9,547 matches
-
albumele și o sticlă de țuică și am început să ne "tatonăm" ca la box. Era un bărbat înalt, cu trăsături regulate, inteligent, educat. Curt suferise mult în România, ca evreu și fiu de "capitaliști" (familia deținea cunoscutul lanț de mori Herdan), fusese închis, apoi, la "eliberare", a fost din nou închis și expediat prizonier în Siberia. Avea însă amintiri frumoase din perioada studenției și vorbea cu emoție de minunații săi maeștri. I-am explicat că eu sunt membru de partid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
acea dată, Petru Rareș voievod sloboade, la Huși, un ipisoc sîrbesc pîrcălabului Petru Cîrc (în alte acte, Cîrcă, Cîrcovici), prin care îi întărește cumpărătura satului Hlipicenii, „pe Zvîjia, mai sus de Răuseni și în același hotar și cu loc de moară pe Zvîjia”, de la „Oniul vistiernicul, fiul Anușcăi”. Acesta din urmă, după primirea sumei de 840 zloți tătărăști, îi predă pîrcălabului și „privilejiul de schimb” „cu părintele Domniei mele Ștefan voevod”. Așa dar satul exista pe vremea lui Ștefan cel Mare
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de peste Prut și, din această cauză, limba vorbită în Slobozia era limba ruteană, limbă ce a dăinuit până prin anul 1950. Tot cam pe atunci au mai venit și circa 12-20 de familii de nemți, poloni și evrei, care au făcut mori și prăvălii, ori crâșme. Nu mult de la Unirea Principatelor, Cuza a dat ordin pentru reforma administrativă și prin lege, în locul isprăvniciilor și a ocoalelor s-a format satul, unitatea administrativă cea mai mică. Comuna era formată din două sau mai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și slujbele curente. În ultima vreme, (Cam între anii 1935-1941) multe familii au venit din Basarabia, Ucraina, dintre care amintim familiile: Nepivoda, Maneliuc, Druc și mulți alții. Frații Șaidel, de etnie germană, s-au aciuat, unul la Todireni, ridicând o moară pentru porumb și grâu, iar celălalt neamț Poldi Șaidel, la Hlipiceni, care face moară numai pentru măcinat porumb. Ambii dețineau, locomobile cu aburi care treierau și cu tractoarele Lanz, arau la localnici, dar cei mai mulți își arau ogorul cu vaca pusă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
face achiziții de produse agricole, în special păsări, ouă și porcine. Vânzătorii aveau un plan de a achiziționa produse agricole, plan ce trebuia îndeplinit, iar cei ce depășeau planul erau evidențiați și propuși la premiere. La fel a fost naționalizată moara, conacul Enescu, casa preotului Cojocaru și pădurea Șulea. Femeile și tineretul sunt chemați prin organizațiile lor politice de a lua parte activă la viața economică și politică, punându-se mare accent pe lichidarea analfabetismului. În urma recensământului s-a evidențiat în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
grâul, iar dacă nu reușeau, lăsau pe primăvară să însămânțeze cu grâu special acelui anotimp. Noile măsuri agrotehnice erau categorice și trebuia făcută însămânțarea numai cu grâu de toamnă, în timpul optim și nu erau lăsați să meargă la cărat, la moară, sau alte treburi cu atelajul, decât la însămânțat și cu dovadă că a însămânțat, putea să-și care producția de pe câmp. Și-n această problemă, spre a fi rezolvată, erau antrenate toate cadrele bugetare din comună, repartizați pe fiecare sat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
facultatea și chiar la încadrarea lor în câmpul muncii nu puteau fi primiți. La fel și odraslele clerului ortodox. Chiaburii au fost declarați de cei ce conduceau comuna după criteriul: toți acei ce au avut prăvălie, cazan de făcut țuică, moară, darac, batoze, tractoare, au folosit sau folosesc forța de lucru străină, sunt categorisiți chiaburi. Neachitarea cotelor era considerată ca sabotaj al economiei naționale și pedepsită cu ani grei de închisoare și deportare la „canal”. În acea veme și în pușcărie
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
acea dată, Petru Rareș voievod sloboade, la Huși, un ipisoc sîrbesc pîrcălabului Petru Cîrc (în alte acte, Cîrcă, Cîrcovici), prin care îi întărește cumpărătura satului Hlipicenii, „pe Zvîjia, mai sus de Răuseni și în același hotar și cu loc de moară pe Zvîjia”, de la „Oniul vistiernicul, fiul Anușcăi”. Acesta din urmă, după primirea sumei de 840 zloți tătărăști, îi predă pîrcălabului și „privilejiul de schimb” „cu părintele Domniei mele Ștefan voevod”. Așa dar satul exista pe vremea lui Ștefan cel Mare
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de peste Prut și, din această cauză, limba vorbită în Slobozia era limba ruteană, limbă ce a dăinuit până prin anul 1950. Tot cam pe atunci au mai venit și circa 12-20 de familii de nemți, poloni și evrei, care au făcut mori și prăvălii, ori crâșme. Nu mult de la Unirea Principatelor, Cuza a dat ordin pentru reforma administrativă și prin lege, în locul isprăvniciilor și a ocoalelor s-a format satul, unitatea administrativă cea mai mică. Comuna era formată din două sau mai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și slujbele curente. În ultima vreme, (Cam între anii 1935-1941) multe familii au venit din Basarabia, Ucraina, dintre care amintim familiile: Nepivoda, Maneliuc, Druc și mulți alții. Frații Șaidel, de etnie germană, s-au aciuat, unul la Todireni, ridicând o moară pentru porumb și grâu, iar celălalt neamț Poldi Șaidel, la Hlipiceni, care face moară numai pentru măcinat porumb. Ambii dețineau, locomobile cu aburi care treierau și cu tractoarele Lanz, arau la localnici, dar cei mai mulți își arau ogorul cu vaca pusă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
face achiziții de produse agricole, în special păsări, ouă și porcine. Vânzătorii aveau un plan de a achiziționa produse agricole, plan ce trebuia îndeplinit, iar cei ce depășeau planul erau evidențiați și propuși la premiere. La fel a fost naționalizată moara, conacul Enescu, casa preotului Cojocaru și pădurea Șulea. Femeile și tineretul sunt chemați prin organizațiile lor politice de a lua parte activă la viața economică și politică, punându-se mare accent pe lichidarea analfabetismului. În urma recensământului s-a evidențiat în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
grâul, iar dacă nu reușeau, lăsau pe primăvară să însămânțeze cu grâu special acelui anotimp. Noile măsuri agrotehnice erau categorice și trebuia făcută însămânțarea numai cu grâu de toamnă, în timpul optim și nu erau lăsați să meargă la cărat, la moară, sau alte treburi cu atelajul, decât la însămânțat și cu dovadă că a însămânțat, putea să-și care producția de pe câmp. Și-n această problemă, spre a fi rezolvată, erau antrenate toate cadrele bugetare din comună, repartizați pe fiecare sat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
facultatea și chiar la încadrarea lor în câmpul muncii nu puteau fi primiți. La fel și odraslele clerului ortodox. Chiaburii au fost declarați de cei ce conduceau comuna după criteriul: toți acei ce au avut prăvălie, cazan de făcut țuică, moară, darac, batoze, tractoare, au folosit sau folosesc forța de lucru străină, sunt categorisiți chiaburi. Neachitarea cotelor era considerată ca sabotaj al economiei naționale și pedepsită cu ani grei de închisoare și deportare la „canal”. În acea veme și în pușcărie
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fie Înlăturată posibilitatea acordării Împământenirii, chiar și individuale, pentru „toți cei ce nu profesează morala creștină”, stoparea „năvălirii jidanilor vagabonzi”, interdicția pentru evrei de a cumpăra imobile În orașe, de a lua moșii În arendă, de a deține cârciumi și mori, de a comercializa produse alimentare și alcoolice. În același timp, bucureștenii au inițiat și ei o manifestație protestatară care avea să se Încheie cu devastarea sinagogii, a cărei construcție nu fusese Încă terminată. Atitudinea regelui a fost Însă lăudabilă, acesta
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
consiliilor comunale, iar la sate În nici un fel, nici măcar provizoriu. Li se interzicea evreilor obținerea de imobile la sate și orașe, orice act de vânzare - cumpărare fiind declarat nul și neavenit. Se interzicea evreilor arendarea sau exploatarea moșiilor, viilor, cârciumilor, morilor, produselor etc. Pentru exercitarea comerțului aveau nevoie de un certificat eliberat de consiliul comunal; alimentele și băuturilor puteau fi vândute numai mozaicilor, nu și creștinilor. Adoptată, legea urma să aibă putere retroactivă, abrogându-se toate legile și regulamentele contrare prevederilor
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
casei de la vie" priveam Nistrul și câmpia rusă care se topea, nemărginită, în zare. Era acolo, în dreptul dealului nostru, un sat rusesc, Țichinăuca, unde vedeam drumurile, casele, oamenii. În anii aceia revoluția ajunsese la apogeu: biserica lor fusese transformată în moară. Satul, auzeam, a fost deportat. Cred că "deportat" este primul neologism pe care l-am învățat în viața mea. Știam că dincolo de Nistru era Răul. Seara, priveam fascinat la câmpia fără sfârșit. Vara, de dincolo, din adâncurile înfricoșătoare, se rătăceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ne-ncetată, M-au tot pândit și m-au lovit Cei buni, cu frică blestemată, Ca pe-un proscris m-au ocolit. De ce gândeam, le era teamă, Cuvântu-mi n-avea crezământ, La ce făceam, priveau cu spaimă, Parcă luptam cu mori de vânt. Când am iubit au râs de mine, Iar când am plâns s-au veselit, Nicicând nu m-au vorbit de bine Și prea adesea m-au hulit. De-am însetat, nu mi-au dat apă, De-am flămânzit
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cauzalități magico-fenomeniste (chiar și șeful statului, Emil Constantinescu, făcea o infernță optimistă între momentul eclipsei și acordul cu Banca Mondială). Eram manipulați și atunci când ne bucuram de spectacol, și atunci când ne căiam pentru păcate. Incoerența mediatizării fenomenului dădea apă la moară preotului local, un personaj complet nepăsător față de viața cotidiană a comunității, dar mare amator de spaime colective. Ținea slujbe mai des, stătea în genunchi în fața altarului, se prosterna cu un glas disperat, spunând: „Doamne, iartă poporul român, cel mai păcătos
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ale profesiei devine periculoasă. Este ca și când un inginer constructor ar sfida regulile de rezistență ale unei clădiri ca să satisfacă nevoia de profit pentru propriul client. O asemenea clădire ar putea să ucidă ulterior pe locatari. Când politologii dau apă la moară unor clienți politicieni sau partide care au prea puțin de-a face cu regulile democratice, adoptă necondiționat punctul de vedere al clientului, contribuind în astfel de cazuri la șubrezirea rezistenței clădirii numite democrație și stat de drept și, odată cu aceasta
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
extrem de eterogeni, unii prea temători din fire sau din conștiința limitelor științifice proprii, din decență sau, pur și simplu, atât de ocupați încât consideră că participarea la acest tip de establishment bazat pe dreptul primului ocupant sau la bătălii contra morilor de vânt purtate cu șișul scos din teacă sunt contraproductive. Prima categorie este de regulă alcătuită din nou-veniții de la studii. Ei, firește, doresc un loc, eventual proeminent, și aduc de regulă drept argument faptul că singurul criteriu onorabil de ascensiune
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Acest loc a fost găsit în zona confluenței Trotușului cu Siretul. Așa cum l-am cunoscut eu, în copilărie, Adjudu-Vechi era un sat frumos, cu oameni gospodari și mândri. La vremea aceea în sat funcționau două fabrici de cherestea și două mori, iar cei mai mulți dintre bărbați lucrau la gară, erau cheferiști. Având și servicii la stat și pământ, pe care îl lucrau cu pricepere, erau destul de înstăriți, având un ascendent moral față de târgoveții de la Adjudul Nou care erau mai strâmtorați. Siretul și
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și râurile. Râul Adige asemenea unui șarpe uriaș cobora de pe munți umflat și bolborositor. Vechile sale margini, formate din malurile de pământ sau din fundamentele caselor, se străduiau să conțină furia apelor. De-a lungul râului au fost postate numeroase mori plutitoare, ancorate pe pământul neinundat de «greutăți» oscilante (sisteme arcuite). Apa creștea înfricoșător și atingea arcadele podurilor. Ploilor, care continuau să cadă neîntrerupt în Alto Adige, se adăugau acum și ploile spumoase asupra Veronei. Iar apa, nereușind să se scurgă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
adăugau acum și ploile spumoase asupra Veronei. Iar apa, nereușind să se scurgă rapid pe sub poduri, a început să se infiltreze prin labirintul cotirilor râului, inundând nivelele joase ale caselor. Noaptea dintre 17-18 septembrie a fost cea mai dezastruoasă: câteva mori, smulse din ancorele lor, s-au oprit în fața arcadelor podurilor, blocând fluxul apelor. Multe case s-au prăbușit. În inima nopții, forțele naturii păreau să se dezlănțuie: zguduiri ușoare de cutremur au semănat fiori de teroare printre lumea speriată, care
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mai importante. Ai rămas cu buza umflată. Acum ar trebui să-i scrii, să-l rogi să-ți dea și el cărțile lui: patru volume de memorii. Îți dai seama, stătea și mâzgălea hârtia în loc să guverneze! Parcă ai fi o moară stricată! îl întrerup eu, dar nici gând să se oprească. Iarăși aduce vorba despre Breban și-și termină discursul cu o frază pe care o vrea memorabilă: — Breban crede că prin gesturile și vorbele lui își ocrotește opera, dar de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
funcționărimii și ofițerimii privilegiate. Dar poate lucrurile nu stau așa și Ștefan are dreptate, în separatismul său bugetar. Vom verifica în Olanda dacă angajații de stat vin încolonați de la întreprinderi la De Kuip, în timp ce fermierii, vînzătorii de lalele, proprietarii de mori de vînt sau fetele din vitrine, care tot private sînt, se bat voinicește pentru ce-a mai rămas. martie 2007 Partea a II-a AI NOȘTRI, CA BRAZII! Peisajul e golit de personalități, însă mustește de personaje. Datul cu bîta
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]