6,849 matches
-
urmat primele clase în satul natal, cu un învățător chemat din România, pentru a merge apoi la liceul românesc din Bitolia. Absolvent din 1891 al liceului, este inclus între cadrele didactice în 1891-1892 și 1895-1902, între timp având și alte profesiuni (conductor tehnic, negustor). Continuă studiile la București, unde frecventează cursuri la Litere și Drept. Pentru un timp, va fi profesor și director la școala din localitatea natală, profesor la gimnaziul din Ianina, interpret la Consulatul general rusesc din Salonic (1904
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
fizice și sportului (EFS), ele variind de la un subsistem la altul, în funcție de priorități. Spre exemplificare, obiectivele educației fizice a tinerei generații scot în evidență caracterul formativ, spre deosebire de cele ale educației fizice profesionale, cu un caracter mai diversificat determinat de varietatea profesiunilor, sau de educația fizică militară, cu obiective evident specifice. De asemenea, în cadrul subsistemului sportului, obiectivele diferă de la sportul de înaltă performanță la sportul pentru toți etc. * obiective de rangul 3 (numite și obiective cadru), care, dacă luăm ca exemplu educația
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
grupul samaritean), constituie un exemplu tipic de ceea ce se numește „istoricizare”, adică inserarea într-un context complet nou a unor elemente care la origine aparțineau ciclului agricol cananeean. a) Prin această procedură aceste elemente antice dobândeau un caracter probator în cadrul profesiunii de credință; de asemenea, contribuia la păstrarea vie a vechilor tradiții care nu mai erau considerate ortodoxe și erau dificil de înlăturat, dându-le un înțeles cu totul diferit de cel originar. Nici profeții, de altfel, nu combăteau mereu credințele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Confesiuni violente e o carte-interviu: o seamă de mărturii („literare, politice și biografice”, subiective, și, de aceea, controversabile) formulate într-o suită de convorbiri cu Constantin Iftime se articulează într-un autoportret, într-o autobiografie selectivă, operă de memorialistică și profesiune de credință totodată. Nu credem că se pot stabili deosebiri prea mari, nici de valoare și nici de substanță, între romanele lui Nicolae Breban, variațiuni minime pe aceeași temă. Având coordonate identice, ele par mai degrabă subdiviziuni enorme, născute din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
hainelor se explica prin faptul că un astfel de individ, servindu-se de obicei de livrea, păstrează cu anii un costum civil." Ipocrita fantezie călinesciană promovează pe strănepotul bucătarului grec în postura... aristocratică de servitor englez cu ascendenți în trecutul profesiunii, mai ales că Jurnalul matein îi relevă "un om de un snobism încîntător." Totuși, intuiția rămîne viabilă și e confirmată și de alte mărturii: Cezar Petrescu și-l amintește pe Mateiu, după primul război mondial, așteptînd în anticamera unui ministru
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
pe oricine avea bani, situație; disprețuia pe toți ceilalți" așa îl percepea Grigore Ghica în cartea sa Grigri iar Barbu Cioculescu îi subliniază zgîrcenia pe care o cultivă inclusiv după căsătoria care îi asigura ceea ce în stil oficial se numea profesiune proprietar: "...urmărește cu strășnicie restituirea celei mai neînsemnate datorii, reclamă un birjar care-i taxase prea piperat o cursă cu trăsura, obținînd prin hotărîre judecătorească restituirea diferenței; ...scotea banul fără plăcere" mai adaugă Barbu Cioculescu. O sondare a cauzelor care
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în caragealeologie, crede că numele corect este Mateiu Ion Caragiale așa cum autorul Crai-lor semna și în buletin; din certificatul de căsătorie a lui Mateiu rezultă că acesta era "fiu al decedatului Ion Caragiale și al D-nei Maria născută Piteșteanu de profesiune fără, domiciliată în comuna Viena Austria"; falsificarea datelor privind descendența maternă era în concordanță cu încercările de înnobilare ale ultimului Caragiale: pe un blazon ex libris desenat chiar de el, înscripționa în maniera ordinelor cavalerești (Ex libris domini Matthaeus Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
-o". De pe poziții nobiliare a abordat și "formula căsătoriei din interes, obișnuită în cercurile aristocratice" (B. Cioculescu); în certificatul de căsătorie era înscris evident, după propriile declarații că "Domnul Matei I. Caragiale, major, necăsătorit în vârstă de ani 38 de profesiune literat" era "fiu al decedatului Ion Caragiale și al D-nei Maria, născută Piteșteanu (sic!) de profesiune fără, domiciliată în comuna Viena Austria", mireasă fiind "Doamna Maria G. Sion necăsătorită în vârstă de ani 63, de profesiune fără [...] domiciliată în comuna
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Cioculescu); în certificatul de căsătorie era înscris evident, după propriile declarații că "Domnul Matei I. Caragiale, major, necăsătorit în vârstă de ani 38 de profesiune literat" era "fiu al decedatului Ion Caragiale și al D-nei Maria, născută Piteșteanu (sic!) de profesiune fără, domiciliată în comuna Viena Austria", mireasă fiind "Doamna Maria G. Sion necăsătorită în vârstă de ani 63, de profesiune fără [...] domiciliată în comuna București [...] fiică a D. George Sion de profesiune mort". Pun la îndemîna cititorului și date din certificatul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de ani 38 de profesiune literat" era "fiu al decedatului Ion Caragiale și al D-nei Maria, născută Piteșteanu (sic!) de profesiune fără, domiciliată în comuna Viena Austria", mireasă fiind "Doamna Maria G. Sion necăsătorită în vârstă de ani 63, de profesiune fără [...] domiciliată în comuna București [...] fiică a D. George Sion de profesiune mort". Pun la îndemîna cititorului și date din certificatul de naștere a lui Mateiu, fiul Mariei Constantinescu, 20 ani, rentieră, București, strada Frumoasă, nr.14 și al lui Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Caragiale și al D-nei Maria, născută Piteșteanu (sic!) de profesiune fără, domiciliată în comuna Viena Austria", mireasă fiind "Doamna Maria G. Sion necăsătorită în vârstă de ani 63, de profesiune fără [...] domiciliată în comuna București [...] fiică a D. George Sion de profesiune mort". Pun la îndemîna cititorului și date din certificatul de naștere a lui Mateiu, fiul Mariei Constantinescu, 20 ani, rentieră, București, strada Frumoasă, nr.14 și al lui Ioan I. Caragiali, 33 ani, rentier, aceeași adresă. Deoarece Maria Constantinescu nu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a libertății; desigur, fără să intervină, în legătură cu acest fapt, vreun nonsens. Dubla "determinare" a libertății, prin natură și social, este în sensul determinismului prin finalitate: ea exprimă finalitatea naturii înseși, dar și finalitatea contextuală, particularizată, a muncii concrete determinată ca profesiune. Formal, libertatea condiționată este însuși opusul său, ne-libertate; dar și libertatea absolută este tot ne-libertate. Cele două determinări naturală și socială se limitează reciproc, așa încât libertatea nu poate fi absolută, dar nici nu poate fi negată absolut. Libertatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalității din Personalismul energetic și Vocația..., determinismul prin finalitate dobândește o întemeiere "materială"; istoria, concepută ca evoluție a personalizării, îi conferă conținut. Formele personalității sunt realități sufletești și culturale care adună, în unitatea de viață umană: eu, aptitudini de muncă, profesiuni și chiar vocații. Temeiul "material" al determinismului prin finalitate este însuși mersul istoric al personalizării către personalitatea energetică. De asemenea, confirmarea conceptului determinismului prin finalitate se înfăptuia prin teoria vocației, potrivit căreia vocația apare ca anticipație (prin funcție) și personalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și sunt optimizate condițiile educației ce are ca scop formarea vocațiilor. Termenul de personalitate energetică manifestă o oarecare ambiguitate. Semnificația lui din Personalismul energetic personalitatea energetică este profesionistul de vocație suportă modificări semnificative în Vocația..., unde se face distincție între profesiune și vocație, între profesionist și om de vocație, distincții care în Personalismul energetic sunt cel mult implicite. Vocația, ca personalitate energetică, reprezintă o înfăptuire a acesteia diferită de profesionist. Diferența o putem gândi din două unghiuri: 1) istoric, potrivit căruia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
însă cu punctul de vedere weberian în contextul discuției despre relația dintre vocație și noroc din Vocația..., unde afirmă că "doctrina predestinațiunii", proprie bisericii calvine, nu a creat prin ea însăși vocații în sensul muncii capitaliste. Însăși această doctrină, precum și profesiunile specifice acestei munci sunt acte vocaționale. A doua schiță a vocației concentrează mai multe repere semantice. Vocația este "pârghia cea mare a progresului"; în ea "se întrupează la un loc cele mai înalte însușiri morale și intelectuale ale sufletului"228
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
natură"235. Primul își calculează câștigurile materiale; cel de-al doilea este în afara presiunii acestora. De altminteri, profesionstul trudește, pe când omul de vocație muncește. Acesta din urmă crează tiparul unei profesii și se află în poziția inventatorului: dezacordul între o profesiune și aptitudinile sale duce la inventarea unei profesiuni noi, compatibilă cu aptitudinile pe care le posedă. Toate profesiile au fost inventate de oamenii de vocație. Într-un fel, calea nouă pe care vocația o propune nu este legată intim de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de-al doilea este în afara presiunii acestora. De altminteri, profesionstul trudește, pe când omul de vocație muncește. Acesta din urmă crează tiparul unei profesii și se află în poziția inventatorului: dezacordul între o profesiune și aptitudinile sale duce la inventarea unei profesiuni noi, compatibilă cu aptitudinile pe care le posedă. Toate profesiile au fost inventate de oamenii de vocație. Într-un fel, calea nouă pe care vocația o propune nu este legată intim de tradiția profesională, dar nu există nici o ruptură absolută
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tradiției profesionale (a muncii), nicidecum la aneantizarea ei. Existența omului este legată și de împrejurări concrete care hotărăsc munca profesională. De asemenea, vocația lucrează și în limitele unui mod de muncă, înnoind continuu acest spațiu profesional. Vocația este nimbul fiecărei profesiuni"; "vocația înnobilează profesiunea"236. Absența vocației dintr-o profesiune face ca aceasta să devină rutinieră sau vetustă. Munca, sistemul de referință al relației dintre profesionist și omul de vocație, este faptul uman care susține evoluția culturală. Dar ea specifică vocația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
muncii), nicidecum la aneantizarea ei. Existența omului este legată și de împrejurări concrete care hotărăsc munca profesională. De asemenea, vocația lucrează și în limitele unui mod de muncă, înnoind continuu acest spațiu profesional. Vocația este nimbul fiecărei profesiuni"; "vocația înnobilează profesiunea"236. Absența vocației dintr-o profesiune face ca aceasta să devină rutinieră sau vetustă. Munca, sistemul de referință al relației dintre profesionist și omul de vocație, este faptul uman care susține evoluția culturală. Dar ea specifică vocația în sensul înnobilării
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omului este legată și de împrejurări concrete care hotărăsc munca profesională. De asemenea, vocația lucrează și în limitele unui mod de muncă, înnoind continuu acest spațiu profesional. Vocația este nimbul fiecărei profesiuni"; "vocația înnobilează profesiunea"236. Absența vocației dintr-o profesiune face ca aceasta să devină rutinieră sau vetustă. Munca, sistemul de referință al relației dintre profesionist și omul de vocație, este faptul uman care susține evoluția culturală. Dar ea specifică vocația în sensul înnobilării ei cu posibilitatea de a schimba
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
spirit științific (astrofiziciană de profesie), dar e „magică” în toate celelalte privințe. „Vela”, soție la timpul trecut, e la fel de sexy și de disponibilă (poate fiindcă naratorul narcisist are acest efect galvanic asupra oricărei femei), dar sideralitatea ei (sugerată marginal de profesiunea „Minnei”) este doar răceală manipulatoare și șantajistă, calcul carierist și factor distructiv (profesional, e specialistă în teoria haosului). 14. Nu e locul să redeschid aici pe larg dosarul politic al lui Mircea Eliade, mult discutat în România în ultimii ani
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în general, pe care le interpretează prin prisma realităților biologice de la care omul ca ființă viețuitoare nu se poate abate, nici în existența sa individuală și nici în planul existenței sale sociale. Crezul său medical, de exemplu, este o adevărată profesiune de credință, neegalat în istoria medicinii, prin mesajul său umanist, prin dăruire pentru cauza omului în suferință, pri n caritatea creștină strâns legată de actul medical și de statutul medicului în societate (foto pg. 28, 2 sus). Evocatoare sunt seria
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
eroare. Atitudinea lui Paulescu, care argumenta științific poziția sa de la înălțimea catedrei, nu a trecut neobservată. Poziția și mai ales demonstrația sa a stârnit controverse aprinse în lumea științifică a timpului său dominată de oameni pentru care materialismul era o profesiune de credință. De altfel progresele științifice și revoluția industrială creau impresia că omul este măsura tuturor lucrurilor și stă în puterea lui să stăpânească și să domine natura, context în care părea justificată concepția filosofică despre materialitatea lumii, totul reducându
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
stat sau cetățean. Lucrurile nu se opresc aici în opinia lui J.J. Rousseau. Ca un corolar al despotismului, statul va avea sub control și conștiințele, pentru că opiniile cetățenilor trebuie să fie în conformitate cu cele ale statului, iar în baza convenției civile (profesiune de credință) orice individ poate fi izgonit, nu ca necredincios ci ca nesociabil, iar pedeapsa să fie cu moartea dacă după abjurarea convingerilor sale se comportă la fel. Marele istoric și critic al Revoluției franceze Henri Taine definește din această
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în eforturile de depășire a unui control simbolic asupra definiției colective a situației politice. Aspiranții la putere caută să impună supremația propriei lor definiții, grație simbolurilor reprezentate de cuvinte, imagini, filme, citate, argumente, discursuri, mici fraze, fotografii, afișe, clipuri, cărți, profesiuni de credință, scrisori, muzică etc. Cu alte cuvinte, putem vorbi despre construirea unei interpretări cu vocație strategică și care se va împotrivi interpretărilor rivale, pentru cucerirea puterii. Din această înfruntare simbolică vor rezulta nu doar rezultatele electorale imediate, ci și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]