patru categorii de contra-argumente realiste la argumentul fundamental pentru moralism. O primă categorie neagă prima premisă. În această categorie includ, spre exemplu, mult citata afirmație a lui John Dunn potrivit
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
legitime care, într-un context particular sau altul, pot contribui la realizarea obiectivelor fundamentale ale politicii. Iar această transformare a înțelegerii dreptății este necesară, în opinia sa, pentru că teoriile moraliste nu sunt capabile să ne ofere mai mult decât câteva intuiții conflictuale și ireconciliabile cu privire la obiectul preferabil al dreptății (i.e., instituțiile a căror reglementare politică este prioritară din perspectiva dreptății). Mai mult, consideră Rossi, această trăsătură face teoriile moraliste ale dreptății incapabile să ghideze acțiunea politică 39. Ca multe alte "argumente
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Dworkin, Roemer, Barry sau alți moraliști s-au aplecat asupra implicațiilor în termeni de politici publice ale concepției despre dreptate pe care o împărtășesc sau/și au sprijinit-o argumentativ 40. E adevărat, teoriile moraliste ale dreptății se bazează pe intuiții diferite, uneori chiar conflictuale, și pot genera, din acest motiv, dezbateri ireconciliabile și intractabile. De altfel, tocmai pe acest temei, trebuie să ne împăcăm cu gândul că idealul identificării unei teorii filosofice universal acceptate ca reprezentând răspunsul corect, epistemic vorbind
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și intractabile. De altfel, tocmai pe acest temei, trebuie să ne împăcăm cu gândul că idealul identificării unei teorii filosofice universal acceptate ca reprezentând răspunsul corect, epistemic vorbind, la întrebarea "ce este dreptatea?" este un ideal nerealizabil. Pentru că avem (și) intuiții diferite cu privire la ce constituie și ce nu constituie o nedreptate - și dat fiind că astfel de intuiții nu pot decât să joace un rol fundamental în concepțiile filosofice care vor să definească dreptatea - filosofii nu vor ajunge niciodată la un
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
unei teorii filosofice universal acceptate ca reprezentând răspunsul corect, epistemic vorbind, la întrebarea "ce este dreptatea?" este un ideal nerealizabil. Pentru că avem (și) intuiții diferite cu privire la ce constituie și ce nu constituie o nedreptate - și dat fiind că astfel de intuiții nu pot decât să joace un rol fundamental în concepțiile filosofice care vor să definească dreptatea - filosofii nu vor ajunge niciodată la un acord în privința răspunsului adecvat din punct de vedere epistemic la această întrebare. Întotdeauna vor exista filosofi egalitarieni
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
deficitar, dacă nu unul de-a dreptul eronat. Din nou: departe de a sprijini realismul, propunerea lui Rossi este mai curând un argument împotriva acestuia. Argumentul fundamental pentru moralism concluzionează, printre altele, că filosofia politică este îndreptățită să recurgă la intuițiile morale. Raymond Geuss nu este deloc de acord cu această concluzie. Intuițiile - ne-a atenționat Geuss - nu constituie instrumente demne de încredere pentru filosoful politic, prezintă întotdeauna riscul "încărcăturii ideologice", au un caracter contingent și parohial și de multe ori
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a sprijini realismul, propunerea lui Rossi este mai curând un argument împotriva acestuia. Argumentul fundamental pentru moralism concluzionează, printre altele, că filosofia politică este îndreptățită să recurgă la intuițiile morale. Raymond Geuss nu este deloc de acord cu această concluzie. Intuițiile - ne-a atenționat Geuss - nu constituie instrumente demne de încredere pentru filosoful politic, prezintă întotdeauna riscul "încărcăturii ideologice", au un caracter contingent și parohial și de multe ori nu constituie decât simple prejudecăți. De altfel, pentru Geuss, toate aceste neajunsuri
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
constituie instrumente demne de încredere pentru filosoful politic, prezintă întotdeauna riscul "încărcăturii ideologice", au un caracter contingent și parohial și de multe ori nu constituie decât simple prejudecăți. De altfel, pentru Geuss, toate aceste neajunsuri se îngemănează din plin în "intuițiile" pe care se bazează moraliști precum Rawls sau Nozick, începând de la intuiția primatului dreptății și până la intuiția egalității sau intuiția că indivizii au drepturi morale (ce ar trebui să devină, pe cât posibil, și drepturi constituționale/legale)42. Argumentul lui Geuss
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ideologice", au un caracter contingent și parohial și de multe ori nu constituie decât simple prejudecăți. De altfel, pentru Geuss, toate aceste neajunsuri se îngemănează din plin în "intuițiile" pe care se bazează moraliști precum Rawls sau Nozick, începând de la intuiția primatului dreptății și până la intuiția egalității sau intuiția că indivizii au drepturi morale (ce ar trebui să devină, pe cât posibil, și drepturi constituționale/legale)42. Argumentul lui Geuss a primit deja mai multe replici din partea moraliștilor. După cum era de așteptat
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și parohial și de multe ori nu constituie decât simple prejudecăți. De altfel, pentru Geuss, toate aceste neajunsuri se îngemănează din plin în "intuițiile" pe care se bazează moraliști precum Rawls sau Nozick, începând de la intuiția primatului dreptății și până la intuiția egalității sau intuiția că indivizii au drepturi morale (ce ar trebui să devină, pe cât posibil, și drepturi constituționale/legale)42. Argumentul lui Geuss a primit deja mai multe replici din partea moraliștilor. După cum era de așteptat, toate evidențiază, într-un fel
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de multe ori nu constituie decât simple prejudecăți. De altfel, pentru Geuss, toate aceste neajunsuri se îngemănează din plin în "intuițiile" pe care se bazează moraliști precum Rawls sau Nozick, începând de la intuiția primatului dreptății și până la intuiția egalității sau intuiția că indivizii au drepturi morale (ce ar trebui să devină, pe cât posibil, și drepturi constituționale/legale)42. Argumentul lui Geuss a primit deja mai multe replici din partea moraliștilor. După cum era de așteptat, toate evidențiază, într-un fel sau altul, 1
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
devină, pe cât posibil, și drepturi constituționale/legale)42. Argumentul lui Geuss a primit deja mai multe replici din partea moraliștilor. După cum era de așteptat, toate evidențiază, într-un fel sau altul, 1) faptul că moraliștii au fost dintotdeauna conștienți de problemele intuițiilor subliniate de Geuss, 2) caracterul inevitabil al recursului la intuiții în genul de teorii pe care le dezvoltă moraliștii, 3) lipsa unei rute alternative intuiției către adevărul moral, și 4) faptul că mai toți moraliștii și-au luat măsuri de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Geuss a primit deja mai multe replici din partea moraliștilor. După cum era de așteptat, toate evidențiază, într-un fel sau altul, 1) faptul că moraliștii au fost dintotdeauna conștienți de problemele intuițiilor subliniate de Geuss, 2) caracterul inevitabil al recursului la intuiții în genul de teorii pe care le dezvoltă moraliștii, 3) lipsa unei rute alternative intuiției către adevărul moral, și 4) faptul că mai toți moraliștii și-au luat măsuri de siguranță în recursul la intuiții, utilizând diverse mecanisme de "procesare
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
într-un fel sau altul, 1) faptul că moraliștii au fost dintotdeauna conștienți de problemele intuițiilor subliniate de Geuss, 2) caracterul inevitabil al recursului la intuiții în genul de teorii pe care le dezvoltă moraliștii, 3) lipsa unei rute alternative intuiției către adevărul moral, și 4) faptul că mai toți moraliștii și-au luat măsuri de siguranță în recursul la intuiții, utilizând diverse mecanisme de "procesare" sau "filtrare" a lor de posibile prejudecăți și distorsiuni (i.e., echilibrul reflectiv, vălul ignoranței etc.
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
caracterul inevitabil al recursului la intuiții în genul de teorii pe care le dezvoltă moraliștii, 3) lipsa unei rute alternative intuiției către adevărul moral, și 4) faptul că mai toți moraliștii și-au luat măsuri de siguranță în recursul la intuiții, utilizând diverse mecanisme de "procesare" sau "filtrare" a lor de posibile prejudecăți și distorsiuni (i.e., echilibrul reflectiv, vălul ignoranței etc.)43. Cel mai bun răspuns de acest gen la atacul lui Geuss este, din punctul meu de vedere, cel oferit
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
lui Geuss este, din punctul meu de vedere, cel oferit de Samuel Freeman. Răspunsul său merită, cred că veți fi de acord, să fie citat aproape în întregime și aici: "Teoria critică realistă este cu siguranță informată de propriile sale intuiții despre dreptate și binele uman - intuiții referitoare, spre exemplu, la nedreptatea sau degradarea cauzată de exploatarea economică și de relațiile de putere existente, sau la deformarea morală cauzată de dependența de salarizare și de conștiința ideologică, sau la eșecul relațiilor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de vedere, cel oferit de Samuel Freeman. Răspunsul său merită, cred că veți fi de acord, să fie citat aproape în întregime și aici: "Teoria critică realistă este cu siguranță informată de propriile sale intuiții despre dreptate și binele uman - intuiții referitoare, spre exemplu, la nedreptatea sau degradarea cauzată de exploatarea economică și de relațiile de putere existente, sau la deformarea morală cauzată de dependența de salarizare și de conștiința ideologică, sau la eșecul relațiilor de putere existente în satisfacerea nevoilor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
relațiile de putere existente, sau la deformarea morală cauzată de dependența de salarizare și de conștiința ideologică, sau la eșecul relațiilor de putere existente în satisfacerea nevoilor umane fundamentale (precum îngrijirea medicală) ș.a. Dacă nu are la bază propriile sale intuiții morale, ce anume dă forță utilizării de către Geuss a termenului "reacționar" și care este problema "diferențelor vaste" în putere și prosperitate? Oricum am numi acest gen de judecăți, respingerea de către Geuss a distincției fapte-valori și a distincției descriptiv-normativ nu poate
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]