6,754 matches
-
pentru că disciplina caută în mod liber explicații, fără să le primească gata făcute din partea vreunei autorități tradiționale. Am dori să arătăm prin contribuția noastră că ansamblul metodelor, observațiilor și analizelor din antropologie ne poate ajuta să explicăm complexitatea lumii contemporane, pradă mișcărilor contradictorii ale proliferării diversității și ale abolirii barierelor. Contribuția antropologiei se întemeiază în primul rând pe o metodologie privilegiată: ancheta de lungă durată pe teren, observația participativă, comunicarea directă cu subiecții sociali care au ei înșiși interpretarea lor despre
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
România și Alianța Civică. Două organizații anticomuniste, complementare și convergente, la întemeierea cărora Doina Cornea a jucat un rol de prim ordin. Merite de necontestat, în ciuda unei campanii virulente și de un stalinism abject căreia autoarea noastră i-a căzut pradă. Nu însă și victimă doborâtă. Carte mult mai complexă, totuși, decât pare la prima vedere. O străbate de la un capăt la altul firul roșu al relației morală-politică. Este o idee cu totul centrală și, chiar dacă experiența sa politică era inevitabil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
unei mișcări literare conduse de evrei, dar și provincialismul inițial al publicației. În memoriile sale, Sașa Pană inventaria săgețile acide: "dacă aveți 3 lei, cumpărați revista Unu, organul de luptă literară al dorohoienilor. Veți râde." (Noica, în Ultima oră, 1929); Prada gândului nota că Unu apare sub direcția unui doctor de la Mărcuța; chiar și periodicul dorohoian Moldova literară recomanda cititorilor "să tragă de lanț, după întrebuințare"31. În aceeași tonalitate se exprimau și redactorii de la Cuvântul, Falanga, Viața literară, Adevărul literar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
acești ani, creând narațiuni cu o tentă de străvechime. Lungul nasului (localizare după Aulus Gellius, prin intermediul unui text probabil franțuzesc) e cap de serie pentru poveștile sale orientale, cu agerimi nastratinești, cu irizări de feeric și de fantastic: Pastramă trufanda, Pradă de război (după J. A. Decourdemanche), Calul dracului, pe motivul, clasic, al nefârtatului păcălit de o femeie, Abu-Hasan (după Le Dormeur éveillé, din culegerea lui A. Galland, Mille et une nuits), unde, cu un nestins chef de chiolhanuri, reapare inevitabilul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
urmă, organele olfactive periferice prezintă semne evidente de reducere (regiunea nazală cartilaginoasă). Organul lui Jacobson este, de asemenea, aproape complet involuat. Simțul mirosului este dezvoltat la unele specii, având rol în recunoașterea puilor de către mamă și invers sau în localizarea prăzii. Gustul este dezvoltat, dacă prada are gust neprielnic va fi evitată a doua oară de către lilieci. Simțul stato-acustic are un deosebit rol în viața chiropterelor. Mușchii urechii medii -tensorul timpanului și al scăriței foarte bine dezvoltați, sunt responsabili de tensiunea
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
semne evidente de reducere (regiunea nazală cartilaginoasă). Organul lui Jacobson este, de asemenea, aproape complet involuat. Simțul mirosului este dezvoltat la unele specii, având rol în recunoașterea puilor de către mamă și invers sau în localizarea prăzii. Gustul este dezvoltat, dacă prada are gust neprielnic va fi evitată a doua oară de către lilieci. Simțul stato-acustic are un deosebit rol în viața chiropterelor. Mușchii urechii medii -tensorul timpanului și al scăriței foarte bine dezvoltați, sunt responsabili de tensiunea lanțului de oscioare care conduce
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
tot peștera. De cele mai multe ori, aici hibernează lilieci din mai multe specii. c. Adăposturile ocazionale sunt situate în preajma locurilor de vânătoare, liliecii putând frecventa într-o singură noapte mai multe astfel de refugii, în care poposesc pentru a-și consuma prada. 2.1.3. Cerințele ecologice în adăposturi Adăposturile sunt alese în funcție de condițiile ecologice și climatice, dar și de prezența în apropiere a terenurilor de vânătoare. Aceste refugii trebuie să îndeplinească câteva cerințe foarte stricte și anume: să prezinte o temperatură
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
fiecărei specii, diferențele fiind date de frecvență, lungime de undă și de amplitudine. Chiar și în cadrul aceleiași specii, ele variază în funcție de condițiile în care se desfășoară zborul și de faza în care se află liliacul în procesul de capturare a prăzii. În pofida marii lor diversități, ultrasunetele emise de lilieci pot fi grupate în două categorii. Prima include sunete cu frecvență modulată și cu o durată de 1 până la 5 ms, care pornesc de la o frecvență înaltă și coboară abrupt la o
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
cu frecvență constantă atunci când ajung la o distanță de câțiva metri de ținta lor. Ultrasunetele în care predomină frecvența constantă sunt caracteristice speciilor din familia Rhinolophidae, care se hrănesc cel mai adesea în spații închise, precum pădurile compacte, unde detectarea prăzii este dificilă. Acești lilieci sunt renumiți pentru manevrabilitatea lor deosebită și zborul lent, putând culege prada de pe sol sau de pe frunze. Secvențele de sonogramă cu frecvență modulată apar atât la Rhinolophidae, cât și la Vespertilionidae. Ele sunt esențiale pentru capturarea
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
care predomină frecvența constantă sunt caracteristice speciilor din familia Rhinolophidae, care se hrănesc cel mai adesea în spații închise, precum pădurile compacte, unde detectarea prăzii este dificilă. Acești lilieci sunt renumiți pentru manevrabilitatea lor deosebită și zborul lent, putând culege prada de pe sol sau de pe frunze. Secvențele de sonogramă cu frecvență modulată apar atât la Rhinolophidae, cât și la Vespertilionidae. Ele sunt esențiale pentru capturarea unei prăzi care se deplasează rapid în spații mici, permițând evitarea, în ultimul moment, a unui
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
dificilă. Acești lilieci sunt renumiți pentru manevrabilitatea lor deosebită și zborul lent, putând culege prada de pe sol sau de pe frunze. Secvențele de sonogramă cu frecvență modulată apar atât la Rhinolophidae, cât și la Vespertilionidae. Ele sunt esențiale pentru capturarea unei prăzi care se deplasează rapid în spații mici, permițând evitarea, în ultimul moment, a unui obiect aflat în mișcare. Pulsațiile pot fi modifcate de fiecare liliac în funcție de necesități, dar în faza de apropiere de pradă, frecvența lor tinde să devină caracteristică
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Ele sunt esențiale pentru capturarea unei prăzi care se deplasează rapid în spații mici, permițând evitarea, în ultimul moment, a unui obiect aflat în mișcare. Pulsațiile pot fi modifcate de fiecare liliac în funcție de necesități, dar în faza de apropiere de pradă, frecvența lor tinde să devină caracteristică fiecărei specii. Așa cum s-a menționat, lungimea de undă se scurtează în zborul de hrănire odată cu apropierea de pradă, ceea ce are ca rezultat reducerea intervalului dintre două ecouri și implicit, creșterea eficienței sistemului de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Pulsațiile pot fi modifcate de fiecare liliac în funcție de necesități, dar în faza de apropiere de pradă, frecvența lor tinde să devină caracteristică fiecărei specii. Așa cum s-a menționat, lungimea de undă se scurtează în zborul de hrănire odată cu apropierea de pradă, ceea ce are ca rezultat reducerea intervalului dintre două ecouri și implicit, creșterea eficienței sistemului de ecolocație. Intesitatea sunetelor sau amplitudinea pulsațiilor variază în raport cu faza în care a ajuns vânătoarea. Ea este maximă în timpul căutării prăzii și se reduce treptat pe măsură ce
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de hrănire odată cu apropierea de pradă, ceea ce are ca rezultat reducerea intervalului dintre două ecouri și implicit, creșterea eficienței sistemului de ecolocație. Intesitatea sunetelor sau amplitudinea pulsațiilor variază în raport cu faza în care a ajuns vânătoarea. Ea este maximă în timpul căutării prăzii și se reduce treptat pe măsură ce insecta se află mai aproape sau dispare din raza de acțiune a liliacului. Există deosebiri considerabile între caracteristicile ultrasunetelor pe care diferitele specii le emit în faza de căutare, ele putând fi captate în teren
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
plasa de captură decât vespertilionizii. Aceștea din urmă au o rază de acțiune a sonarului de circa 20 m și pot detecta insectele de la o distanță de 8 m, pe când rinolofii trebuie să se apropie pâna la 2 m de pradă pentru a o detecta (Schober și Grimmberger, 1997). Spre deosebire de percepția vizuală, ecolocația prezintă și câteva dezavantaje (Neuweiler, 2000), dintre care cele mai importante sunt: Costul energetic ridicat. Eficiența redusă, datorită discontinuității fluxului de informații, întrucât ecolocația furnizează o serie de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
semnale obișnuite, cu frecvență modulată, atunci când vânează insectele de pe sol. Dacă insecta este localizată pe trunchiul unui copac, el încetează să mai emită semnale și zboară de-a lungul trunchiului, pe care îl scanează cu mustățile lui sensibile până când atinge prada. (Neuweiller, 1989). Hrănirea în imediata apropiere a vegetației. Speciile care vânează în apropierea solului sau a vegetației și-au dezvoltat strategii aparte pentru ca din multitudinea ecourilor recepționate, să le poată distinge pe cele care provin de la insecte. Liliacul cu potcoavă
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
să le poată distinge pe cele care provin de la insecte. Liliacul cu potcoavă, de exemplu, preferă să vâneze în vegetația densă. În primele două ore după asfințit, el zboară în jurul tufișurilor și copacilor. Restul nopții și-l petrece în așteptarea prăzii, atârnând de o ramură și rotindu-și continuu corpul pentru a sonda împrejurimile, iar de îndată ce își ia zborul, o capturează și revine cu ea în același loc (Neuweiller et al., 1987) Hrănirea deasupra zonelor acvatice. Acestea sunt reprezentate de suprafețele
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
în zone deschise. În acestă categorie intră liliecii care vânează la mare înălțime, deasupra copacilor, sau la înălțimi medii, de până la 2 m, deasupra vegetației ierboase. Ei utilizează semnale relativ lungi (660 ms), de tipul frecvenței constante. Imediat ce liliacul reperează prada și pornește în urmărirea ei, ultrasunetele devin scurte (15 ms), de tipul frecvenței modulate. În astfel de zone vânează preferențial Nyctalus noctula și Miniopterus schreibersii (Neuweiller, 1990). Zonele antropice reprezintă un mediu care atrage numeroase insecte și în care se
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
multe cicluri letargice, întrerupte la intervale rare și regulate atunci când condițiile de mediu sunt constante. Dar dacă vremea se încălzește și insectele încep să zboare unii lilieci se trezesc, rămânând activi ore întregi pentru a vâna și a-și digera prada. Atunci când există astfel de insecte, ei vânează atât în amurg, cât și înainte de răsăritul soarelui, sau chiar la lumina zilei. În ceea ce privește somnul diurn, acesta variază în funcție de cantitatea de hrană disponibilă. Durata și intensitatea lui tind să se reducă odată cu venirea
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Chirițescu, Dorel Dumitru, "Grecia sau inadecvarea la capitalism", în Revista Dilema Veche, nr. 594/ 2-8 iulie 2015 Chirițescu, Dorel Dumitru, " Mașina de fabricat bani", în Revista Dilema Veche, nr. 481/ 3-8 mai 2013 Chirițescu, Dorel Dumitru, "Miei și păsări de pradă", în Revista Dilema Veche, nr. 535/ 15-21 mai 2014 Chirițescu, Dorel Dumitru, "Președintele moral al României", în Revista Dilema Veche, nr. 540/19-25 iunie 2014. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Răsplata fraierului", în Revista Dilema Veche, nr. 519/23-29 ianuarie, 2014. Chirițescu
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
unii erau sceptici cu privire la transferul conceptelor din biologie la politică, alții dădeau adesea dovadă de naivitate, luînd anumite ipoteze drept sigure sau făcînd abuz de extrapolări și analogii, trecînd de la un nivel la altul, căzînd fă-ră să-și dea seamă pradă defectelor pe care le criticau la alții. O altă particularitate cu care se mîn-dreau mai mulți membri ai grupului privește ca-racterul marginal sau cel puțin foarte original al savanților prezenți: Henri Laborit, care debutase ca medic militar, studia acțiunea diferitelor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
absolută, a femeii iubite. Iar scopul foto grafiei este de a revela iubirea pe care o simți într-o singură imagine. Istoria se îneacă la mal Parisul trăiește sub vraja marelui Nord de cîțiva ani, de cînd s-a lăsat pradă unei noi mode literare și a primit cu brațele deschise literaturile scandinave, ilustrînd îndeosebi subgenuri ca romanul polițist, "negru", sau thriller-ul de o factură specială, în care ritmul lent, sumbru, melancolic se combină cu un umor decalat, pișcător și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lume, dar și de ele însele, întreținînd o vagă dialectică a atracției și respingerii, la limita supraviețuirii, deși corpul ocupă un loc central în scrierile lui Toussaint. La Marie Redonnet, procesul pare a se accentua, personajele fiind și mai palide, pradă unei degradări progresive, evoluînd într-un univers violent și recurgînd la dedublare. Dacă inițial ne-am putut gîndi că Lidia Cotea a ales-o pe Marie Redonnet pentru un soi de echilibrare "politic corectă" a panelului de scriitori prin introducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cu o omenire în declin, căci cei ce se încăpățînează să vadă în Cioran doar nihilistul tenebros, ce stinge candela în urma unei lumi pierdute, uită că acest teoretician al descompunerii a fost o ființă vioaie, care se lăsa cu voluptate pradă unor conversații frivole, care înjura cu aplomb (în românește!) și rîdea ca un copil. Vom adăsta, deci, fugitiv asupra uneia din cele mai savuroase și temeinice "ocupații" ale sale, pe care am numit-o iscusința-de-a-nu-face-nimic (le savoir-ne-rien-faire), în care a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
stadiu al dezvoltării capitaliste. În mod tradițional, se consideră că statele reflectă interesele divergente ale clasei burgheze. Gînditorii marxiști din această școală a monopolului consideră că s-a produs o schimbare istorică în cadrul capitalismului, atunci cînd piețele concurențiale au căzut pradă marilor trusturi. Capitalismul monopolistului în-seamnă o tot mai mare concentrare a producției și cartelizarea piețelor în țările capitaliste avansate. Rudolf Hilferding a arătat, în plus, că cele două capitaluri financiar și industrial, fuzionaseră în capitalul-finanță. Astfel, economiile industri-ale nu erau
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]