6,901 matches
-
folosirea broderiilor, ornamentelor și motive florale. Caracterul felului de haine sau încălțăminte folosite de localnici era legat de modul lor de viață, de tradiții, de vârstă, sex sau stare civilă. Așa cum se cunoaște, prezența elementelor etnografice-folclorice și de artă populară izvorâte din practica veții apar în Livadia ca influențe îndeosebi din activitatea pastorală, de creșterea animalelor. Generațiile de bătrâni până în secolul XX mai foloseau încă un dialect încărcat în foarte mare proporție cu cuvinte amestecate, cele mai multe maghiarisme și foarte multe nemțești
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
apariția materialelor sintetice și de bumbac au stopat cultivarea inului și a cânepii. Pe lângă o mulțime de izvoare și ape bune de băut care sunt pretutindeni pe teritoriul comunei, aceasta este scăldată de râul ce îi împarte numele. Râul Cașin izvorăște din muntele Cașin, județul Covasna, traversând pe lungimea de aproximativ 50 km satele Mănăstirea Cașin, Lupești, Cașin și orașul Onești unde se varsă în râul Trotuș. Pe acest traseu primește afluenți de dreapta pâraiele: Tălâmba, Ciobotarul Dulce, Zboinița, Calasăul Mare
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Bărăcea și Cuciur. Unele dintre aceste pâraie nu au nicio însemnătate, apa lor secând mai totdeauna. Numai ploile abundente le mai reînvie albia amintindu-ne uneori cu neplăcere de prezența lor căci, produc stricăciuni gospodăriilor aflate în jur. Pârâul Curița izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în Cașin afluenți de dreapta, pâraiele: Bulziș, Sârbul, Sihastru, Brăduleasa, Corbu, Lărguța și pârâul Stânii. Din partea stângă, pârâul Curița adună afluenți pâraiele: pârâul Popii, pârâul Barbului și pârâul
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
și sud cu comunele Stâlpu și respectiv Ulmeni, la vest cu comuna Pietroasele, iar la nord cu Tisău și Vernești. Clima este temperat continentală. Comuna se află în zona izvoarelor râului Sărata, apă cu o lungime de 63 km, care izvorăște din dealurile din nordul comunei și curge spre sud, urmând să se verse în râul Ialomița. Extremitatea sudică a comunei este aproape de zona străbătută de șoseaua națională DN1B, care leagă Buzăul de Ploiești. Acolo, lângă Popasul Merei aflat pe drumul
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
de canale create pentru eliminarea excesului de apă din teritoriu, pentru alimentarea crescătoriilor piscicole și pentru irigarea ternurilor agricole. Principalul curs natural de apă este Râul Gepiu (pe hărțile vechi Nyarer sau valea Iandi), un mic curs de apă care izvorăște din zona colinară și primește ca afluent principal râul Bicaci străbate pe direcția est-vest hotarul satului. Chiar dacă debitul său este variabil în cursul anului, vara ajungând uneori la cote extrem de reduse, el nu seacă niciodată. Acest curs de apă, aflat
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
săpat în câmp și legat printr-un canal de o apă curgătoare sau de un lac. 2. Topitoare, v. topitor (2). - Din bg., scr. topilo. Sursa : DEX'98 (55097) - LauraGellner) În “ Zoampa” erau două fântâni din care una părăsita, de unde izvora apă, aceasta se tulbură înainte de furtună. ( Sală Alexandru - 92 ani ) Lângă fântână Foarului în buza dealului, se zice că s-ar afla o piatră îngropată în pământ care nu se poate mișca, trasă de doi boi. În valea Bicilor ( a
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
fac din aceasta o unitate geografică distinctă, de o mare frumusețe și originalitate. Teritoriul localității Lunca Ilvei este străbătut de o veritabilă rețea de ape curgătoare, la care se adaugă tăuri și izvoare de ape minerale. Aproape toate aceste ape izvorăsc în hotarul localității, adunându-se ca într-un evantai în matca râului Ilva, a cărei obârșie depășește cu puțin limitele administrative până în pasul Bârgăului. Pe parcursul unui an, pâraiele ce străbat teritoriul satului au un debit inegal ca volum. Afluenții în
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
la vest satul Târlișiua. Localitatea Poieni fiind situată la o altitudine de aproximativ 480 m față de nivelul mării, dispune de condiții optime pentru dezvoltarea agriculturii și creșterea animalelor. Valea Zăgrii se mai numește și Valea Țibleșului după denumirea apei care izvorăște din Munții Țibleșului, având ca afluent Valea Găurenilor, făcând confluența în centrul satului Zagra. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele mai vechi timpuri. Pe malul râului oamenii au construit mori și piuă necesare măcinării cerelalelor și prelucrării materialelor
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
al Țibleșului și la S-V de munții Rodnei. Se învecinează cu: Cele două râuri ce străbat localitatea sunt: Râul Sălăuta, străbate satele Romuli și Fiad colectând apele Văii Strâmbei și a râului Fiad ,precum și alte izvoare din munți; Telcișorul izvoraște de pe versantul sudic al munților Rodnei și adună în avale o serie de pâraie că: V.Nisipului, V.Seacă, V.Poienii, V.Luștii,V.Tisei, V.Prisăcele, V.Stejarului și foarte aproape de vărsarea în Sălăuta celebra Vale a lui Stan
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
impermeabile care reduc cu circa 2% posibilitățile de infiltrare a apelor meteorice și la circa 17% a menținerii în râuri și lacuri. Principalele pâraie au lungimi între 4 si 7 km. Râul Ibăneasa, singurul râu important din satul Ibanesti, care izvorăște din Dealul Ibanesti (după Pleșa), fiind singurul afluent important al Jijiei pe stânga (42 km lungime) are un curs permanent, datorită alimentării continue din apele subterane.În ceea ce privește încadrarea administrativă, bazinul râului Ibaneasa se găsește în partea central-nordică a județului Botoșani
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
Muncelul, Arandașul, Măgura Neagra și vârful Măgurii. Aceștia sunt acoperiți cu păduri de conifere și foioase, în care găsesc condiții favorabile de existență ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, jderul, viezurele, cocoșul de munte. Cea mai importantă este Valea Leșului. Ea izvorăște din munții Bârgăului și culege, până la vărsarea ei în Valea Ilvei -la rândul ei, singurul afluent al Someșului Mare, de pe partea stangă - un număr însemnat de afluenti. Aceasta rețea cuprinde: pe partea stângă: Grozavul, pârâul Bondarului, pârâul Huhului, Valea Glodului
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
de NE a satului. Are o suprafață totală de 66 ha din care 44 ha luciu de apă. În el cresc pești (crap și caras auriu) care în condiții de nefurajare dau o producție de 500 kg la hectar. Burla izvorăște de lângă satul Mânăstireni, județul Botoșani. În anii ploioși se revărsa peste maluri, provocând inundații mari, așa cum s-a întâmplat în anul 1969. În timpul verii, Ursoaia seacă. Fiind așezată pe culmea unui deal, Sulița are apă freatică la mare adâncime. Toate
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
Sebeșel"" care avea debitul jumătate față de cel al râului Sebeș. Localnicii din josul pârâului Sebeșel i-au dat numele de ""Râușor"", iar în alte părți, de ex. în părțile Berivoliului un astfel de râu mic se numește ""Râuleț"". Râul Sebeș izvorăște din Munții Făgăraș, mai exact din Muntele Berivoiul Mare provenind din confluența râurilor Țiganu și Buzduganu și trece prin satele Măliniș, Sebeș, Hârseni, Ileni și Râușor după care se varsă în râul Olt la 1 km de Drumul Național 1
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
al văii Secătura. Această stațiune beneficiază de o așezare deosebit de frumoasă, într-o grădină de brazi și foioase . Este o stațiune cu caracter permanent, unde au fost puse în evidență strate acvifere de adâncime cu ape slab mineralizate. Apă minerală izvorăște din mai multe locuri de sub stăncile din valea Secăturii, din depozitele oligocene care încep într-un facies continental, constituit dintr-un complex de argile cenușii, în care se găsește un strat de lignit, gresii, calcare cu concrețiuni de pirita care
Bizușa-Băi, Sălaj () [Corola-website/Science/301775_a_303104]
-
obligatoriu cu copiii, la un târg în localitatea Gratia, la 12 km spre București. Pădurile din apropiere: Palanga, Gușia și Galbena sunt foarte vizitate de tineri primăvara, atunci când florile timpurii par a transmite o chemare irezistibilă la viață. Pârâul Glavaciog izvorăște de sub Mânăstirea cu același nume, aflată la 8 km de satul Cătunu, în județul Argeș. Mânăstirea poate fi vizitată, drumul fiind accesibil dinspre autostrada București-Pitești, la km 30, 40 sau 70. Există posibilitatea de a lua apă chiar din izvorul
Cătunu, Teleorman () [Corola-website/Science/301791_a_303120]
-
acum teren cultivat. Terenul de fotbal este situat la marginea satului, de unde încep dealurile. Sunt poenite, vâlcele pline de flori imortele de culoare lila, vara, tot acolo era cândva derdelușul copiilor, iarna, numit " La Păducel" sau Valea Păducelului. "Pârâul Calmatuiu izvorăște din câmpia înaltă a Boianului, adună câțiva afluenți intermitenți, captează Urluiul, apoi se varsă în Lacul Suhaia." Stepa - Pajiști stepice Stejarul brumăriu Arțarul tătărăsc Pagina FACEBOOK:https://www.facebook.com/groups/calmatuiudesus/ Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călmățuiu
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
poziție central-estică în cadrul județului Sălaj, la contactul a patru unități de relief importante: Culoarul Someșului, Dealurile Șimișna - Gârbou, Depresiunea Almaș - Agrij și Culmea Prisnelului. Întreaga comună este drenată, în partea de vest și nord-vest, de râul Someș și pârâuri ce izvorăsc din acesta ("Valea Gârboului", "Valea Solonei", "Valea Almașului", "Valea Teștioarei", "Valea Cristolțelului" ș.a.). Din punct de vedere al numărului de locuitori, satul Surduc, împreună cu satele adiacente, se caracterizează prin faptul că este un sat de mărime mijlocie și că aici
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
de Comuna Dorobanțu (DN 222-Topolog-Cerna). Denumirea „Meșteru” din 1963 este traducerea toponimului turcesc. Locuit în exclusivitate de români care se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor domestice și apicultură. Are Școală și Biserică. Este situat pe versanții unui pârâu ce izvorăște din estul satului și care curge sinuos spre Dorobanțu, apoi, „șiret” se întoarce spre vest revărsându-se, pe lângâ Pecineaga, în Dunăre. Biserica, zidită de localnici prin anii1920-27, din piatră albă, pe o stâncă de piatră, cu hramul „Sf. Ilie
Meșteru, Tulcea () [Corola-website/Science/301850_a_303179]
-
la cea mai mare distanță față de reședința comunei, adică 11,5 km Nord-Vest. Satul este așezat într-o depresiune înconjurată de dealurile: Muntenești(330 m.), Motuș, Ruginoasa-Merei și ramificația Ludești-Budăiul.La marginea de sud a satului, din punctul numit "Fântânele", izvorăște pârâul Muntenești care trece și prin satul vecin, Bârzești, după care se varsă în râul Bârlad după un traseu de 7,5 km. Întâmplător, în anul 1951, s-a descoperit pe teritoriul acestui sat un vas de lut cu 775
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
În iulie 2000 grindină a distrus total sau parțial culturile agricole pe 50 la suta din suprafațele cultivate și a distrus total acoperișurile la peste 100 de case. Rețeaua hidrografica este reprezentată de răul Ibana și afluienții săi. Râul Ibana izvorăște din nordul comunei , străbate partea vestică a satului Mânzați, centrul satelor Ibănesti și Putu Olarului , ajunge în comuna Băcani unde se unește cu râul Simila. Râul Simila se varsă la rândul sau în Barajul de acumulare Râpă Albastră de lângă orașul
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
sat în comuna Calafindești din județul Suceava, Bucovina, România. Satul Botoșanița Mare (numit adesea și Botoșenița Mare) face parte din comuna Calafindești, județul Suceava. Cea mai mare parte a satului se află sub coama unui deal orientat spre NE, de unde izvoraște râul Verehia. Botoșanița Mare este atestata la 30 martie 1492 printr-un document de danie a lui Ștefan cel Mare. Domnitorul Moldovei cumpăra jumătate din satul Botoșenița de pe Horăit de la un anume Luca, parte pe care apoi o dăruia slugii
Botoșanița Mare, Suceava () [Corola-website/Science/301933_a_303262]
-
în trecut cărăușilor de a transporta cereale la Brăila și Galați. "Râpa Manole" este o râpă în mijlocul satului Băsești prin care trece pârâul cu același nume "pârâul Manole" Prin satul Viișoara trece râul Urdești (vechea denumire este pârâul Manole). Pârâul izvorăște din "Dealul Podișul", curge prin satul Viișoara formând o râpă cu același nume, trece în comuna Urdești și se varsă în râul Elan aproape de satul Giurcani. În satul Viișoara sunt 479 gospodării în care trăiesc 1317 persoane. În prezent în
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
de NE aduc în anotimpul cald aer uscat și fierbinte, pe când în cel rece aduc mase de aer rece și umed. Rețeaua hidrografica a satului este compusă din pâraiele Horăit, Hatnuța și Hanțica. Pârâul Horăit străbate zona vestică a satului, izvorând din dealul cu același nume și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil, se varsă în iazul Grănicești. Pârâul Hatnuța izvoraște la E de sat, din locul numit “pârâul Cojocei” și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
hidrografica a satului este compusă din pâraiele Horăit, Hatnuța și Hanțica. Pârâul Horăit străbate zona vestică a satului, izvorând din dealul cu același nume și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil, se varsă în iazul Grănicești. Pârâul Hatnuța izvoraște la E de sat, din locul numit “pârâul Cojocei” și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil se varsă în iazul Șerbăuți. Alimentarea pâraielor se face în principal prin surse de suprafață, formate din apa precipitațiilor, un rol important
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Vâlfa Mare (1316 m), Fundoaia (1150 m), Măgura Coșnei (1256 m), Făgețel (1255 m), Fărăoane (1715 m), Tarnița (1544 m), Vâlfa (1510 m). Rețeaua hidrografică este tributară râului Dorna, care are ca principali afluenți pâraiele Teșna si Coșna. Pârâul Teșna izvorăște de sub poalele muntelui Măgura Calului și străbate teritoriul comunei de la sud-vest spre nord-vest pe o distanță de cca 13 km, formând hotarul cu com. Poiana Stampei. Are ca principali afluenți pâraiele Cucureasa, Tebeleauca, Fundoaia. Pârâul Coșna (Coșnița) izvorăște de sub muntele
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]