7,890 matches
-
adânci. Orașul și ochiul demn de repliere asupra detaliilor trecutului, prea mult lăsate în veghea unor subterane vieți. Orașul și lumina cu sclipiri răsfrânte de oceanul de ziduri în zile solare. Acum putem vedea și ceea ce nu se vede, acum profunzimile lui nu mai sunt doar iluzii, acum ochiul inert devine tandru, sensibil dar și lucid. Și tot acum poate să înceapă visul nesfârșit despre începuturi, ușor, ușor desprins dintre pietrele de temelie ale edificiilor, estompate de timp, de slaba noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și interogație poate să anunțe un semn al cordialității cu filozofia și apoi certitudinea intrării în zona ei. Ajuns aici, atracția către absolut, în sensul cercetării acestuia, conduce la dimensiunea existențială a omului și la cheia hermeneutică cu ajutorul căreia înțelegi profunzimile faptului absolut. Altfel, orice explicație a vieții, ruptă de raporturile în care ea se află cu metafizica gândirii și cu transcendența, se transformă într-un nonsens. A exista în etic înseamnă deja o ameliorare a fragilității omului. 94 Cu cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
August 1994) IOANID ROMANESCU "Centrul în care se află poetul e de fapt spiritualitatea de care aparține" Avem convingerea, noi, cititorii și nu numai noi, ci și critica literară că dumneavoastră v-ați impus printr-o creație lirică de mare profunzime. Sunteți un poet remarcabil, original și "foarte loial față de ideea că prin vocea creatorului se exprimă vocea universului întreg" (Eugen Simion). Deși vi s-a dus vestea că sunteți un mare însingurat, dumneavoastră, Ioanid Romanescu, exprimați, prin poezia pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
public culturii media și tentativele de analiză a efectelor media trebuie să aibă în vedere faptul că multe dintre mesajele culturii media au caracter subliminal și poate nu sînt percepute în mod conștient. O critică de diagnostic presupune o anumită profunzime a culturii media și folosește metode de interpretare mitică și simbolică pentru a scoate la iveală sensurile ascunse, latente și subliminale. Aplicînd, de exemplu, metoda psihanalitică la lectura filmului Top Gun, se poate vedea că acest film se centrează în jurul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
formă extrem de expresivă, iar raperii au voci, stiluri și mesaje distincte, adesea legate de politica modernă. În opoziție cu textele postmoderne fragmentare, plate, unidimensionale și lipsite de continuitate, care nu se referă decît la ele însele ori cărora le lipsește profunzimea dată de sens, colajul realizat în majoritatea muzicii rap aduce adesea ceva nou în zona afirmațiilor politice, ceva întrucîtva diferit de fragmentele de nonsens sau de sensul minimalist. Rapul se identifică adesea cu politici specifice, precum radicalismul negrilor din anii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de momente intens euforice, fragmentate și lipsite de legătură între ele și că sinele modern lipsit de un centru nu mai cunoaște experiența anxietății (într-o societate în care maladia psihică postmodernă tipică este isteria) și că nu mai are profunzimea, stabilitatea și coerența care reprezentau idealul și, în cazuri fericite, chiar realizarea sinelui modern (Baudrillard, 1983c; Jameson, 1983, 1991). Teoreticienii postmoderniști susțin că subiecții au suferit un proces de implozie devenind o masă (Baudrillard, 1983 b), că un tip de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o galaxie de stări hiperfibrilate... O ființă traumatizată, produsă în serie." (Kroker și Cook, 1986: 274) Multe dintre teoriile postmoderne dau culturii media statutul privilegiat de centru al imploziei identității și de fragmentare a subiectului; există însă puține studii de profunzime ale textelor media și ale efectelor acestora din această perspectivă. Cu excepția lucrărilor lui Jameson (vezi Kellner, 1989 c), puțini dintre teoreticienii postmoderni au condus o examinare sistematică și susținută a textelor propriu-zise și a practicilor din cultura media populară. De
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vedea ce informații ne pot ele da în privința identității în societatea contemporană. Selecția pe care o propun eu nu este imparțială, dar este simptomatică pentru ceea ce sînt în general considerate trăsăturile caracteristice ale culturii postmoderne: proliferarea și diseminarea imaginilor fără profunzime; intensități orbitoare obținute prin intermediul tehnologiei de vîrf; pastișarea și implozia formelor și citarea și repetarea unor imagini și forme apărute anterior. Mă voi concentra asupra imaginii identității într-un serial de televiziune popular precum Miami Vice, care este adeseori considerat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
adevăr, descrierile de acest fel pot fi înșelătoare. Resping în special explicația deja familiară despre cultura postmodernă a imaginii că este în mod fundamental plată și unidimensională. Pentru Jameson, postmodernismul prezintă "apariția unui nou tip de nivelare și lipsă de profunzime, un nou tip de superficialitate în cel mai literal sens al cuvîntului reprezentînd poate caracteristica formală supremă a tuturor tipurilor de postmodernism" (1984: 60). După Jameson, "atenuarea afectului" în cultura postmodernă a imaginii este reluată de eurile postmoderne care sînt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Jameson, "atenuarea afectului" în cultura postmodernă a imaginii este reluată de eurile postmoderne care sînt, se spune, lipsite de energiile expresive și de individualitățile caracteristice modernismului și eului modern. Atît eul, cît și textul postmodern sînt plate și lipsite de profunzime, superficiale și pierdute în intensitățile și vacuitățile momentului, lipsite de substanță și semnificație, ca și de legături cu trecutul. Asemenea texte și existențe postmoderne unidimensionale pun în discuție relevanța modelelor hermeneutice de profunzime, precum modelul marxist al aparenței și esenței
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
textul postmodern sînt plate și lipsite de profunzime, superficiale și pierdute în intensitățile și vacuitățile momentului, lipsite de substanță și semnificație, ca și de legături cu trecutul. Asemenea texte și existențe postmoderne unidimensionale pun în discuție relevanța modelelor hermeneutice de profunzime, precum modelul marxist al aparenței și esenței, al conștiinței false și adevărate, al ideologiei și adevărului; modelul freudian al semnificațiilor latente și manifeste; modelul existențialist al existenței autentice și neautentice; modelul semiotic al semnificatului și semnificantului. În ansamblu, postmodernismul reprezintă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și semnificantului. În ansamblu, postmodernismul reprezintă, așadar, moartea hermeneuticii; în locul noțiunii lui Ricoeur (1970) de "hermeneutică a suspiciunii" și lecturii moderniste polisemice a textelor și simbolurilor culturale, apare viziunea postmodernistă conform căreia nu mai există nimic dincolo de suprafața textului, nici profunzime, nici o pluralitate de semnificații pe care cercetarea critică să o descopere și explice. Din această perspectivă postmodernă asupra textelor și eurilor, rezultă că o teorie culturală postmodernă trebuie să se mulțumească să descrie suprafața sau forma textelor culturale și nu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturi postmoderne fără relief a imaginii și susțin că studiile culturale trebuie să se bazeze pe teoriile postmoderne, dar și pe alte teorii critice pentru a face o analiză atît a imaginii, cît și a semnificației, a suprafeței și a profunzimii, dar și a elementului politic și erotic al produselor culturale. Ca atare, susțin că analiza interpretativă a imaginii, a subiectului, a ideologiilor și a semnificațiilor continuă să-și păstreze importanța în analizarea acelor texte considerate a fi paradigme ale culturii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o seară înainte și nu pot face o relatare coerentă despre programele serii anterioare. Cu toate acestea, este exagerat să se afirme că televiziunea subminează neîncetat semnificația și anulează semnificanții lipsiți de semnificați într-un hiperspațiu plat unidimensional, lipsit de profunzime, efecte sau înțeles. Ca urmare, voi exclude ideea postmodernă a unei culturi aflate într-un proces de dezintegrare în imagine pură, lipsită de referent, conținut sau efecte, devenind în cazul limită zgomot pur și voi susține, dimpotrivă, ideea că atît
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
al unui conflict între valori, al unor mesaje și poziții politice foarte specifice (vezi Best și Kellner, 1987 și analiza ce urmează). Grossberg (1987) susține și faptul că Miami Vice, ca și alte produse ale culturii postmoderne, obliterează sensul și profunzimea considerînd că: "Miami Vice este, așa cum au arătat criticii, concentrat în întregime la nivelul superficialității. Iar această superficialitate nu este altceva decît o colecție de citate provenind din ruinele propriei noastre istorii colective, o serie mereu în schimbare de lucruri
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o greșeală să se treacă repede peste asemenea produse culturale, indiferent de modul în care sînt privite și percepute de unii spectatori. Pentru o lectură postmodernă, unidimensională, un produs precum Miami Vice nu este altceva decît o suprafață lipsită de profunzime sau planuri de semnificații. În lectura mea însă, forma, subiectul, imaginile se constituie într-un text polisemic cu o multitudine de sensuri posibile care impun lecturi plurivalente care să sondeze diferitele nivele ale textului. Din punct de vedere al interpretării
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care sînt texte culturale cu un mare grad de complexitate și care permit o varietate de interpretări. Dacă privim "arta postmodernistă" ca pe o expunere fragmentată de elemente lipsite de unitate într-un joc plat și superficial al suprafețelor, fără profunzime sau semnificație (așa cum propun Jameson 1991 și alții), cea mai mare parte a creației Madonei nu poate fi sub nici o formă considerată "postmodernistă", în acest sens al cuvîntului. Dimpotrivă, atît videoclipurile mai realiste, cît și cele moderniste transmit semnificații și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și să proiecteze un joc de semnificanți plați, de imagini euforice care se sustrag sensului și interpretării, ca în definiția conceptului de postmodernism dată de Jameson (1991), cu care operez eu. În opoziție cu un asemenea text postmodern lipsit de profunzime, marea majoritate a creațiilor Madonei necesită interpretare, iar unele conțin structuri estetice complexe care exprimă stilul și gîndirea Madonei, care necesită o activitate de interpretare și produc interpretări polivalente, fiind "moderniste" în sensul pe care îl folosesc în acest studiu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
existenței, multidimensional și tulburător. Deși Gibson utilizează temele lui Baudrillard: simularea și hiperrealitatea, ciberspațiul din Neuromancer este complex, letal, plin de mister, multidimensional, un loc al aventurii, în vreme ce, dimpotrivă, extazul comunicațional al lui Baudrillard este plat, unidimensional și lipsit de profunzime sau mister, fiind pe deplin vizibil și "obscen" (1903c: 130-1). Lumea postmodernă a autorului francez este rece, operațională, raționalistă și funcțională, lipsită de secrete și surprize; cea a lui Gibson este fierbinte, opacă, misterioasă, plină de surprize și amenințări. În
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și un desert cultural. El folosește imaginea deșertului ca pe o metaforă-cheie pentru interpretarea Americii, descriind miracolul american ca pe "un miracol al obscenității" în care nimic nu rămîne ascuns, totul este dezvăluit, vizibil, etalat. Această societate superficială, lipsită de profunzime este caracterizată de "deșerturi golite de sens", iar călătoria sa prin America produce "o abia perceptibilă evaporare a sensului". "America" este, așadar, alegoria unei țări care pentru el este un pur joc al semnelor, golite de sens, scop sau valoare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
originală a modernității", lipsită de tradiții și istorie, "trăind într-o perpetuă simulare, într-un perpetuu prezent dominat de semne". Prin contrast, Euopa are o istorie, are tradiții politice și culturale (are, așadar, o politică și o cultură și are profunzime). Dimpotrivă, America prezintă "ceea ce s-ar putea numi gradul zero al culturii, puterea inculturii. Nu are nici un sens încercarea noastră de a ne adapta mai mult sau mai puțin la această imagine a Americii, căci viziunea lor asupra lumii va
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
teoriei postmoderniste necesită, așadar, existența unei teorii sociale critice pentru a determina schimbările culturii media, pentru a-i plasa produsele în contextul necesar, dar și pentru a le stabili efectele. Baudrillard, dimpotrivă, teoretizează un extaz al comunicării plat, lipsit de profunzime, superficial, în care imaginile și discursurile circulă în spațiul hiperreal, pierzînd orice contact cu realul. În mod cu totul curios, aceasta este și soarta pe care o are teoria sa, pe care el însuși e de acord să o numească
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
autorului însuși decît asupra obiectului scrierilor sale; el nu reușește să surprindă tocmai ceea ce este mai original în societatea americană, proliferarea noilor tehnologii și a noilor experiențe tehnologice, subiecte pe care le urmărise cîndva și le studiase cu interes și profunzime. 34 Gibson consideră că teroarea viitorului va fi plictiseala și conformismul induse de cei ca Jerry Falwell și de dreapta radicală (Mondo 2000, nr. 7: 59). 35 A se vedea atenția pe care Baudrillard o acordase în etapa anterioară politicilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
către intervenția armatei / 330 Niveluri de intervenție a armatei / 334 Regimurile militare și destinul lor / 337 Privire de ansamblu / 342 Bibliografie suplimentară / 343 Capitolul 20 Adjudecarea regulilor și judecătorii / 345 Introducere / 345 Adjudecarea regulilor și independența curților de justiție / 348 Profunzimea adjudecării regulilor / 353 Sfera de cuprindere a adjudecării regulilor / 358 Privire de ansamblu / 361 Bibliografie suplimentară / 362 Capitolul 21 Procesul politicilor publice / 363 Introducere / 363 Ce este procesul politicilor publice? / 364 Indivizii și forțele socio-economice / 367 Până unde este rațional
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fără a se răspândi pe întreg globul, constituționalismul a părut vreme îndelungată să se limiteze în primul rând la o "regiune atlantică" restrânsă. Chiar dacă a existat o expansiune a guvernării constituționale în timpul anilor 1980, există încă o mare îndoială asupra profunzimii cu care a fost înrădăcinat constituționalismul. Studiul comparativ al guvernării ca studiu al sistemului politic Studiul comparativ al guvernării nu se mai poate limita așadar la studiul configurațiilor constituționale. Într-adevăr, căutarea unei structuri mai largi începuse chiar dinainte de cel
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]