6,540 matches
-
este creatorul metodei științifice de cercetare în biologie probându-i cu prisosință rezultatele care-i asigură un loc în Forul Academiei Franceze de științe. În tratatele: Introduction à l’étude de la médecine expérimentale (1865) și Principes de médecine expérimentale (postum), savantul se întâlnește cu medicul și filosoful. Pozitivismul său este obiectivismul observației și experimentului, ale investigației riguroase. Sensibilitatea literară îi face stilul agreabil. Între curiozitățile sale mai greu de înțeles este opoziția sa față de Pasteur și dubitarea microbiologiei, existenței fermenților și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
profesia dentară să fie practicată de medici si în timp, stomatologii se pregătesc în cadrul universităților de medicină iar tehnicienii stomatologi în școli speciale. La granița dintre secole medicina românească se afirmă pe plan internațional prin Victor Babeș și G. Marinescu savanți care publică la Paris lucrări de referință în domeniul microbiologiei și neurologiei. Majoritatea personalităților medicale din spațiul românesc, s-au format în acest secol XIX la Universitățile occidentale , predilect pariziene, realizând „concentrarea“ în țară a valorilor, a marilor profesori și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
biologiei (1938), prin care filosoful G. Marinescu atestă realitatea cauzalității fenomenelor și a determinismului, ca și cea a evoluției naturale, ca lege a dezvoltării. Dar, înainte de toate G. Marinescu este prezent în tratatele de medicină modernă ca neurolog, citat printre savanții în domeniu, care susțin concepția neuronală inițiată de Wilhelm His (1831 - 1904) și August Forel (1848 - 1931), potrivit căreia neuronii au între ei relații de contiguitate și nu de continuitate, fapt ce a înlesnit înțelegerea dinamicii sistemului nervos, ca și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
conexiune inversă, prin circularitate binară: feed-before/feed-forward, sistem de reglare a alimentării și înaintării informaționale. Are viziunea transferului mecanismelor neuronal-sistemice în mașini, a realizării de creiere artificiale, ordinatoare, computere. Este viziunea fascinantă a cerebralizării mașinilor și a amplificării proceselor logice. Savantul Odobleja lucrează intens la capodopera sa pe care o intitulează Psychologie consonantiste și care apare în format mare (24/16) și 900 de pagini (2 volume), în limba franceză prin Ed. Maloine din Paris, în 1938 - 1939. Odobleja trece prin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1922. De acum era profesor de două decenii la Facultatea de Medicină din București, prezent în revistele de specialitate din țară și străinătate, cunoscut creator de școală și reorganizator de învățământ medical. Dar Premiul Nobel este acordat, spre mirarea atâtor savanți din lume, lui Sir Frederic Grant Banting — fiziolog și biochimist (Toronto - Canada) care a descoperit același hormon, împreună cu studentul său în biologie, Charles H. Best, cercetările având loc în laboratoarele lui Johan James Richards Mac Leod, care a făcut comunicarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
laboratoarele lui Johan James Richards Mac Leod, care a făcut comunicarea descoperirii în decembrie 1921, deci după N. Paulescu. Inițial, ei au numit această secreție internă isletină (isle = insulă) și ulterior insulină, denumire cu care a rămas pancreatina descoperită de savantul român, în medicină, Premiul Nobel fiind acordat în 1923 lui Banting și Mac Leod. Asupra acestei nedreptăți s-a scris mult și se mai scrie și de către români și de oameni de știință străini. Această injustiție în lumea cercetărilor continuă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
unui complex de substanțe excitante pentru creier „cerebrostimulina“, în lichidul cefalorahidian ș.a. În 1935 - 1936 este invitat să facă demonstrații experimentale cu studenții de la Cambridge — Londra. în 1936 devine membru corespondent al Academiei Române, cu unanimitate de voturi și confirmat ca savant în medicină. Din 1936 până în tragicul an 1948, Gr. T. Popa publică în Analele Academiei și în Bulletin de la Section Scientifique. Tot în acest timp, susține la Academie în ședințe publice conferințele Principii de educație în învățământ; știința ca bază
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în învățământ; știința ca bază de primenire a omului (1944) și: Tensiunea nervoasă și boala secolului (1947 - 3 martie). în oct. 1947, bolșevicii îl dau afară de la Universitate și, în 1948, îl dau afară de la Academie. Hăituit de poliția politică, savantul Gr. T. Popa și filosoful, autor al celebrei opere Reforma spiritului (230 p.) părăsește fizic această lume a contrastelor, rămânând în eternitatea științei, culturii și a dragostei de adevăr și frumos. Universitatea de Medicină din Iași îi poartă cu onoare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Popa și filosoful, autor al celebrei opere Reforma spiritului (230 p.) părăsește fizic această lume a contrastelor, rămânând în eternitatea științei, culturii și a dragostei de adevăr și frumos. Universitatea de Medicină din Iași îi poartă cu onoare numele, bustul savantului luminând în fața ei, în armonie cu monumentul în marmoră albă al provinciilor românești înfrățite și flacăra veșnică din preajmă. Histologia s-a desprins din anatomie la sfârșitul secolului XIX fiind ilustrată la București de ștefan Besnea, apoi, de Ion T.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
teorie nouă privind sistemul nervos: mecanismul antagonist interstimulant și mecanismul circular amfotop, enunțând o nouă concepție privind echilibrul funcțiilor întregului organism. Preocupat de transformarea antagonismelor în sinergisme, Danielopolu urmărește acțiunea medicamentelor și formulează teoria farmacodinamiei nespecifice (1954). Între alte cercetări, savantul s-a ocupat de gușa endemică, tifosul exantematic. El a înființat și Academia medicală vizând problematica patogenă a mediilor fizic și social. Din școala clinică a lui Danielopolu se disting C. C. Dimitriu, B. Theodorescu, I. Bruckner ș.a. N. Gh. Lupu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
clinică medicală. Format la Paris, convins de concepția anatomo-clinică a școlii franceze, specializat în laboratorul de anatomie patologică a lui V. Babeș, demonstrează că un clinician trebuie să fie totodată un bun anatomopatolog, adevăr care se reflectă în activitatea de savant și dascăl care a imprimat această concepție școlii medicale ieșene. Polarizează clinicienii timpului în jurul Societății anatomo-clinice pe care o înființează în 1922, iar în 1929 publică tratatul de referință în domeniu Clinici medicale. În balneologia și fizioterapia românească se disting
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
prin meritul lor intrinsec, prin absoluta noutate, și, în cele din urmă, datorită minunatului instrument cu ajutorul căruia le-am descoperit. Așa cum am mai spus, Galilei nu este inventatorul telescopului, deși se lăuda cu aceasta pe coperta cărții. Este însă primul savant care îndreaptă o lunetă spre cer. Iar descoperirile anunțate de Mesagerul astral aruncă în aer tot ce se știa până atunci. Este greu de imaginat o revoluție mai radicală, mai completă, decât cea cuprinsă în cele câteva zeci de pagini
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
gala inaugurală de la Paris a Anului Mondial al Astronomiei au fost expuse hărți ale Lunii făcute nu la Padova, ci în Anglia, în urma unor observații astronomice prin lunetă, în primavara anului 1609. Nu de Galilei, ci de Thomas Harriot, un savant prodigios despre care, astăzi, nu se mai știe aproape nimic. Matematician, astronom, explorator, antropolog, fizician, și alchimist, Thomas Harriot (1560 1621) a fost asociat cu câteva dintre numele mari ale politicii elisabethane. A fost savantul de serviciu al expediției lui
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
ci de Thomas Harriot, un savant prodigios despre care, astăzi, nu se mai știe aproape nimic. Matematician, astronom, explorator, antropolog, fizician, și alchimist, Thomas Harriot (1560 1621) a fost asociat cu câteva dintre numele mari ale politicii elisabethane. A fost savantul de serviciu al expediției lui Walter Ralegh în Virginia, în 1585-1586. Raportul lui de călătorie ajunge un bestseller în primii ani ai sec. al XVII-lea. Dar este și singura carte pe care a publicato. Ieșind din serviciul lui Ralegh
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
corespondență cu oameni de seamă, printre care și cu Johannes Kepler și tot felul de manuscrise pe care se găseau cele mai neașteptate descoperiri: ca hărțile lunare, dintre care, o parte, în stare bună încât pot fi admirate și astăzi. Savantul italian Galileo Galilei a fost considerat până acum primul care a făcut observații asupra corpurilor cerești cu ajutorul lunetei, în decembrie 1609. Thomas Harriot nu a fost doar primul care a desenat un corp ceresc, pe baza observațiilor prin telescop, pe
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
între timpii de cădere ai corpurilor lăsate libere de la aceeași înălțime, această diferență se datorează rezistenței aerului. Galilei a stabilit legea conform căreia în vid toate corpurile cad de la aceeași înălțime în timpi egali. Din vârful turnului înclinat din Pisa savantul florentin a lăsat să cadă diverse corpuri: bile de aur, plumb, cupru, marmură, ceară, de același volum. El a observat că toate aceste corpuri soseau la pământ sensibil în același moment; numai bila de ceară a avut o mică întârziere
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
a dat avânt cercetărilor experimentale, butelia de Leyda este a doua mașină care a dat un impuls și mai puternic cercetărilor din domeniul electricității. Invenția a avut loc pe la mijlocul secolului al XVIII-lea din întâmplare. În octombrie 1745, pastorul și savantul german Ewald Georg von Kleist (1700-1748), în timpul unor experiențe de electrostatică, a luat un flacon medicinal, a înfipt în dop un cui pe care l-a apropiat de conductorul unei mașini electrostatice. Îndepărtând flaconul și atingând cuiul cu mâna a
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
electricității efectuate de Benjamin Franklin. Această scriere a fost curând tradusă în limba franceză și în alte limbi, Franklin dobândind în felul acesta un renume mondial. Abia după aceea Societatea Regală din Londra și-a dat seama de importanța lucrărilor savantului autodidact din îndepărtata colonie care era pe atunci America de Nord și l-a ales membru. Franklin nu s-a ocupat numai de studiul electricității, preocupările lui științifice au fost de o multilateralitate impresionantă; a mai publicat încă patru lucrări din domeniul
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
ulterioară a pilei este cea în care conductorul lichid se află în două vase și în fiecare din ele se scufundă o plăcuță de cupru și una de zinc. Această pilă este numită astăzi element Volta. În același an, 1796, savantul Giovanni Valentino Fabbroni (1752-1822) din Florența observa că dacă se scufundă în apă două lame din metale diferite care se ating între ele, atunci una din ele zincul de exemplu se oxidează. El a înțeles că între cele două fenomene
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
datorită în principal punctului din testamentul lui Roentgen, prin care dorea ca după moartea sa, toate hârtiile, inclusiv notele de laborator, să fie arse fără a fi citite. La baza acestei mari descoperiri au stat unele studii premergătoare ale unor savanți, precum profesorul J.W. Hittorf, de la Universitatea din Manster (care a studiat razele catodice), sau profesorul H.D. Rhumkorff, care a inventat bobina de inducție, fără de care probabil experiențele lui Roentgen nu se puteau produce. Pentru descoperirea razelor X și pentru
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
alte trei elemente: unul între hidrogen și litiu cu masa atomică 2, altul între fluor și natriu, cu masa atomică 20, al treilea între clor și kalium cu masa atomică 36. Acestea erau elementele care aveau să fie descoperite de savanții englezi Rayleigh și Ramsay și care au fost denumite heliu, neon și argon. Sistemul periodic a avut o evoluție deosebit de interesantă. În afară de Mendeleev au existat și alți oameni de știință care au elaborat diverse forme ale sistemului periodic, este vorba
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
cu acesta meritul descoperirii, la fel ca și Alexandre-Emile Beguyer de Chancourtois. Dar claritatea explicației, precum și capacitatea lui Mendeleev de a prevedea proprietățile elementelor încă nedescoperite au făcut din tabelul său standardul, chimistul rus devenind unul dintre cei mai faimoși savanți ai vremii sale. Spre deosebire de ceilalți Mendeleev a fost primul căruia i-a venit ideea de a ordona elementele chimice după masele atomice. A scris elementele chimice pe cartonașe, apoi trei zile și trei nopți a lucrat neîntrerupt încercând să combine
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
cel care a marcat gândirea filosofică a lumii. Herpyllis (sec. IV î.H.) O altă cunoscută hetairă, Herpyllis, este amintită ca fiind o prietenă spirituală a lui Aristotel (384-322 î.H.), discipolul lui Platon, dascălul lui Alexandru Macedon, filosof și savant ce a cuprins variate domenii: filosofie, logică, etică, politologie, poetică, biologie, chimie, psihologie, fizică. Este creatorul școlii filosofice Liceum și autorul multor lucrări de valoare: Metafisica, Fisica, De anima, Organon, Etica nicomahică, Retorica, Poetica ș.a. Thais (sec. IV î.H.
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
prejudecăți favorabile sau nefavorabile și a căror judecată, partizană, este construită la grămadă, "ignoranții de la galerii", pentru care docții nu au nicio considerație căci îi consideră puțin cultivați, adică nobilii și burghezii, "ignoranții de la parter", adică poporul, și în sfârșit "savanții". Regulile sunt date pentru a satisface această ultimă categorie de spectatori. Numai "cei ce știu arta" (s. tr.), după cum scrie Scudéry, sunt în stare să judece verosimilul unei piese. "Pentru ei scriitorii de teatru trebuie să imite acest Pictor al
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
La Suivante), scrie: "Fiindcă facem poeme pentru a fi reprezentate, primul nostru scop trebuie să fie să placă, curții și poporului, și să atragă un număr mare la reprezentație. Trebuie, dacă se poate, să adăugăm regulile, pentru a nu displace savanților și pentru a primi o apreciere universală". Cât despre Molière, foarte sensibil la reacțiile parterului, se declară mândru de a-i fi obținut adeziunea. El pune în gura lui Dorante, purtătorul său de cuvânt în Critică la Școala Femeilor (La
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]