15,959 matches
-
din poziția subiectului, caracterizând general entitatea din poziția subiectului (mâncarea arată delicioasă "mâncarea este delicioasă / are gust delicios", se face referire la caracteristica generală a mâncării de a fi delicioasă, nu doar la aspect), în timp ce adverbul focalizează nominalul încorporat în verb, deci predicația verbală, adică aspectul mâncării (mâncarea arată delicios "mâncarea are aspect delicios"). În puține contexte variația adjectiv-adverb atrage o specializare semantică clară: (234) Ioana arată îndrăzneață/îndrăzneț. În contextul cu nume predicativ realizat adverbial, citirea subiacentă este "poartă haine
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
interioare care numai opțional au reflex în plan fizic. Așa se explică posibilitatea construirii unui enunț ca: (241) Mi-a zis că este supărată, dar nu se vede. Deși admite o gamă restrânsă de adjective 148 în poziția numelui predicativ, verbul a arăta permite tipuri de complementare nespecifice altor verbe copulative. Realizările curente ale poziției predicative în cazul verbului a arăta sunt grupurile prepoziționale și propozițiile conjuncționale introduse prin conectorii de comparație ireală ca și cum, de parcă etc.: (d) GPrep cu centrul prepozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Așa se explică posibilitatea construirii unui enunț ca: (241) Mi-a zis că este supărată, dar nu se vede. Deși admite o gamă restrânsă de adjective 148 în poziția numelui predicativ, verbul a arăta permite tipuri de complementare nespecifice altor verbe copulative. Realizările curente ale poziției predicative în cazul verbului a arăta sunt grupurile prepoziționale și propozițiile conjuncționale introduse prin conectorii de comparație ireală ca și cum, de parcă etc.: (d) GPrep cu centrul prepozițiile ca sau a, exprimând o predicație comparativ-calificativă (242) sau
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Mi-a zis că este supărată, dar nu se vede. Deși admite o gamă restrânsă de adjective 148 în poziția numelui predicativ, verbul a arăta permite tipuri de complementare nespecifice altor verbe copulative. Realizările curente ale poziției predicative în cazul verbului a arăta sunt grupurile prepoziționale și propozițiile conjuncționale introduse prin conectorii de comparație ireală ca și cum, de parcă etc.: (d) GPrep cu centrul prepozițiile ca sau a, exprimând o predicație comparativ-calificativă (242) sau categorizantă (243): (242) Andrei arată [GPrep ca tine/Ion
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
contrafactive: (244) Arată [de parcă nu ar fi dormit]. (245) Arată [ca și cum ar fi în flăcări]. (f) GAdv cu centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ, exprimând predicații calificative: (246) Cum arată copiii? (247) Arată cum mi-l închipuiam. Față de celelalte două verbe din clasa analizată, a arăta nu acceptă lexicalizarea Experimentatorului (*Ioana îmi arată obosită). Atunci când Experimentatorul nu se lexicalizează, este identificat implicit prin locutor. Enunțul Ioana arată obosită poate fi rostit doar în contextul în care locutorul este cel care a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
identificat implicit prin locutor. Enunțul Ioana arată obosită poate fi rostit doar în contextul în care locutorul este cel care a văzut-o pe Ioana și, pe baza informațiilor vizuale, îi atribuie proprietatea de a fi obosită. 6.2.2. Verbul a suna. Grila sintactică Spre deosebire de verbul a arăta, a suna impune mai multe constrângeri selecționale asupra subiectului său. Verbul a arăta poate exprima informații vizuale despre orice entitate concretă, spre deosebire de verbul a suna, al cărui subiect are, întotdeauna, trăsătura semantică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
arată obosită poate fi rostit doar în contextul în care locutorul este cel care a văzut-o pe Ioana și, pe baza informațiilor vizuale, îi atribuie proprietatea de a fi obosită. 6.2.2. Verbul a suna. Grila sintactică Spre deosebire de verbul a arăta, a suna impune mai multe constrângeri selecționale asupra subiectului său. Verbul a arăta poate exprima informații vizuale despre orice entitate concretă, spre deosebire de verbul a suna, al cărui subiect are, întotdeauna, trăsătura semantică [+Sonor], atribuită direct sau prin metonimie
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care a văzut-o pe Ioana și, pe baza informațiilor vizuale, îi atribuie proprietatea de a fi obosită. 6.2.2. Verbul a suna. Grila sintactică Spre deosebire de verbul a arăta, a suna impune mai multe constrângeri selecționale asupra subiectului său. Verbul a arăta poate exprima informații vizuale despre orice entitate concretă, spre deosebire de verbul a suna, al cărui subiect are, întotdeauna, trăsătura semantică [+Sonor], atribuită direct sau prin metonimie. În alți termeni, oricărei entități îi poate fi atribuită o imagine vizuală, dar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
atribuie proprietatea de a fi obosită. 6.2.2. Verbul a suna. Grila sintactică Spre deosebire de verbul a arăta, a suna impune mai multe constrângeri selecționale asupra subiectului său. Verbul a arăta poate exprima informații vizuale despre orice entitate concretă, spre deosebire de verbul a suna, al cărui subiect are, întotdeauna, trăsătura semantică [+Sonor], atribuită direct sau prin metonimie. În alți termeni, oricărei entități îi poate fi atribuită o imagine vizuală, dar numai anumitor entități le pot fi atribuite trăsături sonore. Subiectul verbului a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
spre deosebire de verbul a suna, al cărui subiect are, întotdeauna, trăsătura semantică [+Sonor], atribuită direct sau prin metonimie. În alți termeni, oricărei entități îi poate fi atribuită o imagine vizuală, dar numai anumitor entități le pot fi atribuite trăsături sonore. Subiectul verbului a suna se poate realiza printr-un referent cu trăsătura [+Animat] sau printr-un referent cu trăsătura [+Sonor]: (248) Câinele sună fioros. (249) Vocea lui sună mai matură (www.bestmusic.ro). Verbul a suna, în utilizarea evidențială, selectează o complinire
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
entități le pot fi atribuite trăsături sonore. Subiectul verbului a suna se poate realiza printr-un referent cu trăsătura [+Animat] sau printr-un referent cu trăsătura [+Sonor]: (248) Câinele sună fioros. (249) Vocea lui sună mai matură (www.bestmusic.ro). Verbul a suna, în utilizarea evidențială, selectează o complinire care conține o specificare de tip circumstanțial modal (250-251). În aceste contexte, se actualizează alt sens decât cel din construcția cu verb intranzitiv din (252), informația purtată de verb fiind completată cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fioros. (249) Vocea lui sună mai matură (www.bestmusic.ro). Verbul a suna, în utilizarea evidențială, selectează o complinire care conține o specificare de tip circumstanțial modal (250-251). În aceste contexte, se actualizează alt sens decât cel din construcția cu verb intranzitiv din (252), informația purtată de verb fiind completată cu o informație de tip modal, evaluativ: (250) Vocea lui sună tremurat. (251) Muzica sună bine. vs (252) Clopotul sună ("emite sunete; răsună"). Complinirea circumstanțială respectă aceleași constrângeri/variații ca și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
www.bestmusic.ro). Verbul a suna, în utilizarea evidențială, selectează o complinire care conține o specificare de tip circumstanțial modal (250-251). În aceste contexte, se actualizează alt sens decât cel din construcția cu verb intranzitiv din (252), informația purtată de verb fiind completată cu o informație de tip modal, evaluativ: (250) Vocea lui sună tremurat. (251) Muzica sună bine. vs (252) Clopotul sună ("emite sunete; răsună"). Complinirea circumstanțială respectă aceleași constrângeri/variații ca și numele predicativ al verbului a arăta. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
informația purtată de verb fiind completată cu o informație de tip modal, evaluativ: (250) Vocea lui sună tremurat. (251) Muzica sună bine. vs (252) Clopotul sună ("emite sunete; răsună"). Complinirea circumstanțială respectă aceleași constrângeri/variații ca și numele predicativ al verbului a arăta. Sunt admise: (a) adjectivul (253) și adverbul (254), în variație: (253) Vocea lui sună prea pițigăiată și prea de copil. (www.tpu.ro) (254) Trebuie să recunosc și că mi se pare amuzant faptul că o cântăreață cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ: (258) Cum sună vocea lui?/ Vocea lui sună cum o știam. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este admisă în oricare dintre tiparele de complementare: (259) Muzica lor îmi sună bine. 6.2.3.Verbul a mirosi. Grila sintactică Verbul a mirosi participă la tipare mai diverse. Funcționează contextual ca verb impersonal (260a), cu poziția subiectului neacoperită, când actualizează sensul "a avea miros neplăcut". În aceeași ipostază de verb impersonal, poate primi și un alt
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
258) Cum sună vocea lui?/ Vocea lui sună cum o știam. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este admisă în oricare dintre tiparele de complementare: (259) Muzica lor îmi sună bine. 6.2.3.Verbul a mirosi. Grila sintactică Verbul a mirosi participă la tipare mai diverse. Funcționează contextual ca verb impersonal (260a), cu poziția subiectului neacoperită, când actualizează sensul "a avea miros neplăcut". În aceeași ipostază de verb impersonal, poate primi și un alt tip de complinire, realizată printr-
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este admisă în oricare dintre tiparele de complementare: (259) Muzica lor îmi sună bine. 6.2.3.Verbul a mirosi. Grila sintactică Verbul a mirosi participă la tipare mai diverse. Funcționează contextual ca verb impersonal (260a), cu poziția subiectului neacoperită, când actualizează sensul "a avea miros neplăcut". În aceeași ipostază de verb impersonal, poate primi și un alt tip de complinire, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a. În
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
îmi sună bine. 6.2.3.Verbul a mirosi. Grila sintactică Verbul a mirosi participă la tipare mai diverse. Funcționează contextual ca verb impersonal (260a), cu poziția subiectului neacoperită, când actualizează sensul "a avea miros neplăcut". În aceeași ipostază de verb impersonal, poate primi și un alt tip de complinire, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a. În contextul sintactic de la (260b) nu este specificată entitatea care emite mirosul, aceasta fiind asimilată spațiului în care se
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu sens comparativ a. În contextul sintactic de la (260b) nu este specificată entitatea care emite mirosul, aceasta fiind asimilată spațiului în care se află locutorul: (260a) ØS În beci miroase. (260b) ØS Miroase a parfum. A mirosi poate funcționa ca verb monovalent, selectând un singur nominal pe care îl așază în poziția subiectului și care primește de la verb rolul semantic de Temă. În această poziție sintactică apare entitatea cu proprietatea [+Emisie de miros]: (261) Florile astea nu miros ("Florile nu au
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fiind asimilată spațiului în care se află locutorul: (260a) ØS În beci miroase. (260b) ØS Miroase a parfum. A mirosi poate funcționa ca verb monovalent, selectând un singur nominal pe care îl așază în poziția subiectului și care primește de la verb rolul semantic de Temă. În această poziție sintactică apare entitatea cu proprietatea [+Emisie de miros]: (261) Florile astea nu miros ("Florile nu au miros"). Primește două compliniri, un subiect Locativ și o complinire circumstanțială obligatorie, realizată printr-un grup prepozițional
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a: (262) Toată casa miroase a fum. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este posibilă doar în tiparul semnlat mai sus la (260b): (263) Îmi miroase a parfum. 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării Verbele de percepție care au posibilitatea construcției cu un obiect direct - cele de percepție nonintențională și cele de percepție intențională - participă la operația sintactică de pasivizare. În funcție de organizarea semantico-referențială a enunțurilor, unitățile verbale acceptă fie
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu sens comparativ a: (262) Toată casa miroase a fum. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este posibilă doar în tiparul semnlat mai sus la (260b): (263) Îmi miroase a parfum. 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării Verbele de percepție care au posibilitatea construcției cu un obiect direct - cele de percepție nonintențională și cele de percepție intențională - participă la operația sintactică de pasivizare. În funcție de organizarea semantico-referențială a enunțurilor, unitățile verbale acceptă fie pasivul cu a fi (pasivul prototipic
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cele de percepție intențională - participă la operația sintactică de pasivizare. În funcție de organizarea semantico-referențială a enunțurilor, unitățile verbale acceptă fie pasivul cu a fi (pasivul prototipic), fie pasivul cu se (pasivul reflexiv). Vom încerca să stabilim care sunt contextele în care verbele analizate "aleg" între pasivul cu a fi și pasivul cu se și care sunt efectele concomitente cu pasivizarea. Ne vom referi atât la situații în care verbele de percepție (a vedea, a auzi, a privi, a asculta, a simți, a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu se (pasivul reflexiv). Vom încerca să stabilim care sunt contextele în care verbele analizate "aleg" între pasivul cu a fi și pasivul cu se și care sunt efectele concomitente cu pasivizarea. Ne vom referi atât la situații în care verbele de percepție (a vedea, a auzi, a privi, a asculta, a simți, a atinge, a gusta, a mirosi) sunt folosite cu sensul primar perceptual, cât și la situații în care verbele înregistrează alte sensuri, mai apropiate sau mai îndepărtate de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pasivizarea. Ne vom referi atât la situații în care verbele de percepție (a vedea, a auzi, a privi, a asculta, a simți, a atinge, a gusta, a mirosi) sunt folosite cu sensul primar perceptual, cât și la situații în care verbele înregistrează alte sensuri, mai apropiate sau mai îndepărtate de domeniul perceptual. * A vedea (a) A vedea "a percepe vizual" (nonintențional, perceptual) cu trăsătura [+Prezent] satisface contextul pasivului reflexiv, independent de realizarea obiectului direct ca nominal, ca subordonată conjuncțională/relativă sau
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]