6,770 matches
-
cu justețe, referitor la altceva: "Oboseala dă ritmul izolaților dispersați. Philip Marlowe - încă un detectiv privat - cu cât erau mai multe nopți fără somn, cu atât devenea mai bun și cu mintea tot mai ascuțită în soluționarea afacerilor sale. Ulise obosit a câștigat dragostea Nausicăi. Oboseala întinerește. Oboseala ca mai mult sau mai puțin din eu...Totul devine uimitor"577. K. oferă multiple asemănări cu aceste personaje. Căutările acestui antierou dezvăluie ratările identificărilor secundare. K. încearcă să treacă drept un arpentor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
labirintului. Zeii sunt obosiți. - Să revenim la această oboseală care pare să invadeze ființele din roman ca în vreun castel de Frumoasă din Pădure adormită.580 Asistenții sunt cuprinși de oboseală. Arthur ca și Ieremia care "își freacă, căscând, ochii obosiți". Femeile care fac treburi casnice precum Frieda sau Pepi, sunt și ele moarte de oboseală, patronul și patroana sunt "obosiți de spaima lor nocturnă și pentru că s-au sculat prea devreme" (341). Erlanger care culcat îmbrăcat, moțăie ("Uneori, oboseala îl
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de spaima lor nocturnă și pentru că s-au sculat prea devreme" (341). Erlanger care culcat îmbrăcat, moțăie ("Uneori, oboseala îl doboară când este aici, în sat, cu acest mod de viață diferit" (295). "evident, spune Burgel râzând, aici toată lumea este obosită. Nu e, bunăoară, o treabă ușoară ce am făcut eu ieri și azi" (312). Dar această oboseală datorată muncii este diferită de cea a lui K.581 "De ce oare era el atât de obosit, aici unde nimeni nu era obosit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
am făcut eu ieri și azi" (312). Dar această oboseală datorată muncii este diferită de cea a lui K.581 "De ce oare era el atât de obosit, aici unde nimeni nu era obosit sau mai degrabă unde fiecare era mereu obosit, fără ca aceasta să-l împiedice la lucru, ci dimpotrivă, îl ajuta. Trebuia să accepte că era, pesemne, oboseala din timpul unei munci fericite, ceva care, văzut din exterior semăna cu munca, dar care era de fapt un calm indestructibil, o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
copilului pe care îl ținea la piept, dar privea în aer, în gol" ca obsedată de vreo nostalgie indicibilă, poate ca alte femei de amintirea sfâșietoare a unui trecut iremediabil, definitiv pierdut. Cea "care vine de la Castel" are ochii albaștri "obosiți" ea este ca un înger transparent cu eșarfa ei de mătase. Această "frumoasă imagine tristă și imuabilă", înțepenită, îl duce pe K. la un somn hipnotic. El va afla că ea este poate bolnavă datorită aerului din ținut care nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de altfel ... "și asta datorită oboselii" (350). Oboseala care are "forța unei suferințe", după Peter Handke 586, înjosește, degradează, transformând în același timp percepția care se ascute. Această degradare înlătură culorile, face totul cenușiu și expresia stupidă: "Toată lumea era foarte obosită, unul dintre asistenți ațipise chiar în timp ce mânca, ceea ce îl distra mult pe celălalt care ar fi vrut ca stăpânii să privească expresia stupidă a adormitului" (164). Frieda și-a pierdut și ea prospețimea și frumusețea, acoperită de voalul de oboseală
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o floare care se ofilește și se reîntoarce insignifiența ei. Bătrânețea și singurătatea merg mână în mână cu oboseala. Când Ieremia se întoarce singur, după ce l-a pierdut pe Arthur care și-a dat demisia, "el părea mai bătrân, mai obosit, mai ridat, dar mai dolofan iar mersul lui era cu totul diferit de mersul suplu, ca electrizat la articulații, al asistenților, el era lent, un pic șchiopătat, cu un caracter maladiv și distins" (282). Lui K. care se miră de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Nu mă atinge". Este o luptă, o figură polemică a timpurilor de nenorocire. În oboseala sa, K. uită, se pierde, absentează 589. Totuși, este în oboseală un fel de utopie, fiindcă ea se vrea și refugiu, loc blând in care obositul va putea să uite brusc restul lumii pentru a se adânci în blănurile parfumate, într-o cameră de tinere fete precum o insulă a lui Circe, sau, pur și simplu un pat care umple universul (K. era atât de obosit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Paradoxul podului care te face să treci pe celălalt mal, întotdeauna asemănător și întotdeauna de cealaltă parte. Lasitudinea îl duce pe K. la o rătăcire fără sfârșit, îl face să-și multiplice el însuși obstacolele ("K. era și el foarte obosit, poate din cauza oboselii nu s-a apărat de Jeremia cum ar fi trebuit s-o facă") (309). Oboseala îl duce la derivă,598 el se așează cu grosolănie și fără respect pe patul lui Bürgel, indiferent. Doar oboseala și nimic
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu mâniile și reacțiile sale brutale) cresc progresiv cu lupta pe care o duce, această luptă care îl epuizează și care îl apropie tocmai, fără nici o îndoială, de ceilalți 599, de Amalia ("cât o iubeam întotdeauna când era atât de obosită") (236), de tată în disperarea lui ("deja prea obosit de această zi și prea disperat ... el pare chiar prea obosit pentru a se gândi măcar la lucru despre care-i vorba"). Această oboseală uniformizează ființele care sfârșesc prin a se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care îl apropie tocmai, fără nici o îndoială, de ceilalți 599, de Amalia ("cât o iubeam întotdeauna când era atât de obosită") (236), de tată în disperarea lui ("deja prea obosit de această zi și prea disperat ... el pare chiar prea obosit pentru a se gândi măcar la lucru despre care-i vorba"). Această oboseală uniformizează ființele care sfârșesc prin a se asemăna. Libertatea revendicată apare ca un vid absurd, o sursă de slăbire (86) în fața acestor "misiuni impenetrabile, atribuite de departe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din Imago în 1914. 585 "În timp ce merge pe drumurile înzăpezite, K. repetă experiența pe care a făcut-o eroul din Procesul în podurile tribunalului, în care aerul irespirabil îl făcea să leșine. În această primă dimineață, K. se simte deodată obosit, cum nu i se mai întâmplase vreodată în cursul călătoriei sale în deșertul de zăpadă: el merge cu greu pe străzi, adoarme, hărțuit, în prima casă în care intră, atârnă ca o masă de brațul lui Barnabe; și, la sfârșitul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
La répétiton chez Kafka", în La répétition, Actes du Colloque international, présentés par A. Montandon, Publications de la Faculté des lettres et sciences humaines de Clermont II, coll. "Littératures", 1994. 594 "Silueta lui Gerstacker este "gârbovită și parcă maltratată", fața roșie, obosită, îngustă, cu obraji neasemănători, unul neted, unul supt, care se căsca din cauza atenției și care nu mai numără decât câțiva dinți rari" (38). 595 "Vă asemănați mult toți trei și lucrul prin care ea se deosebește de voi nu e
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai puțin de nouă luni. De altfel, starea de spirit a armatei române era îngrijorătoare. Generalul Constantin Sănătescu, șeful Marelui Stat-Major, nota în jurnalul său, la 16 ianuarie 1945: „Starea morală a frontului - proastă: ofițerii și soldații peste măsură de obosiți, nu înțeleg să meargă cu războiul peste frontierele Ardealului. Apoi, Ungaria fiind cucerită și armata ungurească nemaiexistând, soldatul român trebuie de aici înainte să se lupte cu germanii” (sublinierile ne aparțin). Același general scria la 18 ianuarie 1945: „Unitățile noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Cantitatea de mâncare primită depindea nu doar de locul unde deportații munceau, ci și de cât de bine munceau, așa cum povestește Ignaz Fisher: în cel mai scurt timp, am slăbit mult, eram schelete umane îmbrăcate în zdrențe, cu o privire obosită și fără speranță. în același timp eram obligați să muncim, deoarece cei care nu îndeplineau normele zilnice nu primeau pâine care, și așa era destul de puțină. O mașină nu merge fără benzină, dar un deportat trebuia să demonstreze că este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o soră mai mică. Uitați-vă: «Sâmbătă, 11 aprilie 1942. Ieri a fost o zi adevărată de primăvară. Cer albastru-alb, nourași ușori, albi, diafani, soare ușor căldicel, vânt plăcut de primăvară. M-am plimbat aproape trei ceasuri. Eram atât de obosită când m-am întors, ca și copiii cei mici pe care-i scoți la soare. îmi venea să zburd, să sar și totuși câtă durere și amărăciune mi-a adus ziua de ieri. D-rul Tanner Leopold a devenit medicul raionului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că „a avut noroc”. Înainte de a veni, i s-a spus că s-a tras În evrei din podul primăriei. Se pare, a adăugat Schleier, XE "Schleier, Israel" că „spre norocul meu am ajuns destul de târziu căci călăii erau deacum obosiți”. Din cauza oboselii și a mormanelor de sute de cadavre din strada Alecsandri și de sute sau mii din curte, acțiunea de ucidere a redevenit „manuală”. Spre seară, a avut loc ultima evacuare a stațiilor de detenție temporară, unde fuseseră concentrați
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pe care ar fi resimțit-o, ci se constată un sentiment de Îndeplinire cât se poate de bine a unei misiuni dificile), jandarmii pe care el i-a cerut și puținii jandarmi din satul Mircești XE "Mircești" Întăriți cu jandarmii obosiți ai lui Triandaf, XE "Triandaf (locotenent)" Își făceau de cap. Și ei au acționat din sentimentul că viața evreilor din vagoane nu are nici o valoare. Iată cum descrie inginerul Mayer XE "Mayer, Iuhr" Iuhr despre „Întâlnirile sale” de la Mircești: „În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
era bătut. Rabinii nu aveau destul timp să recite psalmi și Kadish În fața fiecărui mormânt din cauza repeziciunii cu care erau aruncate osemintele din mormânt - „Cei doi plotonieri băteau până la sânge pe bieții evrei, În cazul În când vreunul din ei, obosit, cădea prăbușit alăturea de mormântul ce-l dezgropa”. Nu s-a păstrat nici o ordine. Muncitorii evrei nu reușeau să scoată toate osemintele din cauza normei zilnice fixate. La sfârșitul lui septembrie au Început ploile, așa Încât mormintele deschise au devenit un amestec
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
într-un oraș prăfuit..." O.B. O, mult timp am fost obsedat de ideea asta... Chiar după ce am reușit la concurs, și eram dirijor titular al orchestrei filarmonicii din Bacău, după o repetiție de trei ore și jumătate-patru ore, flămând, obosit, plecam să mănânc ceva, și numai asta îmi spuneam: "ce cauți tu, măi băiete, aici?" Dar, după ce mă întorceam la filarmonică, să continui repetițiile, cu prânzul luat, cu organismul care își recăpăta puterile, îmi spuneam: "nu-i nimic, o să depășesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Nu era nici o cicatrice. Mintea îi fremăta de îndoieli. Intenționat se aplecă peste ea, și probabil că Judith aștepta un sărut, pentru că se ridică așteptând. Dar el se trase înapoi, sări din pat și se îndreptă spre ușă. - Sunt îngrozitor de obosit - spuse. Cred că am să mă duc la culcare. În timp ce se îndrepta spre ușă să iasă din dormitorul ei, se împiedică de covor. Căzu cu un bubuit. Paul Marriott, în vârstă de treizeci și unu de ani, tresări și deschise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
Poliției Odessa. 16. Se vor lua măsuri ca evreii să nu poată fugi din ghetou. În acest scop se va interveni pentru a se mări efectivul gărzilor din ghetou, întrucât soldații ce le compun sunt puțini și din cauza serviciului permanent obosiți. Drept pentru care am încheiat prezentul proces verbal. Președintele Biroului Central de Evacuare a Evreilor Prefectul Județului Odessa Colonel Velcescu Matei ss. Matei Velcescu Delegatul Curții Marțiale ss. Lt. Col. Mag. Bărdescu Delegatul Poliției ss. Lt. Col. Popovici Iulian Delegatul Primăriei ss
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cazul lui Kafka, ci despre o frică ce vine mai mult din exterior, din lume, din realitatea haotică, „tulbure“: „În ultimul timp realitatea devenise pentru el un acvariu tulbure în care plutea de sus în jos, de la dreapta la stânga, uneori obosit, alteori amuzat. ă... ț Interesul său în fața realității slăbise treptat și ajunsese la o formă extrem de rafinată: realitatea ajunsese ceva extrem de diluat, un joc de marionete, o mișcare pur mecanică“. O lume în mare parte neverosimilă Simulând realitatea, mai mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
penibilă. Păstrând proporțiile și schimbând ce e de schimbat, cam așa m-am simțit eu în drumul cursiv spre frumoasa stațiune Kaprun, deodată fracturat de un episod ridicol, într-un sătuc cu ghinion. Oprindu-mă la o benzinărie micuță și obosită, n-am mai făcut diferența între benzina propriu-zisă și motorina care-mi trebuia mie, astfel că am făcut o alimentare ca la carte cu un combustibil care ar fi putut să-mi distrugă motorul. Când am realizat tâmpenia comisă, era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
o carte de seamă citită atent decât zece cărți slabe răsfoite. Alături de știință și într-un fel dincolo de ea, literatura îți poate aduce cunoștințe noi și un orizont nou. Literatura bună deschide zările spiritului, dă frăgezime sensibilității, dă viață intelectului obosit de lucruri abstracte. Poezia cu darurile ei de frumusețe și farmec ne poartă prin marii ei slujitori până în limitele rugăciunii și muzicii. În legătură cu arta plastică e bine să frecventezi expozițiile și muzeele, pentru marii creatori străini și opera lor, deocamdată
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92967]