8,326 matches
-
conduși este fapta unui Împărat”49. Atunci când face referire la negrăita dragoste a Multipla revelare a iubirii lui Dumnezeu pentru noi 51 lui Dumnezeu pentru oameni, autorul patristic menționat consemnează : „Cum ? Nu numai că a dat pe Fiul Său Cel iubit, ci În așa fel, Încât să fie crucificat. Admiră bogăția iubirii Sale față de om ; pe Fiul Său iubit l‑a dat pentru cei vrednici de ură”50. II.2. Dumnezeu ne iubește pe fiecare cel mai mult Mântuitorul Hristos numește
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Dumnezeu pentru noi 51 lui Dumnezeu pentru oameni, autorul patristic menționat consemnează : „Cum ? Nu numai că a dat pe Fiul Său Cel iubit, ci În așa fel, Încât să fie crucificat. Admiră bogăția iubirii Sale față de om ; pe Fiul Său iubit l‑a dat pentru cei vrednici de ură”50. II.2. Dumnezeu ne iubește pe fiecare cel mai mult Mântuitorul Hristos numește moartea Sa jertfă și spune că pentru aceasta a venit, pentru a se jertfi (Matei 20, 28). El
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lăuntrică de a fi În vremea vieții lor o „Evanghelie Întrupată”. Identitatea naturii nu admite deosebiri ființiale Între oameni. Atitudinea iubitoare și plină de compasiune față de aproapele suferind, Îl fac pe acesta din urmă să se simtă prețuit, stimat și iubit. Pentru cei aflați pe patul suferinței, de multe ori este nevoie numai de inimă bună, de cuvânt bun, de intenție bună, adesea de o singură privire caldă și compătimitoare. Hristos nu doar recomandă gestul sau fapta milostivă, ci mai mult
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
noi o ade‑ vărată paradigmă În acest sens. Pentru slujirea semenilor și pentru mântuirea lor, Fiul lui Dumnezeu ia chip de rob (Filipeni 2, 3‑8), Înfruntând și moartea pe cruce. Slujim aproapelui, pentru că‑l prețuim ca pe un fiu iubit al lui Dumnezeu, Înfiat de Duhul Sfânt prin harul Sfântului Botez, dar și ca pe un frate al nostru ; căci cel mai urgisit dintre oameni este totuși „un frate mai mic” al lui Hristos (Matei 25) ; slujindu‑i lui, slujim
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În viață”. De asemenea, Frankl a considerat că există patru surse primare de sens al vieții. Acestea includ : 1) Creativitatea : satisfacțiile aduse de muncă și realizări, fapte bune și dedicarea față de cauze superioare preocupărilor personale ; 2) Experiența : relațiile cu cei iubiți, iubirea de natură, frumusețe, artă, muzică ; 3) Atitudinea : atitudinea pe care o are o persoană față de suferință și problemele existențiale ; 4) Contextul istoric al sensului vieții : importanța moștenirilor din trecut, prezent și viitor. 114 Suferința și creșterea spirituală Când cineva
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ideea” de ascensiune din versurile 2-3, ritmica mișcării în versul 5 - cu numitor comun al sugestiei dinamice), după cum numărarea „reverențelor” cântului până la cifra arbitrară de treizeci și șapte (dacă nu cumva ea reprezintă totuși numărul casei în care locuiește femeia iubită!) este aparent gratuită. Și, de fapt, pot fi astfel în ordinea „realului” - nu însă și în cea a construcției poetice, a aproximării stării de spirit despre care vorbeam. Căci nu precizia realistă contează aici, cât „masca” pur lingvistică a mișcării
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mai moderate. E de notat, totuși, abandonul în voia hazardului asociativ, o anume estompare a contururilor obiectelor, fluența și transparența materiei, ușoară atmosferă onirică. Colomba, spuneam, e o suită imnică de variațiuni pe o unică „temă”, - a iubirii, a ființei iubite, - în căutarea unei foarte libere „definiții” lirice. De un portret propriu-zis nu poate fi totuși vorba, căci, abia închegate, liniile, culoarea, reliefurile se descompun într-un spațiu el însuși reverberant, dinamizat de fervoarea afectiv-imaginativă; spațiu festiv și feeric („obrazul tău
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
încă în 1927 și, în fond, noile versuri ar putea fi considerate chiar ca o reluare - atât la nivel tematic, cât și la cel al tehnicii scriiturii - a acelei suite de imnuri erotice, al cărei centru iradiant era chipul femeii iubite. Versul e, desigur, mai rafinat acum, feeria imagistică mai spectaculoasă, lanțul asociativ-fantezist pare de-a dreptul infinit, vărsându-se dintr-un adevărat corn al abundenței. „Delir cosmic”, „abuzivă feerie în haos”, „frenezie rimbaldiană a imaginii”, „lirism de feerie cosmică, de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
degrabă spectacolul sărbătoresc al evului mașinist, decât îl provoacă în Colomba poezia e deja aproape integral rodul permanentei puneri în relație, cu efecte de dinamizare / metamorfozare a energiilor afective, cu peisajul exterior. Erosul transfigurează deopotrivă cuplul și lumea, prezența femeii iubite generează acea stare de liberă comuniune și euforie specifică sărbătorii: „pleoapa mea de tine se umple ca o ceașcă”, „mă răscolește ca-n arie /.../ mă-mprejmuiești, mă treieri, mă-nchizi ca un hectar”, „mă vânturi precum spicul / mă-mparți cu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
simbolismul familiarizase publicul cu ea), mai șocantă putea să apară introducerea în relația metaforică vizând, bunăoară, „sentimentul naturii” sau erosul, a unor termeni mai mult sau mai puțin prozaici, din sfera cotidianului citadin și din recuzita „mașinistă”. A spune femeii iubite: „Părul tău a spălat atât de chimic orele”, sau: „Te port în mine ca un registru copier”; și încă: „Te invit, agricultor al măduvei și nervilor mei /.../ Deschide-mi supapă de siguranță aorta”, contrazice grav obișnuințele, invitând mai degrabă la
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
În mic, e foarte frecventă bunăoară dublarea sau triplarea echivalenței, în versuri precum: „Câmpul între coaste plug sau pian”, „Un țipăt ca o pasăre sau stilou”, „Rană și biblie acest cântec milităresc”, „Suspin strâns glasul tău e o lumină viitoare”, „Iubită, sol-diez interior, abajur pentru zincul din gând”, „Se-apropie noaptea: despletire albă, troică în nebunie” etc. Se anunță însă tot aici amplele dezvoltări „macrologice” de mai târziu, ca în secvența III din poemul Invitație la bal: Sunt ochii tăi cu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a cântecului, într-un discurs ce-și reia și variază la nesfârșit pretextele, cu atât mai mult cu cât tiparul strofic, armonia ritmică, muzicalitatea rimei încurajează menținerea atmosferei incantatorii. Ca să sugereze intensitatea sentimentului erotic și ubicuitatea luminoasei prezențe a femeii iubite ce iradiază în toate lucrurile din jur, poetul multiplică spectaculos elementele de relație, fie la nivelul versului („Te simt în glas, în buză, în respirație,-n carte”, „Nu știu ce țipă-n tine: foamea, trecutul, marea”, „Sărutul nostru suie /.../ Prin temere, prin
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Iată un aspect pe care ne-poetul Wittgenstein n-a avut puterea să-l vadă sau să-l recunoască, spre a-i da dreptate și lui Heidegger, cel ce întrezărea în poezie Casa Ființei. Iar dacă e vorba de ființa iubită, Eminescu procedează la aceeași hiperliteralizare, eliminând toate "inexactitățile" care ne împiedică să vedem anghinarea: Tu nici visai că-n gându-mi eu fălcile-ți dezbrac De cărnurile albe și gingașe și sterpe, Că idolului mândru scot ochii blânzi de șerpe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cu același titlu a compozitorului Tudor Zgureanu. Mihai Cimpoi, care prefațează ambele apariții, le consideră "cântecul de lebădă" al lui Victor Teleucă. Acest destin îmi amintește de al lui Marin Preda, care în anul morții dădea puternicul roman Cel mai iubit dintre pământeni. Vorbesc de destin și-mi aduc aminte de povestea celor doi mari pictori chinezi din antichitate. Unul dintre ei, mereu învins de rival, a pariat că-l va întrece pe emul. Și-a pus toată energia la bătaie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a declanșat invazia tancurilor sovietice. Gândul lui Tomas are două echivalențe în literatura română (dacă o excludem pe cea a dedublării sale erotice, intuită, tot în paradigmă nietzscheană, de N. Breban în romanul Don Juan): Victor Petrini din Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda și insolita carte postumă a lui Noica intitulată Rugați-vă pentru fratele Alexandru. Așa cum rău au fost înțelese aceste cărți în cultura română, așa va fi fost deviat sensul hermeneuticii oedipiene a lui Tomas. Petrini
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
spus, are "înțelepciunea" transbordării greului în ușor prin natura lui de Don Juan. Este forma libertății lui, menținerea în ușurătatea ființei, căci își continuă fără griji aventurile erotice, mai răsfățat ca niciodată de femei. (Nu e și el cel mai iubit dintre pământeni?). Ba se simte mai tânăr cu zece ani odată scăpat de trebuiele "dragostei sale pentru medicină", care "izvora dintr-o necesitate lăuntrică"429. Trăiește nepăsarea libertății erotice cu argumentul postmodernist al căutării "diferenței" în "repetiția" dragostei fizice. Transferă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sedeq era ignorat de c]tre unii oameni. Proteste profetice deplâng violarea drepturilor celor s]răci, ale v]duvelor și orfanilor de c]tre cei bogați și puternici. În secolul al VIII-lea î.Hr., Miheia a cerut poporului: „Faceți dreptate, iubiți bun]tatea și fiți umili în fața Dumnezeului vostru” (6.8). Amenințarea profetic] a dezastrului, îndreptat] împotriva poporului în aceeași perioad], i-a însp]imântat pe unii, ins] a fost ignorat] și luat] în batjocur] de altii (Isaia. 28.14-22). Spre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu fac la fel?” (Maț. 5,47). El merge dincolo de sfera pretențiilor, a drepturilor și a obligațiilor, dup] cum spune clar Sfanțul Apostol Pavel în Epistola c]tre Români (13,8): „S] nu datorați nim]nui nimic, decat s] v] iubiți unii pe alții”. Iisus îndeamn] la a avea un anumit fler, o cutezanț] creativ] în momentele decisive ale vieții. Se poate crede c] accentul pus de evanghelii pe r]splat] este incompatibil cu aceast] etic] a nereciprocitații. Într-adev]r, acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noi suntem familiarizați cu situații în care oamenii își pun s]n]tatea în pericol în mod conștient, isi risc] averea sau chiar viața sperând s] ating] anumite scopuri, cum ar fi satisfacerea dorințelor uneori exagerate și a nevoilor persoanei iubite sau ale altei persoane de care se simt legați într-un fel sau altul; s] ne imagin]m situația în care cineva își doneaz] un rinichi surorii sale cu care nu mai vorbește de câțiva ani sau simplul gest de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest nivel, poziția nu este problematic]. Dar animalele nu sunt doar animale - ele sunt c]țelul Lassie sau pisică familiei, vulturi pleșuvi sau iepurași, șerpi sau sconcși. În mod similar, oamenii nu sunt doar oameni - ei sunt prieteni și persoane iubite, familie sau dușmani. Leg]turile de rudenie sau apropierea sunt elemente foarte importante atunci cand ne gândim la aproape toate aspectele vieții cotidiene. Negarea influenței acestui factor asupra deciizilor pe care le lu]m, în favoarea vreunei realit]ți abstracte, poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și interviuri cu personalități ale vieții culturale și literare românești, cu scriitori străini, consemnate de Mihai Sin, Nicolae Băciuț, Valentin Borda, Maria Mailat și mai cu seamă de Al. Cistelecan, care realizează interviuri cu Marin Preda (despre romanul Cel mai iubit dintre pământeni), Zoe Dumitrescu-Bușulenga (despre opera lui Mircea Eliade), N. Steinhardt, Paul Goma, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Aurel Rău, Al. Ivasiuc, Radu Petrescu, Geo Dumitrescu. În numărul 4/1986 se publică un text din arhiva lui Liviu Rebreanu, care cuprinde
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
prin definiție, poate fi Înțeleasă și explicată mai bine În calitatea ei de geografie simbolică. Capitolul II Transilvania sub semnul Întrebărilor: dezbateri despre naționalism, istorie și identitate Transilvania federală: o frumoasă iluzie Și astăzi, ca și altădată, Transilvania este gândită, iubită sau râvnită În calitatea ei de subiect autonom, de sine stătător. Indiferent dacă e plasată În contextul istoric și cultural al României, al Ungariei ori al Europei, ea interesează, În primul rând, prin individualitatea sa, prin specificul care o evidențiază
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
națiuni peste cealaltă, cu un cuvânt, În chipul acesta, deosebitele națiuni ale Ungariei și Ardealului vor putea să steie una lângă alta În Înțelegere frățească, Întinerite prin instituțiuni libere independente, unite prin legături de recunoștință, de credință și alipire către iubita Casă domnitoare și către patria comună, precum au locuit Împreună În pace până acum. Această organizare politică a națiunii, eliberată de orice legătură cu un anumit teritoriu, avea ca scop mărturisit găsirea unei soluții care să atenueze tensiunile generate de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ideologică modernă, de inspirație laică. Un alt absolvent blăjean din acești ani, Ioan Rusu XE "Rusu" , mărturisea și el, În versurile din anii studenției, dorința Îndepărtării de la asceza studiilor și propensiunea spre un ideal matrimonial sau cel puțin afectiv: Cărți iubite și științe, Mai mult nu-s harnic de voi, Văd că-i peste-a mea putință Să slujesc singur la doi. Avut-ați a voastră parte Pân-acum Într-al mieu dor, Io trecui la altă carte, Unde dascăl mi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și soldații ardeleni cantonați În Italia, după cum o mărturisesc creațiile folclorice (cântece de cătănie) avându-și sursa de inspirație În aceste realități. Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II, p. 10. Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , op. cit., p. 83. Pentru iubita italiancă a lui Hodoș XE "Hodoș" , vezi Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II, pp. 406-407. Ibidem, II, p. 205. Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , op. cit., p. 70. Timotei Cipariu XE "Cipariu" , op. cit., pp. 144-145. Ibidem. Ibidem, p. 152. Iosif
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]