7,897 matches
-
în cazul unor limbi romanice, însă este mai pronunțată tendința pierderii declinărilor (limba engleză repre-zentînd exemplul cel mai clar), așa cum se întîmplă în aria romanică în cazul limbii franceze. Declinarea (sau manifestarea categoriei cazului pentru a marca funcțiile sintactice ale substantivelor și ale pronumelor) relevă, la limbile germanice, aceeași tendință spre analitism ca la romanici, încît doar islandeza a păstrat sistemul complet din limba-bază, iar germana, deși are o flexiune bogată, cu patru cazuri, numărul desinențelor atașate substantivului sînt puține (la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
funcțiile sintactice ale substantivelor și ale pronumelor) relevă, la limbile germanice, aceeași tendință spre analitism ca la romanici, încît doar islandeza a păstrat sistemul complet din limba-bază, iar germana, deși are o flexiune bogată, cu patru cazuri, numărul desinențelor atașate substantivului sînt puține (la singular, genitivul masculin și neutru cu -s și, la plural, dativul feminin și neutru cu -n), existînd numeroase cazuri de sincretism. Articolul însă are desinențe cazuale mai nu-meroase și la fel adjectivul cînd urmează declinarea tare și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbile germanice au păstrat genul neutru și, apoi, prin caracteristica de a avea la persoana a III-a singular pronume speciale pentru acest gen, ceea ce nu se întîmplă nici măcar în limba română, singura limbă neolatină care a menținut neutrul la substantive. În sfîrșit, există trăsătura ca, în neerlandeză, daneză, suedeză și norvegiană, în cazul substantivului, masculinul și femininul să se unească într-un gen comun (utrum) și să se opună împreună neutrului. Din punctul de vedere al mărcilor de gen, engleza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
persoana a III-a singular pronume speciale pentru acest gen, ceea ce nu se întîmplă nici măcar în limba română, singura limbă neolatină care a menținut neutrul la substantive. În sfîrșit, există trăsătura ca, în neerlandeză, daneză, suedeză și norvegiană, în cazul substantivului, masculinul și femininul să se unească într-un gen comun (utrum) și să se opună împreună neutrului. Din punctul de vedere al mărcilor de gen, engleza și germana prezintă două tipuri extreme. Limba engleză se remarcă printr-un număr foarte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
avea o marcă în acest sens. Neutre sînt însă, ca în toate limbile germanice, unele nume de însuflețite, precum baby "prunc", child "copil". Limba engleză, cunoaște într-o anumită măsură și genul comun, dar cu o manifestare specială, în cazul substantivelor care devin masculine sau feminine în funcție de context (doctor, engeneer, teacher etc.). Astfel, în enunțul when my cousin came back, she brought along a basketful of flowers "cînd s-a întors, verișoara mea a dus un coș cu flori", pronumele she
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
masculine sau feminine în funcție de context (doctor, engeneer, teacher etc.). Astfel, în enunțul when my cousin came back, she brought along a basketful of flowers "cînd s-a întors, verișoara mea a dus un coș cu flori", pronumele she arată că substantivul este de genul feminin 51. Se poate astfel constata că, în engleză, categoria gramaticală a genului este realizată prin mijloace lexicale și contextuale, iar nu flexionare. În cazul limbii germane însă, mijloacele flexionare (sintetice) de marcare a genului sînt mult
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Freundin "prieten prietenă"), la care se adaugă -heit [xait] (die Krankheit), -keit [kait] (die Geschwindigkeit "iuțeală"), -schaft [∫aft] (die Botschaft "ambasadă"), -ung (acesta specific abstractelor verbale, de tipul celor românești în -re; die Bearbeitung "prelucrare) etc. Sînt feminine, de asemenea, substantivele cu sufixele neologice: -anz, -inz, -iz,-tät, -ik, -tion, -ie, -üre, -ade, -ose, -age, -äne, -ette (die Bilanz, die Frequenz, die Notiz, die Fakultät, die Fabrik, die Nation etc.). În cazul sufixelor neologice, atît la masculin, cît și la feminin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Notiz, die Fakultät, die Fabrik, die Nation etc.). În cazul sufixelor neologice, atît la masculin, cît și la feminin, limba germană urmează în general distincțiile de gen din limbile romanice occidentale, îndeosebi pe cele din franceză. De aceea, de exemplu, substantivele cu -tion sînt feminine, ca în franceză, în vreme ce în alte limbi germanice pot fi și de alt gen; ca atare, fr. la station este în germană die Station [di: statsi΄on], dar în neerlandeză het station [ət stasi΄on/statsi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
alt gen; ca atare, fr. la station este în germană die Station [di: statsi΄on], dar în neerlandeză het station [ət stasi΄on/statsi΄on], de genul neutru. În germană, la fel ca în neogreacă, sînt de genul neutru toate substantivele realizate cu ajutorul sufixelor diminutivale -chen [xən] și -lein [lain], indiferent de genul substantivului inițial: das Mütterlein "mămică", das Tischlein [das ΄ti∫lain] "măsuță" (< der Tisch), das Hündchen [das ΄xündxən] "cățeluș" (< der Hund). Și în limba neerlandeză derivatele cu sufixul diminutival
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
statsi΄on], dar în neerlandeză het station [ət stasi΄on/statsi΄on], de genul neutru. În germană, la fel ca în neogreacă, sînt de genul neutru toate substantivele realizate cu ajutorul sufixelor diminutivale -chen [xən] și -lein [lain], indiferent de genul substantivului inițial: das Mütterlein "mămică", das Tischlein [das ΄ti∫lain] "măsuță" (< der Tisch), das Hündchen [das ΄xündxən] "cățeluș" (< der Hund). Și în limba neerlandeză derivatele cu sufixul diminutival -je [üe] sînt toate de genul neutru: het straatje [ət ΄stra:tüe] "străduța
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
der Hund). Și în limba neerlandeză derivatele cu sufixul diminutival -je [üe] sînt toate de genul neutru: het straatje [ət ΄stra:tüe] "străduța" de straat, het vrouwje [ət vrauüe] "femeiușca" de vrouw. De gen neutru sînt, în limba germană, și substantivele colective, îndeosebi dacă sînt forma-te cu prefixul ge-: das Gebirge "lanț de munți", das Gepäck "bagaj". În sfîrșit, sînt de genul neutru substantive cu sufixe neologice de origine latină precum -tum, -in (accentuat), -(i)um, -ment: das Altertum, das
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
straat, het vrouwje [ət vrauüe] "femeiușca" de vrouw. De gen neutru sînt, în limba germană, și substantivele colective, îndeosebi dacă sînt forma-te cu prefixul ge-: das Gebirge "lanț de munți", das Gepäck "bagaj". În sfîrșit, sînt de genul neutru substantive cu sufixe neologice de origine latină precum -tum, -in (accentuat), -(i)um, -ment: das Altertum, das Aspirin, das Stipendium, das Museum, das Dokument. Prin urmare, spre deosebire de celelalte limbi din familie, germana are un număr însemnat de mijloace pentru a marca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de faptul că germana este singura limbă germanică cu diferențiere formală la singular a articolului hotărît pentru toate genurile, se poate observa că această limbă are un număr apreciabil de posibilități gramaticale și textuale (printre care și unele desinențe atașate substantivului sau determinaților lui) pentru marcarea formală a genului, constituind din acest punct de vedere un tip aparte în cadrul familiei. Genul comun din neerlandeză, daneză, suedeză și norvegiană nu presupune lipsa conștiinței unei distincții dintre masculin și feminin, căci, la persoana
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
personale diferite pentru masculin și feminin la persoana a treia singular: engl. he [xi] "el", she [∫i] "ea"; germ. er "el", sie [zi:] "ea". Aceste două limbi, la care se adaugă neerlandeza, au cîte o formă pronominală pentru a înlocui substantivele neutre: engl. it, germ. es, neer. het [ət]. În limbile nordice însă, există o diferențiere de forme între pronumele ce înlocuiește numele de realități (realul) și cel care înlocuiește numele obiectelor considerate neînsuflețite sau imaginate (neutrul propriu-zis). Cele două forme
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dar] "cîine", pojke pojkar [΄poj:ke ΄pojkar) "băiat", -(e)r (katt katter [kat: ΄kat:er] "pisică", lektion lektioner [lek:΄∫u:n lek:΄∫u:ner] "lecție", sko skor [(u: (u:r] "pantof"), -n (äpple äpplen [΄ep:le ΄ep:len] "măr"). Unele substantive suedeze (majoritatea de genul neutru) au la plural aceeași formă ca la singular (lärare lärare [΄lä:rare] "pro-fesor", hus hus [h(s] "casă", barn barn [ba:(] "copil"), altele prin modificarea unor vocale din radical (man män "bărbat"), iar altele însumează
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în limba germană cuprinde elemente asemănătoare, precum desinențele -(e)n (Küche Küchen [΄kyxe ΄kyxən] "bucătărie", Zeitung Zeitungen [΄tsaitu( ΄tsaitu(en] "revistă"), -e (Hund Hunde "cîine"), -er (Kind Kinder "copil") și, în unele împrumuturi, -s (Auto Autos). Există și aici unele substantive care nu-și schimbă forma la plural (Zimmer Zimmer [΄tsimər] "cameră", Messer Messer "cuțit"), altele care marchează pluralul prin ablaut (Mutter Mütter "mamă", Tochter Töchter "fiică", Vater Väter "tată"), iar altele care primesc și desinență, dar își schimbă și vocala
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în daneză, care se poate folosi simplu, împreună cu reducerea unui [e] din radical, împreună cu dublarea consoanei finale sau cu reducerea unei consoane, împreună cu umlaut și cu reducerea unui [e] (fader f(dre [΄faðə/΄fa:( fäðrə] "tată"). Și în daneză există substantive care formează pluralul cu desinența Ø (år år [(:r] "an", dyr dyr [dü:r] "animal", dar, în cazul unora, se produce schimbarea vocalei radicale (mand m(nd [man män] "om", barn børn [ba:rn börn] "copil", gås g(s [g
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
år [(:r] "an", dyr dyr [dü:r] "animal", dar, în cazul unora, se produce schimbarea vocalei radicale (mand m(nd [man män] "om", barn børn [ba:rn börn] "copil", gås g(s [g(s gä:s] "gîscă"). La unele dintre substantivele împrumutate din engleză, desinența este -s. Între limbile nordice, norvegiana prezintă sistemul cel mai simplu de realizare a pluralului, deoarece cele mai multe substantive comune (masculine și feminine) primesc desinența -er (gutt gutter "băiat băieți"), în vreme ce neutrele o primesc numai dacă sînt
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
om", barn børn [ba:rn börn] "copil", gås g(s [g(s gä:s] "gîscă"). La unele dintre substantivele împrumutate din engleză, desinența este -s. Între limbile nordice, norvegiana prezintă sistemul cel mai simplu de realizare a pluralului, deoarece cele mai multe substantive comune (masculine și feminine) primesc desinența -er (gutt gutter "băiat băieți"), în vreme ce neutrele o primesc numai dacă sînt polisilabice (bilde bilder "poză poze"), căci cele monosilabice rămîn neschimbate (barn barn "copil copii"). Există și unele substantive de gen comun care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a pluralului, deoarece cele mai multe substantive comune (masculine și feminine) primesc desinența -er (gutt gutter "băiat băieți"), în vreme ce neutrele o primesc numai dacă sînt polisilabice (bilde bilder "poză poze"), căci cele monosilabice rămîn neschimbate (barn barn "copil copii"). Există și unele substantive de gen comun care nu-și schimbă forma la plural (sko sko "pantof pantofi"), iar majoritatea substantivelor feminine care se termină în -er, primesc la plural -e (l(rer l(rere "profesor profesori"). Există, în sfîrșit, și substantive care formează
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
neutrele o primesc numai dacă sînt polisilabice (bilde bilder "poză poze"), căci cele monosilabice rămîn neschimbate (barn barn "copil copii"). Există și unele substantive de gen comun care nu-și schimbă forma la plural (sko sko "pantof pantofi"), iar majoritatea substantivelor feminine care se termină în -er, primesc la plural -e (l(rer l(rere "profesor profesori"). Există, în sfîrșit, și substantive care formează pluralul cu adăugarea desinenței și cu schimbarea vocalei din rădăcină (umlaut) (far fedre "tată", mor mødre "mamă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și unele substantive de gen comun care nu-și schimbă forma la plural (sko sko "pantof pantofi"), iar majoritatea substantivelor feminine care se termină în -er, primesc la plural -e (l(rer l(rere "profesor profesori"). Există, în sfîrșit, și substantive care formează pluralul cu adăugarea desinenței și cu schimbarea vocalei din rădăcină (umlaut) (far fedre "tată", mor mødre "mamă"). Neerlandeza are o grupă de substantive care formează pluralul cu desinența -en (trein treinen "tren trenuri", mens mensen "om oameni"), care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-er, primesc la plural -e (l(rer l(rere "profesor profesori"). Există, în sfîrșit, și substantive care formează pluralul cu adăugarea desinenței și cu schimbarea vocalei din rădăcină (umlaut) (far fedre "tată", mor mødre "mamă"). Neerlandeza are o grupă de substantive care formează pluralul cu desinența -en (trein treinen "tren trenuri", mens mensen "om oameni"), care poate realiza, ca în portugheză, o alternanță fonetică prin modificarea consoanei finale inițiale: prijs prijzen [preis ΄preizən] "preț prețuri". Substantivele terminate în -el, -er, -en
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Neerlandeza are o grupă de substantive care formează pluralul cu desinența -en (trein treinen "tren trenuri", mens mensen "om oameni"), care poate realiza, ca în portugheză, o alternanță fonetică prin modificarea consoanei finale inițiale: prijs prijzen [preis ΄preizən] "preț prețuri". Substantivele terminate în -el, -er, -en, -e sau -ie adaugă desinența -s (winkel winkels [΄winkəl ΄winkəls] "magazin", schilder schilders [΄∫ildər ΄∫ildərs] "pictor", jongen jongens [΄j((ən ΄j((əns] "băiat"), aceeași desinență fiind uzuală la diminutive (broodje broodjes [΄bro:düə ΄bro:düəs
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
jongen jongens [΄j((ən ΄j((əns] "băiat"), aceeași desinență fiind uzuală la diminutive (broodje broodjes [΄bro:düə ΄bro:düəs] "pîinică; chiflă", huisje huisjes [΄hüisüə(s)] "căsuță", tafeltje tafeltjes [΄tafəltüə(s)] "măsuță") și la unele împrumuturi (café cafés, restaurant restaurants). Dacă substantivele se termină în -a, -u sau -o, primesc la plural desinența 's (opa opa's, menu menu's, auto auto's). Limba engleză nu a păstrat nici una dintre desinențele germanice specifice pentru formarea pluralului, recurgînd la desinența -(e)s, prezentă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]