8,529 matches
-
la pct. D) are ca scop să asigure faptul că, cablurile sunt efectiv gata pentru transformarea în fibre discontinue. După filare, filamentele sintetice au o structură insuficient orientată și este necesar să fie întinse, această operație având ca rezultat orientarea moleculelor și conferind filamentelor proprietățile necesare. Cablurile întinse păstrează întotdeauna o anumita elasticitate, dar se rup în mod normal mult înainte de a fi alungite la 100% din lungimea lor. În schimb, cablurile care nu au fost întinse după fabricare se pot
ANEXĂ nr. 55 din 5 ianuarie 2000 FIBRE SINTETICE SAU ARTIFICIALE DISCONTINUE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166797_a_168126]
-
solidifica sub formă de filamente prin răcire, prin evaporarea solventului sau prin precipitare. În acest stadiu, proprietățile lor nu permit în mod normal utilizarea directă la fabricarea ulterioară a materialelor textile. Ele trebuie supuse unei operații de întindere în vederea orientării moleculelor lor în sensul lungimii filamentului și pentru îmbunătățirea anumitor caracteristici tehnice (de exemplu rezistență). Principalele fibre sintetice sunt următoarele: 1) Fibre acrilice: fibrele compuse din macromolecule liniare și care au în compoziția macromoleculara radicalul acrilonitrilic minimum 85% din greutate. 2
ANEXĂ nr. 54 din 5 ianuarie 2000 FILAMENTE SINTETICE SAU ARTIFICIALE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166796_a_168125]
-
plăcut. Firele texturate pot fi deosebite de firele netexturate datorită prezenței unor ondulații caracteristice, a unor bucle mici sau a unor filamente mai puțin rectilinii în fir. Subpoziția nr. 5402.42 Această subpozitie cuprinde firele constituite din fibre în care moleculele sunt parțial orientate. Aceste fire, în general de forma plata, nu sunt utilizate direct la producerea stofelor și trebuie supuse în prealabil unei operații de întindere sau intindere-texturare. Sunt cunoscute și sub denumirea "POY". 54.03 - FIRE DIN FILAMENTE ARTIFICIALE
ANEXĂ nr. 54 din 5 ianuarie 2000 FILAMENTE SINTETICE SAU ARTIFICIALE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166796_a_168125]
-
capabile să declanșeze și să regleze unele reacții chimice specifice în interiorul sau în exteriorul celulelor vii, fără să sufere ele însele modificări în structura lor chimică. Enzimele pot fi subîmpărțite: I. În funcție de compoziția lor chimică, în: a) Enzime a caror moleculă este constituită numai dintr-o proteină (pepsina, tripsina, urează etc). ... b) Enzime a caror moleculă se compune dintr-o proteină asociată cu un compus neproteic de masă moleculară mică acționând drept cofactor. Cofactorul poate fi un ion metalic (de exemplu
ANEXĂ nr. 35 din 5 ianuarie 2000 SUBSTANTE ALBUMINOIDE; PRODUSE PE BAZA DE AMIDON SAU DE FECULE MODIFICATE; CLEIURI; ENZIME. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166809_a_168138]
-
vii, fără să sufere ele însele modificări în structura lor chimică. Enzimele pot fi subîmpărțite: I. În funcție de compoziția lor chimică, în: a) Enzime a caror moleculă este constituită numai dintr-o proteină (pepsina, tripsina, urează etc). ... b) Enzime a caror moleculă se compune dintr-o proteină asociată cu un compus neproteic de masă moleculară mică acționând drept cofactor. Cofactorul poate fi un ion metalic (de exemplu cupru în oxidaza de ascorbat; zinc în fosfataza alcalina a placentei umane) sau o moleculă
ANEXĂ nr. 35 din 5 ianuarie 2000 SUBSTANTE ALBUMINOIDE; PRODUSE PE BAZA DE AMIDON SAU DE FECULE MODIFICATE; CLEIURI; ENZIME. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166809_a_168138]
-
moleculă se compune dintr-o proteină asociată cu un compus neproteic de masă moleculară mică acționând drept cofactor. Cofactorul poate fi un ion metalic (de exemplu cupru în oxidaza de ascorbat; zinc în fosfataza alcalina a placentei umane) sau o moleculă organică complexă numită coenzima (de exemplu difosfatul de tiamina în decarboxilaza piruvica; fosfatul piridoxal în aminotransferaza glutaminei oxoacide). În anumite cazuri, cele două trebuie să fie prezente. ... ÎI. În funcție de: a) Activitatea lor chimică cum sunt oxidoreductazele, transferazele, hidrolazele, liazele, izomerazele
ANEXĂ nr. 35 din 5 ianuarie 2000 SUBSTANTE ALBUMINOIDE; PRODUSE PE BAZA DE AMIDON SAU DE FECULE MODIFICATE; CLEIURI; ENZIME. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166809_a_168138]
-
principal pe fibre de celuloza după care ei sunt regenerați prin reoxidare sub forma cetonica insolubila inițial. Coloranți reactivi sunt coloranți care se fixează de la sine pe fibre de bumbac, de lâna sau de nylon, reacționând cu grupările funcționale ale moleculelor fibrei pentru a forma o legatura covalenta. Colorantii-pigment sunt coloranți organici sintetici, care își păstrează formă cristalina sau formă particulară pe toată durata aplicării (spre deosebire de coloranți, care își pierd structura cristalina prin dizolvare sau vaporizare, forma cristalina care poate fi
ANEXĂ nr. 32 din 5 ianuarie 2000 EXTRACTE TANANTE SAU COLORANTE; TANINI ŞI DERIVATII LOR; PICGENTI ŞI ALTE SUBSTANTE COLORANTE; VOPSELE ŞI LACURI; MASTICURI; CERNELURI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166806_a_168135]
-
colorante. 3) Amestecarea mecanică intimă a unei substanțe colorante insolubile cu substanțe inerte ca suport. Lacurile colorante nu trebuie confundate cu anumite alte produse cum sunt substanțele colorante organice insolubile în apă, în care elemente minerale fac parte integrantă din moleculă lor, de exemplu substanțele colorante organice sintetice insolubilizate sub forma sărurilor lor metalice, cum ar fi, în special, sărurile de calciu ale substanțelor colorante sulfonate sau de asemenea sărurile, substanțelor colorante bazice cu acizi complecși, cum sunt acizii fosfo-tungstic, fosfo-molibdenic
ANEXĂ nr. 32 din 5 ianuarie 2000 EXTRACTE TANANTE SAU COLORANTE; TANINI ŞI DERIVATII LOR; PICGENTI ŞI ALTE SUBSTANTE COLORANTE; VOPSELE ŞI LACURI; MASTICURI; CERNELURI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166806_a_168135]
-
din aceleași unități monomer în aceleași proporții. CONSIDERAȚII GENERALE Capitolul cuprinde în general substanțele denumite polimeri, semifabricatele și articolele din aceste materiale, cu condiția ca ele să nu fie excluse prin Notă 2 a Capitolului. Polimeri Polimerii sunt constituiți din molecule caracterizate prin repetarea unui sau mai multor tipuri de unități monomere. Polimerii pot fi obținuți prin reacție între mai multe molecule cu compoziție chimică identică sau diferită. Procesul de obținere a polimerilor este denumit polimerizare. În sensul larg, acest termen
ANEXĂ nr. 39 din 5 ianuarie 2000 MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166828_a_168157]
-
materiale, cu condiția ca ele să nu fie excluse prin Notă 2 a Capitolului. Polimeri Polimerii sunt constituiți din molecule caracterizate prin repetarea unui sau mai multor tipuri de unități monomere. Polimerii pot fi obținuți prin reacție între mai multe molecule cu compoziție chimică identică sau diferită. Procesul de obținere a polimerilor este denumit polimerizare. În sensul larg, acest termen desemnează în special principalele tipuri de reacții arătate mai jos: 1. Polimerizarea prin adiție, în care molecule simple cu funcție etilenica
ANEXĂ nr. 39 din 5 ianuarie 2000 MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166828_a_168157]
-
reacție între mai multe molecule cu compoziție chimică identică sau diferită. Procesul de obținere a polimerilor este denumit polimerizare. În sensul larg, acest termen desemnează în special principalele tipuri de reacții arătate mai jos: 1. Polimerizarea prin adiție, în care molecule simple cu funcție etilenica nesaturata reacționează între ele prin simpla adiție, fără să se formeze apă sau alt subprodus, pentru a forma o catena de polimer conținând numai legături carbon-carbon. Astfel este cazul polietilenei obținută din etilena sau al copolimerului
ANEXĂ nr. 39 din 5 ianuarie 2000 MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166828_a_168157]
-
etilena sau al copolimerului etilenei și ai acetatului de vinil obținuți din etilena și acetat de vinil. Acest tip de polimerizare este denumit uneori polimerizare simplă sau copolimerizare, adică polimerizare sau copolimerizare stricto sensu. 2. Polimerizarea de reorganizare, în care moleculele cu grupări funcționale conținând atomi cum sunt oxigenul, azotul, sulful etc., reacționează între ele prin reorganizare intramoleculara și adiție, fără să se formeze apă sau alte subproduse, pentru a forma o catena de polimer în care unitățile monomere sunt unite
ANEXĂ nr. 39 din 5 ianuarie 2000 MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166828_a_168157]
-
Astfel este cazul oxidului de polimetilena, obținut din formaldehida, al poliamidei-6 obținută din caprolactama, sau al poliuretanilor obținuți dintr-un poliol și un di-izocianat. Acest tip de polimerizare este denumit de asemenea și poliaditie. 3. Polimerizarea de condensare, în care moleculele cu grupări funcționale conținând atomi că oxigenul, azotul, sulful etc., reacționează între ele în cadrul unei reacții de condensare cu formare de apă sau de alte subproduse, pentru a forma o catena sau o rețea de polimer, în care unitățile monomere
ANEXĂ nr. 39 din 5 ianuarie 2000 MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166828_a_168157]
-
monomer în cadrul Notei 3c) a Capitolului 39, polimerii de condensatie și unii polimeri de reorganizare pot comportă mai multe unități monomer având fiecare o structură chimică diferită. O unitate monomer este unitatea constituțională cea mai mare, provenind de la o singură moleculă de monomer într-un proces de polimerizare. Este important să nu se confunde unitatea monomer cu unitatea constituțională repetitivă care este cea mai mica unitate constituțională a cărei repetiție da formulă polimerului, nici cu termenul "monomer" care este o moleculă
ANEXĂ nr. 39 din 5 ianuarie 2000 MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166828_a_168157]
-
moleculă de monomer într-un proces de polimerizare. Este important să nu se confunde unitatea monomer cu unitatea constituțională repetitivă care este cea mai mica unitate constituțională a cărei repetiție da formulă polimerului, nici cu termenul "monomer" care este o moleculă unică, de la care se pot forma polimerii. Exemple: a) Policlorura de vinil Lanțul următor reprezintă 3 unități monomer: --CH2--CHCl--CH2--CHCl--CH2--CHCl-- | | | | +----+-----+-----+-----+----+-----+ | | | 1 2 3 monomer unitate monomer unitate constituțională repetitivă clorura de vinil --CH(2)--CHCl-- --CH(2)--CHCI-- [CH(2)= CHCl
ANEXĂ nr. 39 din 5 ianuarie 2000 MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166828_a_168157]
-
și și (*) acetat de vinil --CH(2)--CH--OAc [CH(2)=CH--OAc] | (*) În acest caz, repartiția unităților monomere este rezultatul hazardului și noțiunea de unitate constituțională repetitivă nu se aplică. d) Siliconii care sunt produse cu compoziție chimică nedefinita, a căror moleculă include mai mult decât o legatura siliciu-oxigen-siliciu și care conțin grupări organice unite cu atomi de siliciu prin legături directe siliciu-carbon (poziția nr. 39.10). ... e) Rezolii (poziția nr. 39.09) și alți prepolimeri. Prepolimerii sunt produse, care se caracterizează
ANEXĂ nr. 39 din 5 ianuarie 2000 MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166828_a_168157]
-
de formare și fibre. Pentru clasificarea copolimerilor, a polimerilor modificați chimic și a amestecurilor de polimeri, vezi Considerații generale ale acestui capitol. 39.10 - SILICONI SUB FORME PRIMARE. Siliconii din această poziție sunt produse cu compoziție chimică nedefinita, a căror moleculă conține mai mult de o legatura siliciu-oxigen-siliciu și grupări organice fixate de atomi de siliciu prin legături directe siliciu-carbon. Stabilitatea lor este foarte mare. Pot fi prezentați în diferite stări (lichidă, semifluida, păstoasa, solidă) și conțin în principal uleiuri siliconice
ANEXĂ nr. 39 din 5 ianuarie 2000 MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166828_a_168157]
-
fi clasificate în două grupe: I) Produse, caracterizate în general printr-o suprafață specifică foarte mare (de ordinul sutelor de mp pe gram) prezentând legături Van der Waals (adsorbție fizică) sau legături chimice libere, susceptibile de a fi saturate prin molecule organice sau anorganice (adsorbție chimică). Produsele de acest gen se obțin prin tratamentul chimic sau termic al anumitor materiale vegetale sau minerale (argilă, bauxita etc.) în prezența impurităților naturale sau a materialelor străine adăugate. Acest tratament determina o modificare de
ANEXĂ nr. 38 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE DIVERSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166893_a_168222]
-
se clasifică la aceeași poziție cu alcoolii corespunzători, exceptând cazul etanolului (poziția nr. 29.05). ... e) Halogenurile acizilor carboxilici se clasifică la poziția acizilor corespunzători. ... 6. - Compușii de la pozițiile nr. 29.30 și 29.31 sunt compuși organici ale căror molecule conțin, în afară de atomi de hidrogen, de oxigen sau de azot, atomi ai altor nemetale sau metale, ca sulf, arsen, mercur, plumb, legați direct de atomul de carbon. Poziția nr. 29.30 (tiocompuși organici) și 29.31 (alți compuși organo-anorganici) nu
ANEXA nr. 29 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ORGANICE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]
-
subpozitie. I.J) Sisteme cu cicluri condensate Un sistem condensat este un sistem care conține cel puțin două cicluri care nu au decât o legatura comună și care au numai doi atomi în comun. Sistemele cu cicluri condensate apar în moleculă compușilor policiclici (de exemplu hidrocarburi policiclice, compuși heterociclici) în care două cicluri sunt legate printr-o latura comună conținând doi atomi adiacenți. Reprezentările grafice de mai jos arăta câteva exemple: În sistemele cu cicluri complexe, condensarea se poate face pe
ANEXA nr. 29 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ORGANICE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]
-
de carbon sunt gazoase; cele care conțin de la cinci până la cincisprezece atomi de carbon sunt lichide; hidrocarburile cu un număr mai mare de atomi de carbon sunt în general solide. Pot avea unul sau mai mulți atomi de hidrogen în moleculele lor substituiți prin radicali alchilici (de exemplu metilul, etilul, propilul etc.): astfel, izobutanul (trimetilmetan sau metilpropan), are aceeași formulă moleculară că butanul normal. Printre hidrocarburile aciclice cuprinse în această poziție, cele mai importante din punct de vedere industrial și comercial
ANEXA nr. 29 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ORGANICE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]
-
cilindri speciali din oțel placați cu diatomit; acest mod de condiționare nu afectează clasificarea ei (Notă 1e) a Capitolului 29). Alți termeni ai acestei serii sunt: a) Propina (alilena sau metilacetilena). ... b) Butina (etilacetilena). ... 4) Hidrocarburile etilen-acetilenice. Ele conțin în moleculele lor legături etilenice și acetilenice. Cele mai importante sunt: vinilacetilena (formată dintr-un radical acetilena în care un atom de hidrogen a fost substituit printr-un radical vinil), si metil-vinilacetilena, (în care doi atomi de hidrogen ai acetilenei au fost
ANEXA nr. 29 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ORGANICE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]
-
ai hidrocarburilor în care unul sau mai mulți atomi de hidrogen au fost substituiți cu una sau mai multe grupări nitrozo (-NO). 1) Nitrozobenzenul. 2) orto-, meta- si para-nitrozotoluenul. D. - DERIVAȚI SULFOHALOGENAȚI Aceștia sunt derivați ai hidrocarburilor care conțin în moleculele lor una sau mai multe grupări sulfonice (-SO3H) și sărurile lor sau esteri de etil și unul sau mai mulți halogeni, sau încă o grupare sulfohalogenata. 1) Acizi clor-, brom-, sau iodbenzensulfonici (orto-, meta-, și pară-). 2) Acizi clor-, brom-
ANEXA nr. 29 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ORGANICE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]
-
halogeni, sau încă o grupare sulfohalogenata. 1) Acizi clor-, brom-, sau iodbenzensulfonici (orto-, meta-, și pară-). 2) Acizi clor-, brom-, sau iodbenzendisulfonici. 3) Acizi clornaftalinsulfonici. 4) Clorura de para-toluen sulfonil. E. - DERIVAȚI NITROHALOGENATI Aceștia sunt derivați ai hidrocarburilor conținând în moleculele lor una sau mai multe grupări nitro [NO(2)] și unul sau mai mulți halogeni. 1) Triclornitrometan sau cloropicrina. 2) Iodtrinitrometan (iodopicrina). 3) Clornitrometan. 4) Bromnitrometan. 5) Iodnitrometan. 6) Clornitrobenzen. 7) Clornitrotoluen. F. - DERIVAȚI NITROSULFONATI Aceștia sunt derivați ai hidrocarburilor
ANEXA nr. 29 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ORGANICE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]
-
sau mai multe grupări nitro [NO(2)] și unul sau mai mulți halogeni. 1) Triclornitrometan sau cloropicrina. 2) Iodtrinitrometan (iodopicrina). 3) Clornitrometan. 4) Bromnitrometan. 5) Iodnitrometan. 6) Clornitrobenzen. 7) Clornitrotoluen. F. - DERIVAȚI NITROSULFONATI Aceștia sunt derivați ai hidrocarburilor, care în moleculele lor conțin una sau mai multe grupări nitro [-NO(2)] și una sau mai multe grupări sulfo [-ȘO(3)H], sau sărurile lor sau esteri de etil. 1) Acizi mono-, di- si trinitrobenzensulfonici. 2) Acizi mono-, di- si trinitrotoluensulfonici. 3
ANEXA nr. 29 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ORGANICE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]