8,110 matches
-
flateze tendințele tehnocratice ale promotorilor marilor ansambluri, preocupați să învețe oamenii să locuiască în blocuri, chiar fără să țină seama de părerea lor. Impunerea culturii standard unui număr mare trebuia să permită și celor mai defavorizați să urce în trenul modernității. "Reguli de netăgăduit vor asigura locuitorilor bunăstarea locuințelor, facilitatea muncii și petrecerea plăcută a timpului liber. Sufletul orașului va fi înviorat de claritatea planului" (Carta de la Atena, articolul 86). Împotriva dezordinii din marile orașe prizoniere ale vechilor cadre, planificarea urbană
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comunicării între aleși și cetățeni. Împotriva ermetismului puterii, temperat până atunci de intercunoașterea comunitară specifică lumii rurale, modernizarea democrației capătă alura unui triumf al rațiunii corespunzător creșterii individualismului urban. Administrația consultativă, convinsă de cunoștințele și priceperile sale, voia să insufle modernitate unei societăți reticente la schimbare. Așa cum competența și atitudinea prospectivă asigurau experților centrali superioritate asupra reprezentării parlamentare, reprezentarea forțelor vii în organismele consultative trebuia să genereze o reprezentare de calitate superioară în plan politic local, în locul uneia discreditate din cauza arhaismului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
HLM. Acestea devin acum "o sursă de probleme pentru municipalitățile care le găzduiesc, ca și o creștere a propagandei de dreapta, care o favorizează, pentru moment"383. Astfel, aceste cartiere HLM, zone întunecate care atentează la noile mărci urbane ale modernității, devin din ce în ce mai marginalizate. Chestiunea socială ia amploare și prezintă o vizibilitate spectaculoasă în ceea ce privește agravarea inegalităților sociale și a excluderii 384. În acest context, mulți primari își manifestă reticența în susținerea proiectelor pentru construirea unor noi locuințe sociale. Unii spun că
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Galès, P., Le retour des villes européennes: sociétés urbaines, mondialisation, gouvernement et gouvernance, Presses de Sciences Po, Paris, 2003. 2 "Où va la ville?", în Pour, nr. 188/2005. Oglinzi ale societății în care trăiesc, orașele reflectă și ele "prețul modernității", spune A. Touraine (1992). 3 Dudebout H., Ensemble, refaire la ville, La Documentation Française, Paris, 1983; Sachs-Jeantet, C., "La citoyenneté, projet de civilisation urbaine", în Un autre partage: homme, ville, nature, Toulouse, Erès, UNESCO, 1993. 1 OCDE, Des villes pour
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cu exemplul oferit de Grenoble, Jacques Ion a arătat cum municipalitățile din Nantes (oraș al capitalismului comercial) și din Saint-Étienne (oraș al capitalismului industrial) au încercat să se integreze sociocultural în vechi instituții ideologice și să utilizeze pentru propriul prestigiu modernitatea pe care acest sector o îngloba. 266 Pierre Bolle, Catherine Pouyet, Sociologie et urbanisme. Participation et unions de quartier, Ministerul Echipamentului și Locuinței, DAFU, septembrie 1967, p. 6. 267 Catherine Pouyet, "Les comités de quartier", în Aménagement du territoire et
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pot integra Imperiului numai dacă-și exprimă adeziunea la un set de valori și acceptă regulile de drept cuprinse în viața cetății, în viața publică (du Rèau, 1995, 19). Ideologia romană a fost în totalitate deschisă, având un aer de modernitate care se reflectă atât în raport cu particularitățile locale ale popoarelor incluse în Imperiu, cât și față de străini, iar din acest motiv ideea Romei a supraviețuit până astăzi, devenind, prin creștinism, un mit tonifiant pentru alcătuirea unei societăți umane. Este drept că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
colaborării și ale încrederii fiind benefice întregii societăți, în activități precum strângeri de fonduri pentru acțiuni spitalicești sau caritabile, folosirea în comun a diverse resurse limitate, discuții de interes comunitar etc. Dar capitalul social are un efect decisiv și asupra modernității economice. Corelația dintre civism și economie reflectă în principal efectul civismului asupra economiei, și nu opusul: „Tradițiile civice se dovedesc un puternic predictor al actualului nivel al dezvoltării socioeconomice, chiar și când ținem constante nivelurile anterioare de dezvoltare. [...] Economicul nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pentru domeniul politic și economic; că modul în care o societate își organizează și își folosește experiența este un semn de înțelepciune; de asemenea, că raportul dintre experiența istorică deja fixată și inovarea, regândirea, îmbogățirea ei rămâne un semn de modernitate și de menținere în pas cu fluxul vremii. Există, în opinia autorului englez, două modalități esențiale de a deforma importanța din ce în ce mai mare a comunicării în viața societății moderne. Cum procesul ca atare nu poate fi negat, se recurge la un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
vârstă în afirmarea interdisciplinarității și, mai ales, instituie un reper nou de care nu mai pot face abstracție nici învățământul, nici societatea. Studiul comunicării nu mai reprezintă o simplă disciplină, ci, așa cum sugerează și Everett M. Rogers, un criteriu de modernitate. Bibliografie Chaffee, Steven. (1977). The Diffusion of Political Information. În Steven Chaffee (ed.). Political Communication. Beverly Hills, CA: Sage. Czitrom, Daniel. (1982). Media and the American Mind. From Morse to McLuhan. Chapel Hill: University of North Carolina. Deutschmann, Paul J.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
produs o redimensionare a actului instructiv-educativ, în sensul orientării acestuia spre interdisciplinaritate, spre calitate și performanță. De asemenea, școala s-a aflat după 1989 în poziția de organizație ce-și reevaluează misiunea, prin reanalizarea idealului educațional și orientarea spre valorile modernității. Acestea au atras după sine, revizuirea strategiilor de dezvoltare, promovarea unui management al calității în învățământ. Concluzionând, putem spune că, cel puțin la nivel educațional, schimbarea nu-și are o unică sursă generatoare. Ea depinde în egală măsură de existența
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
spirit mai vechi al școlii. Ceea ce dorim să subliniem este faptul că nimic din ceea ce reprezintă practică educațională tradițională nu trebuie anulat cu desăvârșire. Riscul de a promova nonvalori există atunci când se încearcă absolutizarea lucrurilor în ambele sensuri. În fond, modernitatea în educație se bazează pe reinterpretarea valorilor tradiționale și nu prin anularea acestora. O altă dificultate ridicată de analiza principiului fundamentării axiologice a schimbărilor educaționale este următoarea: "când putem afirma cu certitudine că o schimbare la nivel educațional este cu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
susțin, dimpotrivă, valabilitatea unui asemenea curent care-și extrage seva din acumulările trecutului și din cunoștințele de psihologia resurselor umane. Cercetătorii francezi susțin că viitorul îi va solicita să asigure indivizilor și organizațiilor posibilitatea de a răspunde favorabil cerințelor adevăratei modernități, pentru aceasta fiind nevoie de formarea unor veritabili specialiști în problematica dezvoltării organizaționale. Fără pretenția de a epuiza întreaga problematică a dezvoltării organizaționale, se poate spune că aportul acesteia în lumea organizațiilor a fost considerabil, iar preocupările în domeniu vor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
promovarea valorilor moderne/postmoderne. Deși am făcut referiri la acest contrast în analiza noastră anterioară, trebuie să accentuăm faptul că cele două aspecte coexistă, schimbarea neînsemnând anularea tradiției. Adevărata problemă care se insinuează este cu totul alta, susțin specialiștii. Dacă modernitatea, prin valorile sale deja experimentate, a reușit să fie ușor de anticipat și să ofere o oarecare stabilitate, nu același lucru se poate afirma despre valorile postmodernității. Aceasta este recunoscută prin tendința de a afecta structurile de bază, de a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
prezent adoptându-se diverse politici de prevenire a calamităților naturale în țările cu risc crescut în acest sens. Din punct de vedere al manifestării identității culturale, societatea contemporană în ansamblu cunoaște un salt remarcabil, generat de adoptarea noilor valori ale modernității, nu în detrimentul valorilor clasice, ci în continuarea acestora. De asemenea, noile politici educaționale adoptate la nivel european au permis trecerea de la relativismul cultural, marcat de conflicte, la promovarea pluralismului cultural, a atitudinilor interculturale, de acceptare și promovare a alterității, a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
devine obligatorie accentuarea unicității individului, a unuia capabil de asumare a prezentului și de conturare a propriei dezvoltări pentru a-și maximaliza propriul potențial. El este unic în sine, își aparține sieși, dar și lumii deopotrivă; * tensiuni între tradiție și modernitate: deși aparent elemente antagonice, ambele constituie fațete ale aceleiași probleme care a frământat individul dintotdeauna: cum poți accepta schimbarea, fără a te detașa de trecut? În realitate, nu este vorba de o ruptură, deoarece noul se clădește permanent pe elementele
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
față nici scurgerilor tot mai dese și mai torențiale în condițiile defrișării pădurilor, și nici autovehiculelor de mare tonaj. Numai intervenția masivă a organelor administrative cu fonduri și specialiști mai pot scoate din înapoierea feudală și racorda la fluxul de modernitate satele de tip Stâncășeni, uitate pe fundul văilor, dar care nu sunt deloc omise când este vorba de tributuri umane în vremuri de război și de tot felul de tributuri financiare sau de voturi electorale. Dealurile, atât de reprezentative în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
puțin în cazul utilizatorilor ei, limitele politice ale spațiului public, însă prăpastia dintre cei care dețin informația și ceilalți nu va dispărea ușor. Noile tehnologii par deci să multiplice oportunitățile de participare directă, nemediată la viața politică (idealul dintotdeauna al modernității). Însă marketingul politic orientează acțiunea politică spre publicuri-țintă din ce în ce mai individualizate (cetățenii abordați ca simpli consumatori individuali), iar noile canale media conectează, dar și fragmentează electoratul, generând anomie și izolare. Autoarea americană Lynda Lee Kaid remarcă faptul că "internetul a oferit
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
van Duijn, M. A. J. și Boomsma, A., "Scale construction and evaluation in practice: A review of factor analysis versus item response theory applications", în Psychological Test and Assessment Modeling 52 (3), 2010, pp. 272-297. Thompson, J. B., Media și modernitatea. O teorie socială a mass media [Media and Modernity. A Social Theory of Mass Media], traducere de Miruna Tătaru-Cazaban, Editura Antet, București, 2000. Tuchman, G., "Objectivity as a strategic ritual: An examination of newsmen's notion of objectivity", în American
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
a lui Mihai Eminescu / 106 3.3.1. Primele articole / 108 3.3.2. Redactor la Curierul de Iași / 110 3.3.3. Marea tribună: Timpul / 113 3.3.4. Articolele din România liberă și Fântâna Blanduziei / 119 3.4. Modernitatea publicisticii eminesciene în presa vremii / 120 Capitolul 4. Semioza limbajului politic eminescian / 129 4.1. Semioza delimitări conceptuale / 129 4.2. Modele de analiză situațională / 131 4.3. Parametrii analizei hexadice a limbajului politic eminescian / 134 4.3.1. Ipostaze
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
religios nu este conferit doar de terminologie, ci și de trăsături precum: caracterul arhaic, monumentalitatea, necesitatea de a păstra distanța față de vorbirea curentă, fără a pierde însă capacitatea de comunicare și de implicare afectivă; dorința de a echilibra tradiția și modernitatea, sacralitatea și accesibilitatea. La nivelul vocabularului, remarcăm numărul însemnat de arhaisme, precum și specializarea semantică a unor cuvinte din vocabularul comun. Individualitatea limbajului religios este conferită de o serie de fenomene lingvistice specifice. Astfel, extinderea principiului simbolic determină utilizarea substantivelor comune
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
culturale, exprimată în întreaga sa carieră jurnalistică, dar poate fi și dovada recunoașterii unei profesii care i-a frământat existența, făcându-l poate să renunțe mai devreme la o lume în care "nu toate erau la locul lor". 3.4. Modernitatea publicisticii eminesciene în presa vremii Apariția relativ târzie a presei politice românești, la începutul veacului al XIX-lea, este justificată de condițiile social-politice din Principate. Sub impactul imperativelor politice ale vremii și al modelelor publicisticii europene, necesitatea editării unor jurnale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
clară, asigurând în același timp continuitatea cu limba textelor vechi românești. "Maimuțărelile lingvistice" ale colegilor de breaslă devin ținta ironiilor jurnalistului, care nu ezită să intre în polemică cu cei care se fac vinovați de coruperea limbii. Prin varietatea și modernitatea expresiei jurnalistice, publicistica eminesciană se impune ca paradigmă a limbajului publicistic modern, contribuind la autonomizarea acestuia între limbajele specifice celorlalte domenii de cunoaștere și comunicare. Analiza celei de-a șasea coordonate a hexadei a vizat identificarea finalităților care guvernează discursul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de ea, îi schimbăm povara în suport vital, facem o trambulină spre viitor din ceea ce ar putea fi un lanț care să ne imobilizeze în trecut. Deja, o fericită reacție se pornește către o reînnoire a secolului al-XIX-lea, leagăn al modernității noastre și al problemelor noastre de după Revoluția franceză. Dar dacă, două secole după aceasta, este just să evaluăm ruptura eliberatoare pe care ea a constituit-o în ciuda exceselor, derapajelor și eșecurilor sale, trebuie să trecem peste acest zid cronologic și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și ducele de Normandia. Devenit rege al Angliei, acesta din urmă dezvoltă hotărîtor, în ansamblul anglo-normand, instituțiile feudale într-un sens favorabil puterii centrale. În vremea aceea, țările riverane Mării Nordului și Mării Mînecii Flandra, Normandia, Anglia reprezintă un pol de modernitate politică și economică față de ansamblul regatului și față de întregul Occident, cu excepția Italiei. Imperiul Plantagenet. De fapt, în prima jumătate a secolului al XII-lea regele Franței este cu mult mai puțin puternic și bogat decît vasalul său din Normandia. Există
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
regat, regele suportă din ce în ce mai greu cvasi-independența ultimelor mari fiefuri, în special Aquitania, care se numește acum, în franțuzește, "Guyenne" și Flandra, împotriva cărora sînt lansate mai multe campanii militare. În toate aceste conflicte, regele caută și obține alt semn de modernitate sprijinul opiniei publice din regat: cu acest rezultat sînt convocate și pentru prima dată la Paris în 1302 contra lui Bonifaciu al VIII-lea mari adunări de baroni, de ecleziastici și de burghezi care sînt la originea stărilor generale. Reunite
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]