6,510 matches
-
menționat este prima lucrare de acest gen apărută la noi în țară, care conține o prezentare completă a sistemului fonetic și gramatical al limbii slave vechi. Activitatea științifică a lui A. Zacordoneț, concretizată în circa 100 de titluri (studii, articole, recenzii, noteă, se referă la domeniul lingvisticii, cât și la cel al istoriei și criticii literare. Ca amploare însă, problemele de limbă care l-au atras depășesc cele două domenii amintite mai sus. Fiind un eminent slavist, cercetările sale din domeniul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Havel. Când a apărut cartea sa de convorbiri, Interogatoriu în depărtare, am scris un articol entuziast în "Ziarul de Iași", apoi mă așteptam ca toată presa să explodeze pe acest subiect. Spre uimirea mea, nu am găsit nicăieri nici măcar vreo recenzie. Fatalmente, nu am citit întreaga presă românească din 1992-1993, dar cele mai importante reviste și ziare mi-au căzut sub ochi. Și... nimic. Nu ne mai interesa Havel, subit, după ce am făcut atâta caz pentru absența sa din câmpul nostru
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Nicoleta Coatu, Mihai A. Canciovici, Tiberiu Alexandru, Corneliu Dan Georgescu, Iosif Herțea, Ion Chiș Ster ș.a., ca și ale unor reputați etnologi și antropologi străini, precum Marianne Mesnil, Cristina Papa sau Harry A. Senn. Rubricile sunt, de regulă, „Studii”, „Note”, „Recenzii”, dar mai apar și alte compartimentări ca, de exemplu, „Sistematica-tipologica”, „Arhiva”, „Contribuții de istoria folcloristicii și a etnografiei”, „Centenarul nașterii lui Béla Bartók” ș.a. Spre deosebire de vechiul anuar, în relație, iarăși, cu specializarea cercetătorilor, sunt publicate contribuții de etnomuzicologie și etnocoreologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
de a juca un rol politic în societatea românească, poate chiar de a structura un eventual partid catolic, după model occidental, ca manieră de a maximiza mesajul catolic în spațiul public românesc (continuarea îmi aparține). * * * Chiar făcută la rugămintea autorului, recenzia academică trebuie să ia în discuție și unele observații asupra textului. Nu atât pentru a diminua meritele lucrării, în ansamblu, indiscutabile de altfel, ci ca formă pentru a-i sugera domnului Ghercă o nouă posibilă direcție de cercetare. Capitolul I
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
primul ministru 397, Patriotism și creștinism 398, 24 ianuarie comemorarea unirii ne trebuie un ideal 399, Educația morală în școală 400. Din cuprinsul ziarului putem remarca faptul că existau unele rubrici constante, care apăreau număr de număr, precum: Literatură-Artă Știință Recenzii, Știri de tot felul și de pretutindeni etc. Erau și articole care apăreau în mai multe numere, ca o serie, până se epuiza tema respectivă, după care se trecea la alta. Se redactau însă și materiale care apăreau o singură
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cele mai importante cotidiene românești, având tirajul cel mai mare. Conținutul ziarului are un caracter enciclopedic: articole și comentarii de politică internă și externă, știri și informații din întreaga lume, reportaje parlamentare și judiciare, un foileton, cronici literare și dramatice, recenzii, note bibliografice, versuri, schițe și povestiri, umor, curiozități geografice și istorice, relatări de călătorie, articole de astronomie și medicină, rubrici de muzică, modă, jocuri distractive ș.a. Cazzavillan îi anexează numeroase suplimente - literare (începând din 1888), umoristice, ilustrate, pentru copii etc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
notorii, e prezentă prin poezii semnate de Gheorghe Stroescu, G. Marinescu-Fulga, Decebal Ghițescu, Gh. T. Dâmboianu, Fany Ștefănescu-Moldovan, prin pagini de proză (C. Delamovilă, Mariana Ștefănescu, Rozalina Melinescu, Virgil Ștefănescu, Al. Gr. Piepteanu, Elena Ștefănescu, Rodica Popescu, Ana Stroescu) și recenzii semnate de Pericle Martinescu, Marin C. Ionescu și Dragoș Protopopescu. Sub impactul curentelor politice ale vremii, revista sprijină Liga Antirevizionistă Română, condusă de Stelian Popescu, directorul „Universului”. Alunecarea revistei spre ideologia de dreapta e și mai evidentă în numărul 6
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285892_a_287221]
-
nu i-a convins pe detractori ca începea o epocă nouă. Se deduce indirect din acest atac că Pinter marchează un alt timp literar. "Pinterescul" e cu totul un alt fel de literatură decât se aștepta autorul nedumerit al acestei recenzii belicoase. Un alt fel de literatură, pe care acest premiu Nobel o consfințește. Numai că, în literatură, din păcate (știa Eliot ce știa), orice consfințire e o condamnare. S-a legiferat, trebuie încălcat. Poate un nou Harold Pinter bate la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
percepe mai degrabă melodia, cântecul? LV. Cum ți se pare reacția criticii la poezia ta? Ce critici îți plac? Cei clari ori cei sofisticați, savanții abordării? Fiindcă prea puțini critici știu îmbina utilul cu plăcutul. MK. Am avut noroc de recenzii bune și sunt extrem de recunoscătoare celor ce își dau osteneala să re-imagineze ceea ce scriu, celor ce petrec un timp gândind la ce fac eu. S-a întâmplat uneori ca unii critici să mă așeze într-un spațiu unde nu mă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fi citit cu plăcere de cei interesați. Deplâng tendința unei mari părți din critica post-structuralistă (nu chiar toată) de a pune pe cititor în încurcătură cu premeditare. Un eseu critic bun are o intrigă are surprize care aduc satisfacție intelectuală. Recenziile implică o responsabilitate specială, aceea de a fi drept cu opera, fiindcă ele afectează felul cum această operă e primită. Critica universitară se scrie abia atunci când opera are o valoare recunoscută, așa că această critică poate merge pe drumul ei fără
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
M-am născut în partea de nord-est a Manhattan-ului, într-un spital de pe East River, dar am crescut în Brooklyn Heights. Tatăl meu, compozitor, scria atunci pentru Times și a dat un anunț la nașteri, care semnala ironic, ca o recenzie, debuturile noastre muzicale gemene (eu sunt sora mai mare, cu opt minute). Eram prezentate ca "soprane remarcabile, care practică mai ales muzica atonală, cu prea puțină subtilitate, dar cu mare forță". Nimic nou de atunci încoace, pe acest plan. Fiecare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
este numit profesor agregat la Catedra de filologie clasică a Universității nou înființate în Cluj și se dedică realizării „unității culturale”. Scrie în „Revista istorică”, „Transilvania”, „Dacoromania”, „Cultura poporului”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”; la „Ramuri” susține o rubrică de recenzii. Scoate, în 1923, gazeta „Conștiința românească”, unde e sprijinit de N. Iorga și Sextil Pușcariu, ține în cadrul Astrei numeroase conferințe: Valoarea culturii naționale, Sufletul latin, Scriitori și public în lumea veche ș.a. Inițiază extensiunea universitară în Transilvania. Este între ctitorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
război din „Neamul românesc”, pledoaria renașterii prin cultură din paginile scrise în ziare și reviste din Ardeal - unește faptul divers cu „principiul etern care-i dă viață”, atingând, prin forța convingerilor, dimensiunea unui document de demnă responsabilitate, interioară și civică. Recenzii și cronici se disting prin rigoare științifică. Literaturii i se cere să fie „sănătoasă, cuminte, ferită de molima modelelor”. Afectivitatea, dominată de inteligență, impregnează versurile sale, paginile de jurnal, reflecțiile. Meditație tinzând către adevărurile general umane (de unde și turnura gnomică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
să înțeleagă un fenomen motivațional particular, o circumstanță particulară care afectează motivația, anumite grupuri de oameni, întrebări teoretice. O mini teorie explică unele, dar nu toate comportamentele bazate pe motivație (Reeve, 2009). 3.2.2 Natura activă a persoanei În recenzia din anii 1960 a teoriilor motivației, Charles Cofer și Mortimer Appley (apud Reeve, 2009) au împărțit teoriile motivației în cele care susțin un organism pasiv care conservă energia și cele care propun existența unui organism activ, în continuă expansiune. Ideile
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de la nota polemică până la eseul de idei. O rubrică permanentă de cronică literară, „Pe margini de cărți”, este susținută cu competență mai întâi de Octav Șuluțiu, apoi de Mircea Alexiu și de George Demetru Pan. Există și o rubrică de recenzii, „Cronica măruntă”, foarte bogată. Din sumar nu lipsesc studiile tematice: Dan Petrașincu, Femeile în literatura românească, N.I. Herescu, Eminescu și clasicismul ș.a., nici evocările sau restituirile istorico-literare, aparținând fie lui Constantin Virgil Gheorghiu, fie cuiva care folosește pseudonimul Cronicar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
teza de doctorat. Revine la București, la Catedra de filologie rusă a Facultății de Limbi Slave, unde parcurge toate treptele universitare până la gradul de profesor (1997). Colaborează la „Analele Universității București”, „Luceafărul”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de referate, recenzii și sinteze”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Romanoslavica”, „Secolul 20”, „Vestnik Moskovskogo Universiteta”, „Viața literară sovietică” ș.a. Format în cadrul școlii lui V. I. Propp, R. aplică metoda structuralistă în studiile sale, care au în vedere - și pe urmele unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
anunță interesul autorilor pentru subiecte care îi vor preocupa constant; așa, de pildă, Cezar Papacostea scrie despre locul literaturii și al filosofiei în existența grecilor, D. Murărașu studiază opera lui Lucrețiu, I.M. Marinescu pe aceea a lui Iuvenal. Cronicile și recenziile la ultimele apariții editoriale din țară și din străinătate consemnează rezultatele celor mai recente cercetări privitoare la lumea veche. Mai colaborează I. Valaori, Constantin Balmuș, T. Chețeanu, Al. Popescu-Telega, Felicia Brătianu. F. și revista „Orpheus” își încetează simultan apariția pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286972_a_288301]
-
să ne întrebăm cum să interpretăm povestirile biblice despre istoria Israelului, și tocmai acesta este scopul acestei cărți care, din această perspectivă, completează în mod fericit pe cea pe care am citat-o. Pentru mai multe informații poate fi consultată recenzia pe care am făcut-o la lucrarea lui Finkelstein și Silberman în Rasegna di Teologia 44 (2003), 133-139. Capitolul 1 A povesti istorii sau a scrie istoria Tradițional, Biblia se prezintă ca o carte de istorie sau de istorii, cu
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
încercând o paralelă cu Don Quijote de la Mancha”. Cu numărul 9-10/1926 se încheie prima serie a revistei. În seria următoare se impune contribuția lui Ovidiu Papadima, adept al criticii pozitiviste, profesionale și realiste și care va semna majoritatea articolelor și recenziilor. În cronica la Istoria literaturii române contemporane de E. Lovinescu (4-5/1927), el îi reproșează criticului lipsa de obiectivitate: „dus de valul actualității, dl. Lovinescu a neglijat de multe ori criteriile obiectivității [...]. Capitolul despre dl. Ralea, de exemplu, e un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
valul actualității, dl. Lovinescu a neglijat de multe ori criteriile obiectivității [...]. Capitolul despre dl. Ralea, de exemplu, e un articol de pură polemică personală, fără nici un punct comun cu un fragment de istorie literară.” Aceeași atitudine adoptă comentatorul și în recenzia la romanul Viață dublă de E. Lovinescu (6/1927), în care scoate în evidență „senzația de artificial”, „păienjenișurile abstracte”, „incompatibilitatea între talentul critic și talentul epic”. Ovidiu Papadima se manifestă și ca poet (Flori de mai și Luna, 4/1924
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
Comparată și al Societăților elene de profil. A debutat, elev fiind, cu un sonet în „Scânteia tineretului”; devine, la numai șaptesprezece ani, redactor al „Paginii elevului” în săptămânalul bucureștean de limbă neogreacă „Nea Zoé” (1964-1966). A colaborat cu traduceri și recenzii la „Amfiteatru”, „România literară”, „Luceafărul” „Echinox”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Romanian Review” ș.a. După 1985 este prezent cu eseuri, studii și traduceri în publicații științifice și literare grecești, franceze, române, spaniole și sud-americane. Cartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
găzduite aproape număr de număr comentarii ce abordează din multiple unghiuri creația scriitorului. Căutând să fie o publicație cât mai completă, A. dă o mare atenție nu doar literaturii autohtone, ci și celei universale, așa cum o atestă numeroasele rubrici de recenzii și comentarii critice („Cronica traducerilor” de Laurențiu Ulici, „Scriitori străini contemporani” de Leonard Gavriliu, „Permanențe” de Al. Husar) sau de traduceri („Orfeu”, „Accente”, „Meridiane literar-artistice”, „Din poezia lumii”, unul dintre colaboratorii consecvenți fiind Ștefan Aug. Doinaș). În ce privește traducerile, acestea sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
Bănulescu). M. Albu propune în articolul Negație și metamorfoză conturul psihologiei artistice particulare a scriitorilor olteni. I. Militaru se preocupă de scrierile filosofice ale lui C. Noica, iar Marin Sorescu este comentat de M. Albu și A. Berceanu-Vâlceanu. La rubrica recenziilor sunt prezentate traduceri sau lucrări de istorie literară recent apărute, cum ar fi primul volum din Literatura română contemporană de Laurențiu Ulici (1995) sau Postmodernismul de J.-F. Lyotard (1999). M.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
După aceea, pur și simplu i-a atacat pe cei care nu se încadrau în naționalismul său cultural, mai ales pe cei care se ocupau de erotică, pe care Iorga o califica drept "pornografie". Iorga a fost criticat pentru includerea recenziilor literare prelucrate ale altora în istoriile literare publicate sub numele lui; și în acest domeniu, el lucra în grabă și sub presiune, ceea ce făcea ca precizia operei sale să lase de dorit. În recenziile și în critica lui literară, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga a fost criticat pentru includerea recenziilor literare prelucrate ale altora în istoriile literare publicate sub numele lui; și în acest domeniu, el lucra în grabă și sub presiune, ceea ce făcea ca precizia operei sale să lase de dorit. În recenziile și în critica lui literară, Iorga a încercat mai presus de orice să fie psiholog, apoi sociolog, estet și istoric, în ordinea aceasta. Proza și chiar și scrierile lui istorice puteau fi splendide. Biografia sa în proză, O viață de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]