8,522 matches
-
pe prima pagină o gravură a lui Krieger, ce înfățișa câmpul de luptă, cu titlul: Adevărata înfățișare a taberei rusești încercuite cu dibăcie de regele suedezilor și care s-a predat, per acord, în ziua de 15 iulie marelui vizir. Relatarea cuprinde și un raport amănunțit, intitulat Traseul adevărat și reproducerea întocmai a taberei moscovite împresurată de turci și tătari împreună cu harturile ce au avut loc acolo și în urma cărora oastea moschicească, după o mare foamete a fost nevoită să părăsească
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din iulie 1711, efectivele armatelor turcești și rusești, comandanții militari ai ambelor armate și se încheia cu enumerarea condițiilor tratatului dintre ruși și turci. La două luni de la încheierea păcii, a apărut la Hamburg o broșură, intitulată: Jurnal adevărat și relatare despre cele ce s-au petrecut între armata M.S. Țarului și a turcilor de la 30 mai 1711. Despre luptele desfășurate între cele două armate și despre pacea care s-a încheiat cu turcii. De asemenea, despre atacul și cucerirea cetății
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
7-8 iulie 1711). Alte informații despre intrarea trupelor ruse în Țara Moldovei avem de la Moreau de Brasey (1663-1723), ofițer francez în armata rusă, în volumul Mémoires politiques. Însemnările celebrului călător francez Aubry de la Motraye (1674-1743) sunt sumare, dar prețioase. În Relatare anonimă franceză a Campaniei de la Prut din tabăra moscovită sunt redate detalii privind lipsa de alimente și de muniții din armata rusă. Autorul prezintă, totodată, și unele sfaturi pe care le-ar fi dat Dimitrie Cantemir țarului în vederea aprovizionării armatei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de hrană”. Din cele 140 de tunuri ale artileriei ruse, doar 42 mai funcționau, o parte din ele fiind trase de infanteriști, în lipsa cailor. Cadavre de oșteni și de cai zăceau în lagăr, iar altele erau aruncate în râu. Conform Relatării anonime franceze, pierderile armatei ruse au fost între 50.000 și 60.000 și aproape 80.000 de cai. Un anonim francez din tabăra turcă avansează cifra de 20.000 morți. Caii, timp de cinci zile și cinci nopți, au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
afla o biserică de lemn, a cărei slujitor era preotul sas Ioan, căsătorit cu o localnică. În interiorul bisericii erau expuse podoabe de altar, potire, discuri de argint. Prezența lui este atestată de mărturia unui anonim catolic italian, într-o Scurtă relatare despre bisericile din Moldova (1606), care consemna faptul că „Huși e reședința episcopului de Huși, ortodox; are o biserică romano-catolică unde obișnuiește să stea un preot sas cu numele de Ioan, care fusese căsătorit; mai sunt biserici catolice și în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
liturghie, totuși „sunt atât de tari în credința lor catolică - remarca P. B. Bakšič - încât nu ascultă niciodată de preoții schismatici, și nici nu vor să-și boteze copiii cu numiții preoți, ci așteaptă totdeauna până vin preoții catolici”. În ciuda relatărilor idilice, rivalitatea între biserica catolică și cea protestantă exista, chiar în interiorul aceleiași instituții, și avea tonalități persuasive ori mai dure. Într-o scrisoare către Congregație (12 septembrie 1641, Iași), misionarul Bartolomeo Bassetti (?-1644) denunța imoralitatea lui Giacinto, vicarul episcopului de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ravagii, administratorul parohiei a fost nevoit să se refugieze în pădurile din apropiere, împreună cu mai mulți credincioși. Era, foarte probabil, italian stabilit aici și nu știm câtă vreme a rămas în aceste locuri. Pentru informarea Vaticanului a fost alcătuită o relatare, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în legătură cu principalele centre catolice din Moldova; însemnate sunt datele statistice privitoare la numărul catolicilor, satele care țin de acestea, indicându-se și distanțele dintre ele. De pildă, în relatarea autorului anonim
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
alcătuită o relatare, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în legătură cu principalele centre catolice din Moldova; însemnate sunt datele statistice privitoare la numărul catolicilor, satele care țin de acestea, indicându-se și distanțele dintre ele. De pildă, în relatarea autorului anonim catolic despre misiunile religioase din Principatul Moldovei, datând probabil din 1776, este notat faptul că Huși este situat „către țara tătărască la o depărtare cam de treisprezece ore de Iași, cu biserica și reședința parohiei și a sacristanului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
băștinași în privința mărimii și bogăției, socot că trebuie să fie Cipangu" (p. 66). Se cuvine o explicație la cele de mai sus: Columb avea cunoștințe despre Extremul Orient și ținuturile sale "fabuloase", probabil din "Milionul" lui Marco Polo și alte relatări și gândea că la capătul călătoriei sale va ajunge în Cipangu nume uzitat în acele vremi pentru Japonia și la cetatea Quisay, în China, pentru a da "Marelui Han scrisorile Altețelor Voastre și să-i cer un răspuns cu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
azi Haiti și Republica Dominicană unde, în prima călătorie, Columb întemeiase o așezare, "Navidad", și lăsase o "colonie" de 38 de spanioli. Coborând pe țărm, la 28 noiembrie, a găsit fortăreața arsă și nici urmă de cei 38 de spanioli. Din relatările localnicilor a reieșit că o parte din spanioli s-au omorât între ei și o parte au fost omorâți de băștinași, deoarece "începuseră să ia soțiile de la soții lor și fiecare pornise să caute aur singur și numai pe seama lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
o țeavă de hârtie, aprinsă la un capăt și prin celălalt aspirau, cu care își adorm simțurile și aproape se amețesc și spun că nu simt osteneală. Țevile astea, sau cum s-or chema ei, le numesc tabacos". În alte relatări, "ierburile uscate" mai sunt menționate și cu denumirile utilizate de localnici de "cojiba" sau "cohoba", iar "tobaco" era un instrument în forma de Y, folosit de băștinași la "tras fumul" prin introducerea sa în nări. Madrilenul Gonzalo Fernandes de Oviedo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
pe doctor cam un sfert de oră. Doctorul și-a cerut scuze că m-a lăsat să aștept, m-a examinat și m-a pus să-i fac istoricul dependenței mele. Avea un stil amabil și eficient. Mi-a ascultat relatarea, Întrerupîndu-mă din cînd În cînd cu cîte-o observație sau o Întrebare. CÎnd am vorbit despre cum cumpăram marfă cu sfertul de uncie, a zîmbit și a zis : - Vindeați cîte ceva din ea ca să faceți față, hm? În final s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
lui Constantin (Dinu) I.C. Brătianu, devenit președinte al PNL în 1934, fapte din perioada dictaturii regale și a partidului unic (1938‒ 1940), cedările teritoriale din vara lui 1940, până la rebe liunea legionară din 21‒23 ianuarie 1941 (cu a cărei relatare se și în cheie însemnările autoarei). Deși, formal, acest corp de me morii postume poate fi socotit un „adaos“ la memoriile publicate de autoare în timpul vieții, el nu se deosebește ca valoare infor mațională și emoțională de restul textului memorialistic
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
medical culturalizat, ea era o ficțiune. De atunci, printre efectele spectaculare ale pelagrei, am introdus ceea ce, împreună cu acad. Jules Nițulescu, am numit-o "boscona pelagroasă"; denumirea însă nu a prins, cu tot tratamentul extrem de eficient, a învins ficțiunea. Cu această relatare, închei capitolul medicinii empirice, ideea fiind necesitatea de a lua în serios limbajul medicinii populare, indiferent de rezonanța acestui limbaj. Boscoana cine mai știe câte există "pe limba ei", limbă pe care un practician serios trebuie să o poată traduce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
câteva necesități: vasele de aramă, de la bucătărie, prea lungi și greu de manipulat, trebuiau prefăcute; era necesară repararea unei șuri ca și a gardului înconjurător. "În general, îndeplinirea acestor recomandații va completa aspectul în sine foarte satisfăcător". Mai importante sunt relatările privind "higiena și tratamentul medical al bolnavilor", despre care A. Fătu menționează: "Saloanele sunt spațioase, curate și bine aerate... încălzirea saloanelor este satisfăcătoare așternuturile bolnavilor s-au găsit curate căutarea medicală se face de către medicii Ospiciului din Tg. Neamț, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
perini de părete și covertă de rips") este înregistrat cu grijă, fiind plasat în cancelarie. Bănuiala că bolnavele dormeau pe paie, peste care se punea una din cele "118 prostiri de așternut și oghialuri, toate rupte" este confirmată și de relatările doctorilor Lucașevschi și Brăescu, ambii exprimându-și indignarea asupra modului cum erau asistați alienații, afirmând că bolnavii "dorm pe paie" sau "zac de-a dreptul pe paie". (Soarta nebunilor, p. 2, și Cum sunt considerați și tratați alienații în România
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
întâi li se taie capetele și dup-aceea să ard în foc cu acel dobitoc împreună cu carele se va fi împreunat". Este în această prevedere un ecou străin, amintind de procedee medievale occidentale. De altfel, nu am putut găsi vreo relatare concretă a aplicării acestei prevederi, cu excepția aceleia amintită mai sus, a execuției înaltului prelat Gheorghe, dar care a fost, se pare, o înscenare. În fața judecătorului femeile au o situație favorizată "de vreme ce este mai proastă și mai lesne spre cădere decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
administratorul așezământului, care s-a împrietenit cu Eminescu după vindecarea acestuia, Eminescu s-a făcut bine, deodată, în ianuarie 1887, când "se însenină ca prin farmec". Ulterior, însă spitalizat fiind, dar neclaustrat, Eminescu scrie "Vezi rândunelele se duc", închinată, după relatarea lui Onicescu, soției unui farmacist, doamna Czenkii, și publicată imediat, la 1 februarie în "Convorbiri literare" fiind trimisă de același administrator, Onicescu. Accesul, de aspect maniacal, este confirmat și de către un gardian al ospiciului, care, în 1903, îi comunică dr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de banii cheltuiți cu ușurătate, dar pe care ține, orice-ar fi, să-i restituie. Reușește până la urmă, după un șir de peripeții care imprimă narațiunii, în unele zone, o turnură polițistă. Cea mai interesantă parte din roman privește însă relatarea frământărilor escrocului de nevoie, ale mincinosului obligat, ale hoțului care furase în scopuri nobile, ale individului terorizat de gândul că o greșeală cât de mică îl va da de gol, că nu va putea minți convingător pe toată lumea. Excepțională este
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
găsit acolo pe Matei Călinescu și pe Modest Morariu. Nu-mi erau necunoscuți. Făceau ca și mine parte din grupul tinerilor care gravitau în jurul Gazetei literare, doritori să se vadă publicați, scriind în acest scop cam de toate, notițe, scurte relatări despre cărți, despre spectacole, după cum era nevoie și li se cerea. Iar acum nouă, celor trei, ni se oferise șansa de-a fi mai mult decât colaboratori ocazionali ai Gazetei, nu încă redactori, dar foarte aproape de-a deveni, cum
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
au fost scrise la scurt timp după aceea, în 1516 și 1517. Nu există nici o indicație că Lorenzo ar fi citit vreodată tratatul lui Machiavelli. Dedicația lui Machiavelli și prezentarea cărții par a fi fost un eșec total. Potrivit unei relatări care pretinde că oferă chiar versiunea lui Machiavelli asupra lucrurilor, si care este în acord cu ceea ce se știe despre caracterul lui Lorenzo, atunci când Machiavelli a mers personal să îi înmâneze cartea, a mai apărut un musafir care i-a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
un accent firesc pe oferirea de "descrieri stufoase" ale unor cazuri și situații particulare a coincis cu reticența de a consemna în decursul timpului schimbări cu privire la practicile patronale ale familiei de' Medici. Ca urmare a acestor dezvoltări, începem să întâlnim relatări erudite ale patronajului familiei de' Medici din timpul lui Lorenzo care acordă puțină atenție acelor aspecte care erau cândva considerate de importanță istorică, si anume efectul lui coroziv asupra regimului republican florentin. În lucrarea de față voi sugera că printr-
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
continuat să accepte cancelari numiți de Lorenzo 13. Iar Lorenzo a continuat să adreseze scrisori consiliului pe marginea unei varietăți de subiecte. Un număr din aceste scrisori a fost copiat în registul deliberărilor lor. Asemenea multor mii de astfel de relatări localizate care pot fi reconstituite din sursele referitoare la patronajul familiei de' Medici, episodul menționat înainte ridică o serie de întrebări care nu sunt neinteresante. A urmărit un rol activ în alegerea din Fuccechio? A fost Benedetto di Cieccho, care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
inimile supușilor săi. Ni se spune că el s-a deplasat pe distanțe mari pentru a administra justiția cu atenție în cazurile care i-au fost înaintate, pentru a revizui finanțele locale, pentru a arbitra disputele private. Tipic pentru aceste relatări este ceea ce aflăm din timpul detașării sale la Pescia, în 1440. Cand a ajuns acolo, Manetti a găsit în piață grămezi cu vârf de lemne de foc și paie, darurile obișnuite care se făceau după asumarea oficială a slujbei (presentatio
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
persoana din sat în sat și din casă în casă, chiar și în părțile muntoase, unde țăranii "erau mai răi decât animalele", ascultând nemulțumirile și soluționând litigiile 35. Descrierile biografilor pot fi oarecum exagerate, dar alte dovezi confirmă, în general, relatările acestea. Înregistrări ale reuniunilor consiliilor din Pescia și Pistoia au supraviețuit perioadelor în care Manetti a fost guvernator, iar acestea documentează entuziasmul semnificativ al localnicilor față de muncă să. Deși împrumutul lui Manetti pentru aprovizionarea cu grâne a orașului Pescia nu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]