7,246 matches
-
accepta să fac, În nici un prolog, o propagandă, atât de legitimă, de altfel, pentru irecuzabila prietenie sau pentru meritoria valoare. Dar să recunoaștem că socraticul „Urâtania Isteață“ e irezistibil. Dat naibii! Mă dezarmează, hohotind de râs și admițându-mi perfecta validitate a argumentelor; râsul său molipsitor, Îmi repetă persuasiv și tenace că tomul său și vechea noastră camaraderie pretind de la mine să scriu un cuvânt Înainte. Orice protest e zadarnic. De guerre lasse, mă resemnez să Îmi Înfrunt Îndemânatica Remington, confidentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de salarizare a forŃei de muncă, performanŃele și costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru.” Prin această metodă se asigura un preŃ corect și care să nu fie derizoriu. ÎI.4. Cauza (scopul) contractului Una din condiŃiile de validitate ale contractului de vânzarecumpărare comercială e bazată pe art 948 Cod Civil și are drept scop cauza. Scopul contractului constă în obiectul urmărit la încheierea contractului. În cadrul contractelor de vânzare — cumpărare comercială regulă este repetabilitatea în vederea obŃinerii de profit multiplicat
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
mult mai de amploare. Cu toate acestea, rezultatele experimentului nostru sunt consistente. Literatura dedicată rolului emoțiilor în procesul politic este în continuă expansiune, iar noile direcții de cercetare se dovedesc deosebit de fertile (Marcus et al., 2000; Valentino et al., 2011). Validitatea metodologiei folosite este însă pusă adesea sub semnul întrebării. Majoritatea studiilor folosesc metode tradiționale, precum ancheta, întrebându-i pe participanți la ce se gândesc și ce emoții resimt. Principala limită a unor astfel de contribuții provine din faptul că emoțiile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
numi emoțiile, respondenții trebuie să se gândească ce emoții resimt. Și studiul de față a folosit o astfel de metodă auto-reflexivă, cerându-le participanților să-și autoraporteze emoțiile resimțite în urma lecturii articolului folosit ca stimul experimental. Dincolo de problemele legate de validitatea externă a datelor obținute și deci de potențialul lor de generalizare, credem totuși că am făcut un pas important în încercarea de a răspunde unei întrebări esențiale: "Cum influențează conflictele politice, așa cum sunt ele prezentate în știri, atitudinile și credințele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
abordează subiectele mai "delicate". Sigur, nu tot ceea ce spun autorii este inedit. Nici n-ar fi fost posibil. Avem noi înșine o anumită imagine despre Japonia, formată în majoritate din stereotipuri. Cartea nu le ocolește tocmai pentru a le verifica validitatea. Știm, astfel, că mecanismele societății nipone funcționează ireproșabil. Roxana și Cătălin Ghiță dau exemple concrete. Vedem, spre exemplu, cum serviciile de stat sau private fac totul pentru a veni în întâmpinarea nevoilor cetățeanului. Japonezul are, apoi, mania muncii, cu prețul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
democrația în țara respectivă. Mai mult, răspunsul la această întrebare produce confuzii, din moment ce în unele țări precum Serbia și Azerbaidjan cetățenii se declară mulțumiți de evoluția democrației în număr mai mare decât în Statele Unite, ceea ce demonstrează clar lipsa sa de validitate (Mishler și Rose, 2001a: 306). Definiția realistă pe care o propun autorii se bazează pe estimarea performanțelor regimului actual. Chiar dacă le lipsesc cunoștințele teoretice legate de democrație, ei sunt capabili să judece regimul prezent prin comparație cu vechiul regim nedemocratic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
din start pentru consolidarea unor instituții democratice. Cum reamintesc și autorii, există dubii serioase asupra legăturii cauzale dintre cultura democratică și instituții. Cele din urmă pot fi condiții pentru dezvoltarea unei culturi civice. Și această măsură indirectă are probleme de validitate: diferențele de încredere în instituții între diferitele tipuri de regimuri sunt nesemnificative, și contrar teoriei, cea mai mare încredere se înregistrează în non-democrațiile stabile. Dar de unde provine sprijinul pentru actualul regim? Rose, Mishler și Haerpfer (2003) au prezentat anterior un
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
noile forme de activism, conchid autorii, sunt aceiași care se angajează în cele vechi, adică noi repertorii politice sunt adăugate celor vechi. Relațiile bivariate au indicat păstrarea unor inegalități, dar ele trebuie testate și împreună. Modelele de regresie logistică confirmă validitatea relațiilor bivariate. Inegalitățile legate de gen s-au redus simțitor în participarea convențională și s-au inversat chiar în cea neconvențională. Inegalitățile de educație s-au păstrat și sunt semnificative atât pentru actele tradiționale cât și pentru cele noi, același
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
individual în toate cele treisprezece țări post-comuniste analizate relația apare ca pozitivă. Ceea ce diferă acum nu mai este decât intensitatea relației, aceasta fiind mai puternică în societățile occidentale. Explicațiile diferențelor pe care Bădescu (2003b) le caută rezidă în problemele de validitate pe care le ridică măsurarea standard a încrederii generalizate și în caracteristicile etnice ale asociațiilor voluntare. Ambele probleme ar putea fi responsabile de o relație mai slabă între participare voluntară și încredere generalizată în societățile post-comuniste. Aceste diferențe în activitatea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
duc la variații ale frecvenței răspunsurilor (Dragoman, 2006a). Modificările provin în special din traducerea chestionarelor utilizate în cercetări mondiale sau regionale, precum World Values Survey (WVS) sau European Values Survey (EVS). În cazul încrederii mai apare o problemă, una de validitate. S-a considerat multă vreme că întrebarea standard folosită de WVS și de EVS ("în general, ați spune că se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni, sau e mai bine să fii atent în relațiile cu oamenii?") acoperea înțelesul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
legătură scos în evidență în societățile occidentale operează în mod similar și în societăți cu totul diferite precum cele est-europene. Cu toate aceste, corelațiile în sub-eșantionul est-european sunt mai slabe decât în cel occidental. Explicațiile sunt cele avansate mai sus: validitatea măsurării încrederii generalizate și caracteristicile asociațiilor dependente de contextul etnic. În eșantionul românesc, de exemplu, schimbarea măsurii încrederii în încredere în străini, care este o operaționalizare mai bună, dovedește că relația dintre încredere și participare voluntară este una semnificativă și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
au șansele cele mai mari să participe în asociații. Relația nu pare să fie afectată nici de dezvoltarea istorică a societății civile, nici de cea prezentă. Diferențele înregistrate între societățile occidentale și cele post-comuniste par să țină de problemele de validitate ale măsurării variabilelor în sondajele globale, dar și de tipul asociațiilor voluntare, mai precis de atributele lor etnice. Eric Uslaner (2003) ajunge la concluzia că modelele dezvoltate de sociologi reușesc bine să explice mecanismele încrederii în cazul Statelor Unite și într-
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
38,7 Octombrie Gallup 31,7 2005 Mai Gallup 39,7 Octombrie Gallup 19,3 Desigur, diferențele dintre răspunsuri ridică semne de întrebare. Nu vom relua in extenso discuția pe care am avut-o în capitolul 4 despre problemele de validitate pe care le ridică diferitele măsuri ale încrederii generalizate. Diferențele în formularea întrebărilor referitoare la încredere pot conduce la diferențe între frecvențele răspunsurilor. Ultimele două valori din tabelul de mai sus ridică un asemenea semn de întrebare. Între mai și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
sprijinului pentru democrație, consideră Rose și Weller, ceea ce contează sunt tocmai atitudinile față de democrația reală și față de alternativele non-democratice. Dincolo de evaluarea democrației ca ideal, ceea ce ne interesează este definiția competitivă a democrației ca un regim alternativ altor regimuri. Mizând pe validitatea acestei măsurări a democrației, am adoptat aceeași strategie. Cetățenii au fost în al doilea rând întrebați: Oamenii au opinii diferite despre felul în care ar trebui guvernată România. Cât de bine credeți că ar fi ..." și au primit câteva alternative
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
În mare măsură 32,4 28,9 În foarte mare măsură 4,1 8,9 N 1217 2208 Știm deja că cetățenii țărilor est-europene prezintă mai puțină încredere în ceilalți decât cei din țările vest-europene (Bădescu 2003b). Dincolo de problemele de validitate ale măsurării diverselor variabile în sondajele de opinie, diferențele semnificative între societățile est și vest-europene ar putea fi cauzate însă și de socializarea în regimuri politice diferite. Exprimarea liberă a opiniilor este un risc diferit pe care cetățenii celor două
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
că nu apar pe agenda politică 2, iar o politiciană al cărei discurs atinge astfel de tematici va suferi o dublă marginalizare. Nu voi intra aici în detalii, deoarece analiza întreprinsă asupra Organizației de Femei a Partidului Democrat va dovedi validitatea ipotezei sau o va infirma. Demersurile teoretice dedicate reprezentării politice, creșterii proporției de reprezentare a femeilor analizează și oferă argumente următoarelor problematici: De ce este necesară prezența femeilor în politică? De ce să nu fie femeile reprezentate de bărbați? De ce este necesar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
experiența, expertiza și valorile diferite pe care femeile le-ar aduce în politică, precum și existența unui conflict între bărbați și femei care face inimaginabilă reprezentarea femeilor de către bărbați (Phillips, 1997, p. 62-63). În studiul de față nu vom insista asupra validității unuia dintre aceste argumente în cazul românesc, urmărind în schimb să vedem dacă femeile prezente în politica românească reprezintă într-adevăr interesele femeilor. Trebuie să avem aici în vedere dilema cu care se confruntă o femeie parlamentar, mai ales în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
fiscal Raționamentului în termenii "votului cu picioarele" îi poate fi adusă o primă modulare fondată pe costurile de deplasare ale persoanelor. Constituind un obstacol în calea mobilității, acestea sunt una din-tre rațiunile care împiedică concentrarea. Dar ele nu acoperă întreaga validitate a ipotezei. Dacă se dorește evidențierea limitelor sale, atunci putem introduce chestiunea "efectelor de debordare" (spillover effects). Această expresie desemnează situațiile în care de bun public local poate beneficia mai multe persoane nerezidente în zona în care acest bun este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dorință de comunicare cu mama, influențează pozitiv modul în care mama interacționează în raport cu el. Conduita copilului în raport cu tatăl nu are influență asupra variabilelor care definesc relația mamei cu copilul. Constatăm însă că aceasta influențează semnificativ relația dintre părinți. În considerarea validității rezultatelor și extrapolarea lor se solicită mult precauție ca urmare a numărului foarte mic de subiecți care au participat la ancheta pe bază de chestionar. Fiind un chestionar autoadministrat, trimis prin poștă, o altă limită este dată de lipsa de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
special din punct de vedere social. Același aspect reiese și din percepția insatisfacției copiilor adoptați în relația cu familia adoptivă, deși modul de manifestare a parentalității adoptive este perceput ca fiind similar modului de manifestare a parentalității biologice. În considerarea validității rezultatelor și extrapolarea lor se solicită precauție necesară în principal din cauza eșantionului de intenționalitate utilizat. Sinteza concluziilor Obiectivele declarate ale cercetării au vizat construirea profilurilor părinților adoptatori și ale copiilor adoptați în România, identificarea factorilor care contribuie la adaptarea în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
alimentează comportamentele organizaționale care implică interacțiune și, ca atare, percepția consecințelor acestor interacțiuni. În continuarea celor afirmate mai sus, vom realiza un sinopsis al metodelor cantitative și calitative utilizate în cercetarea culturii organizaționale și asupra cărora avem date legate de validitate, fidelitate sau corelații. Organizational Culture Inventory OCI183 are 12 scale (umanism, afiliere, rezultate, self-actualizare, acord, convenționalitate, dependență, evitare, opoziție, putere, competiție, perfecționism). Aceste scale reflectă un model circular bazat pe intersecția a două dimensiuni: sarcină-relații și securitate-satisfacție și se axează
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Revizuirea schemei metodei științifice propuse de Karl Popper Popper a construit o schemă incredibil de simplă și de elegantă a metodei științifice, care constă în trei elemente și trei operațiuni. Cele trei elemente sunt condițiile inițiale, cele finale și generalizarea validității universale sau legile științifice. Cele trei operațiuni sunt predicția, explicația și testarea. Când condițiile inițiale se combină cu legile științifice, atunci avem o predicție. Când cele finale se combină cu legile, ele aduc o explicație. în acest sens, predicțiile și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
verificate, ci doar falsificate. Aici intervine testarea. Legile științifice pot fi testate comparând condițiile inițiale cu cele finale. Dacă nu sunt conforme cu legea respectivă, atunci aceasta a fost falsificată. Un astfel de exemplu poate fi suficient pentru a distruge validitatea generalizării, dar nu există un număr anume de exemple adecvate care să fie suficient pentru verificarea completă a unei generalizări. Din acest punct de vedere, verificarea și falsificarea sunt asimetrice. Simetria dintre predicție și explicație și asimetria dintre verificare și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
și realitate nu pare o problemă. Nu există o lume a ideilor separată de cea a faptelor; și, mai important, neexistând nimic subiectiv sau personal în gândire: ea este bine înrădăcinată în tradiția transmisă din generație în generație, a cărei validitate e indiscutabilă. Ideile dominante sunt acceptate ca fiind realitatea însăși ori, mai exact, pur și simplu nu există distincție între idei și realitate. Aceasta se poate demonstra dacă analizăm modul în care este utilizat limbajul. A numi ceva este ca și cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
să se desfășoare acest proces? Vom constata că reușita procesului critic variază în funcție de obiectul și de scopul reflecției. Metoda științifică Procesul critic funcționează cel mai bine în domeniul științelor naturale. Realitatea oferă un criteriu sigur de stabilire a adevărului sau validității unor afirmații științifice, existând un consens general atât asupra scopului gândirii, cât și asupra modului în care ar trebui să se desfășoare procesul critic. Aceasta se datorează faptului că natura operează independent de ceea ce cred oamenii. înțelegerea legilor care guvernează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]