6,822 matches
-
a șapte decenii în cazul Moscovei și a unei jumătăți de secol pentru regimurile satelit, se dezintegra în ritm alert. Filosofia "burgheză" câștigase, iar partidele "fortărețe" (Jowitt: 1993) configurate după modelul bolșevic deveneau tot mai mult niște simple grupuri împărtășind simpatii doctrinare comune. Nu și PCR. Într-o lume pe care nu o mai înțelegea (dacă a înțeles-o cu adevărat vreodată), leninismul romantic făcea eforturi disperate să se mențină pe baricade. Nu va reuși; în schimb, impactul național și internațional
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
altfel, printre mentorii intelectuali ai lui Gorbaciov se numărau intelectuali și oameni de știință "contrarevoluționari" în accepțiunea liderilor sovietici anteriori lui: Bertrand Russel sau Albert Einstein, și chiar disidenți ca Andrei Saharov (Gorbachev: 2000, 176). Cea mai convingătoare dovadă a simpatiilor social-democrate care îl animau pe Gorbaciov și pe partenerii acestuia provine de la unul dintre cei mai importanți colaboratori ai săi în elaborarea perestroikăi: "Marea tragedie a stângii", afirmă Alexandr Iakovlev, "a fost scindarea ei în două curente: social-democrația pe de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu a fi putut finalizat datorită protestelor occidentale vezi Douglas-Home: 2001) se va concentra de acum înainte pe izolarea agresivă față de populație și chiar de majoritatea membrilor de partid, suspectați la rândul lor, mai mult sau mai puțin corect, de simpatii "mic-burgheze". Avem de-a face deci cu patru stadii de isulare represivă: primul, în raport cu periferia partidului "îmburghezit"; al doilea, în raport cu populația pe care o asalta ideologic, propagandistic și polițienesc; al treilea, în raport cu "lagărul socialist", supus la rândul său unui proces
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Cehoslovacia, unde fuseseră ca turiști, și mi-au spus că de abia au scăpat de acolo, ca prin minunea secolului și asta numai că sunt bulgari. Aceștia mi-au spus că au văzut la cehi o mulțime de lozinci de simpatie față de Germania Federală. Fiind întrebați de către mine ce caută ei la ocuparea Cehoslovaciei, mi-au răspuns că ei sunt nevoiți să asculte de ordinele stăpânilor lor, că dacă ar face orice mișcare împotrivă, ar fi înghițiți de ruși”. Numitul GOLEANU
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
medic în orașul Zimnicea, ILIESCU GHEORGHE, din comuna Năsturelu, FLORESCU OITUZ, funcționar la I.L.F. Alexandria, VOIVOZEANU ILIE și CATRINA GHEORGHE, agricultori din comuna Pietroșani, precum și MONEA CONSTANTIN, IORDAN ILIE și-au exprimat indignarea față de intervenția armată din Cehoslovacia, privind cu simpatie discursul conducătorului statului nostru și privesc cu încredere hotărârile luate de partidul și guvernul patriei noastre. Își exprimă teama față de un nou război și o încredere în partidul și guvernul țării noastre, că va ști cum să pună problema, ca să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
este adev? raț. Na? ionalismul este adesea exagerat, dar el nu trebuie respins sau condamnat �n �ntregime, �n ciuda implică? iilor lui uneori tragice, mai ales �n Balcani. Am �ncercat s? explic na? ionalismul din Europa de sud-est cu oarecare �n? elegere, ba chiar cu simpatie. Analiz�nd evolu? ia vie? îi ? i operei lui Iorga, m? am str? duit s? rectific unele concepte despre na? ionalism �n general ? i �n special despre na? ionalismul lui Iorga. Că ? i Iorga, cred c? sentimentele na? ionale s�nt manifest
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ri �napoi, ? i?au recuperat cur�nd pierderile cu v�rf ? i �ndesat. Ru? îi numesc aceast? ne�ncetat? �naintare asigurarea securit?? îi. Dar acest lucru le provoac? vecinilor lor un sentiment de nesiguran??. Panslavismul nu a st�rnit niciodat? simpatii �n Polonia. El avea trecere numai �n zonele slave care nu aveau grani?? cu Rusia, fă?? de cehi, s�rbi ? i bulgari. Din momentul �n care ru? îi ajungeau �n zonele respective, entuziasmul fă?? de panslavism sc? dea. Toate acestea trebuie scoase �n eviden?? dac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
roman cu cheie, românul autobiografic al Oliviei Manning (care este Harriet Pringle �n carte). Olivia Manning a locuit la Bucure? ți �n 1939 ? i 1940 �mpreun? cu șo? ul ei, un profesor englez Reggie Smith, care lucra pentru Misiunea Cultural? Britanic?. Datorit? simpatiilor lui de st�nga ? i antinaziste, șo? ul ei (Guy Pringle �n român r? m�ne la Bucure? ți că s?? i ajute pe studen? îi evrei care �ncercau s? emigreze, �nv?? �nd engleze? te că s? se preg? teasc? pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Take Ionescu declară c? �agită? ia antisemit? a lui Cuza� ? i �instiga? iile anarhiste ale lui Iorga � s�nt principalele vinovate de r? școală ?? rănilor 187. Iorga a reac? ionat invent�nd numele �Tachi? Mochi�. A primit multe scrisori de simpatie, dar scrisorile pline de ur? erau mult mai multe. A apelat la ministrul �nv??? m�ntului că s? opresc? atacurile �ndreptate �mpotriva lui; ministrul a preferat �ns? �s? nu se amestece �n chestiunile presei�. De la Ia? i, Cuza �l implora pe Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unor eroi ? i scriitori na? ionali, precum ? i folclor ? i fotografii reprezent�nd costume populare. Iorga �l consideră �calendarul idealismului rom�nesc�220. Liga publică lucr? ri pe teme patriotice ? i sociale ? i organiza conferin? e, �ncerc�nd s? c�? tige simpatie pentru ?? r? nime. Publică? iile ei erau strecurate pe furi? �n Austro? Ungaria sub coper? i nevinovate că Noi metode de cultivare a cartofilor ? i r? sp�ndite printre rom�nii de acolo. Liga c? uta totodat? s? purifice cultură claselor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Rom�nia? Iorga n? d?jduia c? influen? a italian? le? ar putea �nlocui pe cele austro? ungar? ? i ruseasc?. Șerbia ar accepta? o pe linia p? str? rîi tradi? iilor rom�no? vene? iene. Iorga nu avea prea mult? simpatie fă?? de aspiră? iile croa? ilor, fă?? de caracterul croat al Dalma? iei sau de inten? iile italienilor �n aceast? privin??. Chiar ? i dup? ce Mussolini a devenit sus? în? tor al revizionismului maghiar, Iorga a continuat s? cultive no? iunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Tisza pentru aceasta. �n iarnă lui 1914, atunci c�nd armata s�rb? ? i?a eliberat ? ara de ocupan? i, Iorga remarcă: �? i Dumnezeu a cobor�ț de pe tronul Lui ? i l? a �n? l?at pe cel umil�. A urmat o campanie de simpatie fă?? de Șerbia �n cadrul Institutului de Studii Sud? Est Europene ? i �n �Revista istoric? � (care ? i?a �nceput apari? ia �n 1915). Iorga sus? inea Belgia ? i pe regele ei, Albert I. Va stabili o rela? ie cu Albert I care va dura
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
m? gulitoare a �popoarelor turanice parazite�: ungurii, turcii ? i bulgarii. Campania antisemit? a �Neamului rom�nesc� sc? zuse �n intensitate odat? cu declan? area r? zboiului. Citim relat? ri despre pretinsa lips? de loialitate a evreilor fă?? de Rom�nia, despre simpatia evreilor fă?? de Puterile Centrale, despre spionajul sau sabotajul economic al evreilor, despre evrei b? ț�ndu?? i joc de soldă? îi rom�ni etc. Trebuie s? fim avertiza? i asupra faptului c? r? sp�ndirea zvonurilor antisemite nefondate, a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
are �n Europa r? s?ritean? o asemenea tradi? ie �nc�ț toate acestea trebuie privite mai mult dec�ț cu ne�ncredere! Totu? i, �n timpul Primului R? zboi Mondial, evreii din Transilvania ? i cei din Bucovina erau de partea Puterilor Centrale, patria lor; simpatia evreilor est? europeni pentru Puterile Centrale necesit? unele explică? îi. Primul R? zboi Mondial nu era al Doilea; pozi? ia evreilor �n timpul celui de al Doilea R? zboi Mondial era lipsit? de echivoc. Era o chestiune de via?? sau moarte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
experien?? american? � �nceput? de Pelerini ? i ajungeau apoi la concluzia c? �Statele Unite au dovedit c? libertatea nu este un ? el, ci �ns?? i condi? ia că omul s??? i �ndeplineasc? supremă misiune�99. �n acest timp, Iorga manifestă o mare simpatie fă?? de aspiră? iile sioniste. El a salutat intrarea for? elor generalului Allenby �n Ierusalim. Generalul Allenby nu era deloc un Godefroy de Bouillon; el venea la Ierusalimul lui David ? i al lui Solomon. Iorga ? i?a explicat simpatia: �Că na? ionalist
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
manifestă o mare simpatie fă?? de aspiră? iile sioniste. El a salutat intrarea for? elor generalului Allenby �n Ierusalim. Generalul Allenby nu era deloc un Godefroy de Bouillon; el venea la Ierusalimul lui David ? i al lui Solomon. Iorga ? i?a explicat simpatia: �Că na? ionalist, nu poate proceda altfel�100. �n toamn? , situa? ia devenise disperat? �n Moldova. Armata rom�n? era indiferent? fă?? de anarhia din r�ndul ru? ilor, dar nu ? i fă?? de consecin? ele dezmembr? rîi for? elor armate ale principalului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aceast? armat? rom�n? era nevoie �n prim? văr? ? i văr? (?i mai ț�rziu). Ea a fost folosit? la zdrobirea Republicii Sovietice Ungare. Lucr? torii de la CFR, petroli? ții de la Ploie? ți ? i al? i muncitori rom�ni au organizat greve de simpatie pentru regimul lui B�la Kun10. Armata rom�n? a intrat �n Budapesta la 4 august 1919. Iorga nu ? i?a ascuns starea de beatitudine �n momentul acela. Editorialul s? u purta titlul Armata Rom�n? la Budapesta: Isp?? irea. Cuno? tea bine Budapesta ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nimeni nu se putea a? tepta la nimic de la palestinieni, care r? m?seser? tot timpul barbari, dar c? Ierusalimul era la fel de sacru pentru toate cele trei religii. Continuă s? pun? la �ndoial? valoarea sionismului romantic, exprim�ndu?? i totodat? profundă simpatie fă?? de credin? a evreiasc? ? i fă?? de tragedia evreilor ? i de cursul istoriei. Este clar c? nu consideră sionismul drept un produs al evolu? iei organice, neexist�nd nici un precedent istoric sau o tradi? ie pentru acest lucru. (Este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui tovar?? de arme, voia s? restabileasc? un fel de rela? îi acceptabile cu A.�C. Cuza, iar ca prim? ministru l? a f? cut pe acestă senator. Rela? ia această, chiar dac? se r? cîșe �ntre timp, bazat? mai mult pe simpatia personal? dec�ț pe compatibilitatea politic? , a durat aproape p�n? la sf�r? ițul sf�r? ițului. William Oldsen spunea urm? toarele despre Iorga: �Nu era doar antisemit, ci ? i militant �n aceast? direc? ie�. Apoi: �Iorga avea s? r? m�n? antisemit toat? via
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de ani, este interesant s? citim care erau opiniile lui Iorga fă?? de problemele internă? ionale. Na? ionalistul Iorga nu agreă imperiile sau colonialismul, dar antipatia această eră temperat? de preocuparea lui de a sus? ine Sistemul de la Versailles. Mai mult, simpatiile lui na? ionaliste f? ceau distinc? ie �ntre na? iunile cristalizate ? i definibile ? i cele care nu �ntruneau aceste calit?? i. Atunci c�nd grecii au �nceput s? imigreze �n Anatolia locuit? de etnici turci, Iorga a luat o atitudine ferm
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
er?. B??țină? ilor trebuie s? li se permit? s? participe la conducerea ? i la administrarea respectivelor lor ?? ri�. ?i, �n continuare: �Ceasul eroicilor ap? r? tori ai Rif? ului nu a sosit �nc? �186. Nu po? i s? nu sesizezi sub simpatia profrancez? a lui Iorga prezen? a rom�nului care cunoscuse at�ț de mult? asuprire ? i domină? ie str? în? �n lupta lui pentru libertate. Iar Iorga a exprimat acest lucru c�ț de mult a �ndr? znit el s? o fac?. Ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ciuda �nf?? i??rîi, a farmecului ? i a inteligen? ei sale, Carol era un om bolnav. Boală de care suferea el era at�ț de natur? psihic? c�ț ? i fizic? ? i patologic? (sexual?) . Dat fiind c? era bolnav, Carol ar merita simpatia noastr? numai dac? ar fi tras anumite concluzii din starea s? n?ț?? îi sale, ceea ce nu a f? cut. Elenă (Magda) Wolff (alias Lupescu) a ap? rut �n via? a lui la �nceputul anilor �20. �ntruc�ț Carol nici nu se g
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
le? a purtat Iorga �n prim? vară lui 1923 cu Na? ionali? ții transilv? neni ai lui Maniu ? i ulterior cu Mihalache, ? eful Partidului ?? r? nesc. Iorga a manifestat �n 1919, ca purt? tor de cuv�nt al Adun? rîi, o mare simpatie fă?? de partidul lui Maniu. At�ț Maniu c�ț ? i Mihalache au �ncercat s? fac? tot posibilul ca s?? l atrag? pe Iorga 200. Iorga ? i Argetoianu au negociat posibilă unire � mai ales cu Maniu � pe parcursul �ntregului an 1924. S?au mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
433? 444, Leipzig, 1919. Iorga a scris o istorie a Albaniei mult mai voluminoas?: Scurt? istorie a Albaniei ? i a poporului albanez (Bucure? ți, 1919). El vedea �n Albania un fel de �balcon la Marea Vene? ian? � (Marea Adriatic?) . Indiferent de simpatia pe care o nutrea Iorga fă?? de Italia, el a recunoscut �ntotdeauna c? ?? rmul de est al Adriaticii este locuit de slavi ? i albanezi, care erau deosebit de nemul? umi? i de preten? iile italienilor. A oferit �n cartea să c�teva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mult, protectoratul italian asupra Albaniei �nu va duce la �nrobire sau dezna? ionalizare�228. Trist era faptul c? Iorga nu glumea. �i simpatiza pe albanezi datorit? originii lor trace (Iorga avea el �nsu? i o oarecare ascenden?? albanez? trasabil?) ?i nutrea o simpatie ? i mai profund? pentru Albania, care luptă pentru afirmarea ei na? ional?. Toate na? iunile erau sacre pentru Iorga. Avea cuno? țin? e istorice imense, dar a ? ți nu �nseamn? neap? raț a prezice lucruri care urmeaz? s? se �nt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]