6,602 matches
-
spadă./ Mă jur pe zaruri, luna să ne vadă./ De mână, ca o fată de liceu/ îți duc beteala peste capul meu/ și cald, sărutul e-o brățară moale/ arzând pun la-ncheietura mâinii tale/ gingașă cum e gâtul de vioară". În buna tradiție a genului erotic inaugurat, magistral, în creștinism de Cântarea cântărilor, principiului animei i se asociază în mai multe rânduri și lira, harfa sau orga, așadar cântecul. Critica a urmărit, de altfel, cu asupra de măsură, reverberațiile mitului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Cotruș, Horia Bottea, Aurel Chirescu, Emil Isac, Aurel Marin, Constantin Salcia, V. Copilu-Cheatră, Mircea Streinul; cu proză - Victor Papilian (Fără limită), Teodor Scarlat (Răspântii), Mihail Chirnoagă, B. Jordan, N. Ladmiss-Andreescu; cu eseuri critice - George Popa (Ștefan Petică în zodia tăcerii viorilor), N. Ladmiss-Andreescu (Un rac: Eugen Ionescu, Octavian Goga), N. Albu (Contribuție la o istorie literară a Ardealului), Victor Iancu (Estetica și estetismul), Stelian Constantin-Stelian (Interpretările „Luceafărului”, Personalitatea lui P.Cerna), Olimpiu Boitoș (Sărăcia literaturii noastre dramatice). Mai apar articole despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287745_a_289074]
-
deșert de nisip fără viață, era compus din cratere de forme multiple. Constatară defecțiunile aparatului. Descrierea nr. 2 ...curînd pe ecrane se contură peisajul din jur. Cerul era aproape senin. Avea chiar o tentă verzuie nuanțată de dîrele roșiatice și viorii pe care le lăsau razele de soare la apus, reflectîndu-se în cei din urmă nori. Această stranie și misterioasă panoramă se întindea pînă undeva departe de ei, împresurîndu-i cu o mare de nisip cenușie, monotonă și aparent fără nici o urmă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
triumf știrbit de tirurile artileriei. Pietrele sale, smălțate de nuanțele cenușii roșiatice ale apusului, păreau a fi niște ruine nespus de vechi, triste și senine. Ajunsesem pe altă planetă. Asupra orașului domnea o tăcere extraordinară. Deodată, un cînt sublim de vioară, pur și sfîșietor, necuprins, abia străbătut de un firav acompaniament de pian, țîșni de nicăieri și de foarte aproape. M-am simțit cuprins de o fericire și de o tristețe de nedescris. Recunoscusem Sonata Primăverii a lui Beethoven. Miracolul venea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
M-am simțit cuprins de o fericire și de o tristețe de nedescris. Recunoscusem Sonata Primăverii a lui Beethoven. Miracolul venea dintr-un difuzor, instalat de ruși, nu-mi închipui pentru ce, deasupra Porții Brandenburg. Dincolo de războaie și masacre, acea vioară care cînta pietrei, ruinelor, morții, mi se părea a vesti domnia îndepărtată a unei vîrste a duioșiei. * Militarii francezi se instalaseră în afara Berlinului, la Frohnau, unde micuțele vile rămăseseră neatinse. Erau împrăștiate printre pini, dune și lacuri, într-un peisaj
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de politician), ne bazăm pe indiciile periferice care ne influențează judecata. Influența reacțiilor celuilalt asupra judecății noastre ia uneori forme surprinzătoare. Astfel, în aprilie 2007, ziarul Washington Post a convins un violonist de renume internațional, Joshua Bell, să cânte cu vioara sa Stradivarius într-o stație de metrou într-o perioadă de vârf. A adunat cu greu zece dolari într-o oră. Pasagerii judecau muzica pe care o auzeau după reacțiile vecinilor lor și, cum nimeni nu aplauda, virtuozul internațional a
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
poate reprezenta: - elemente ale naturii: izvorul, lacul, marea, codrul, muntele, luna, soarele, steaua, ploaia, zăpada, floarea, copacul etc./elemente primordiale: apa, focul, pământul, aerul (cerul) - ființe sau obiecte: visătorul, străinul, orfanul, răzvrătitul, pribeagul; pasărea, sălbăticiunea, calul năzdrăvan etc./oglinda, cartea, vioara, icoana, clepsidra, inelul, cheia, masca etc. - simboluri spațiale sau temporale: casa părintească, orașul, parcul/amurgul, toamna etc. - simboluri cromatice sau muzicale: albul, negrul, violetul ș.a./cântecul, doina, serenada - simboluri geometrice ori cifre: cercul, sfera, triunghiul (erotic)/motivul cifrei trei, șapte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ca tipuri principale: - asociere (contiguitate) de tip simbolic: numele unui simbol, în locul „obiectului“ simbolizat (semnul în locul obiectului semnificat prin semn). Poetul (artistul) și creația sa, de exemplu, sunt desemnați prin multiple simboluri metonimice - cântăreț (menestrel)/cântec, Orfeu/Euridice, liră, lăutar/vioară, bufon/râsu’ plânsu’, cuvânt/necuvânt, tăcere, pa săre/cântec, zbor, pană, condei, călimară etc. Procesul de simbolizare metonimică interferează adesea cu cel de metaforizare, rezultând „blocuri“ stilistice cu efecte remarcabile în producerea sensului: Tot ce stă în umbra crucii, împărați
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Tremurând sa stins văpaia lumânării de pe masă, Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin Licăreșten umbra dulce, ca o piatră de rubin. Bate vânt cu ploaien geamuri Și e noapte neagră afară ... Plânsul streșinii suspină ca un cântec de vioară Monoton, șoptind povestea unei vremi de mult uitate ... Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate. Cintunericul prieten stăpânind până departe, Și de oameni și de patimi fericirea neo desparte. Singur eu veghez în noapte, Ploaia cântă tot mai tare ... Și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
accent epitetul cromatic) și auditive. Dominanta sonoră a descrierii artistice se realizează printrun cumul de motive literare și de figuri semantice. Astfel, versul al treilea alătură metafora personificatoare (Plânsul streșinii suspină) unei comparații dezvoltate. Analogia dintre zgomotul ploii și cântecul viorii, înlănțuită cu o amplă personificare, sugerează ideea că, prin lacrimile ploilor, natura își spune trista poveste a unei vremi de mult uitate. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Importanța acțiunilor de protejare a mediului Zi de zi ne confruntăm, fără
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
abrevierea emoției pe care o simțim. La rândul ei, muzica influențează stările noastre sufletești. Astfel, sunetul unui flaut se insinuează durabil în inima ascultătorului, cel al unui saxofon dintrun blues „vorbește“ minții acestuia, în timp ce tonul, când tandru, când alert al viorilor poate stârni dorința de exprimare prin dans. În concluzie, este evident faptul că muzica este parte integrantă din viața noastră; ea este o necesitate, o oglindă a emoțiilor, un leac pentru sufletul oamenilor și un paradis în care ne putem
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
creație artistică, fără să fi fost inițiat în vreun fel în ale scrisului și desenatului; ei au un simț deosebit al abilităților artistice. De la o vârstă foarte fragedă, demonstrează talent pentru performanțe muzicale. Exemplu: învață să cânte la orgă, canto, vioară. În același timp, ei au un beneficiu emoțional din asta. K. Frici. Cea mai puternică frică este frica de animale, mai ales câini și pisici și rudele lor sălbatice (tigrii, lei, lupi, urși). Frica de a fi singur, în mod
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Meritul Cultural (1969). Lucrările sale au fost interpretate în Italia, Elveția, Olanda, Germania, Marea Britanie. A publicat volumul de amintiri „Din zori până în amurg”. Compozitoare de talent, Mansi Barberis a realizat o operă vastă în genurile muzicii simfonice, vocal-simfonice, pentru pian, vioară, clarinet, camerale, corale, vocale și pentru teatru muzical. A apelat la versurile unor poeți ca: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Topîrceanu, Otilia Cazimir, George Lesnea, Dominic Stanca, Esenin, Verlaine, Maiakovski și alții. Ea se înscrie printre compozitorii reprezentativi de operă
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
generalii ivriți Quientus și Macrianus, dar totul se termină rău. Norocul le mai iese odată în cale prin Odenat prințul Palmyrei care reușește să pună bazele unui vast regat, extins de soția sa Zenobia într-un imperiu unde ivriții au vioara foarte bine auzită. Nici această mărire nu a durat decît puțin timp pentru că getul Aurelian i-a spulberat, dar experiența cu arabii o vor relua mai tîrziu cu mai mult folos cînd vor cuceri nordul Africii și cea mai mare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
50 cu evrei comuniști în funcții de decizie. Nu va mai fi un „mașinist” dur, ci un anticar fragil din Viena, ochelarist, iubitor de Mozart și cântăreț la flaut în timpul liber (militarul socialist Serdici din Viața nu iartă cânta la vioară). Discursul lui despre necesitatea urii și a violenței e mult mai scurt și e precedat de o frază care, practic, îl neutralizează, fabricată și introdusă abil de scenarist : „Aș fi fericit dacă aș putea urî”. În sfârșit, nu se va
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Constantin (n. 1874) se va specializa în agricultură și va administra domeniul familiei da la Râmnicu Sărat; Elena (n. ! 877) va absolvi cursurile superioare, secția pian al Conservatorului de Muzică și Declamațiune; Constanța (n. 1887) va absolvi cursurile superioare, secția vioară ale aceleiași instituții bucureștene. Înclinația pentru muzică era o particularitate a familiei. Tânărul Paulescu va cânta la pian și orgă, iar cu vocea lui deosebit de frumoasă și caldă va interpreta, acompaniat de surorile sale sau de membrii familiei Lancereaux la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
formei devin pandantul obligatoriu al unui cosmos armonic, ale cărui principii sunt lumina (solară) și muzica, euritmia. „Panta clasică din miazăzi” coexistă cu melosul și plasticitatea divină a „viorii din Cremona”, cântată într-o îndrăgită poemă, lucrată cu scrupul prozodic: „Vioara-i ca din lemn de trandafiri / și are umăr suplu ca Madona. // Cioplindu-și-o cu mâinile subțiri, / neîntrecutul meșter din Cremona, / încă-nainte de-a o isprăvi, / i-a ascultat în vise melodia. Cu dălți subțiri a rotunjit-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
românesc, avem în filosofia lui Blaga o teorie cronotopială a identității etnice românești - cea mai stilată și originală, deși nu scutită de contradicții lăuntrice și ocluziuni intestine (vezi Muscă, 1996, pp. 33-36), doctrină identitară a duhului românesc. Lucian Blaga rămâne vioara întâi într-un concert al românismului în care cugetătorii specificului național se întreceau în acte de virtuozitate intelectuală, unele dintre ele ieșind chiar de pe portativul raționalismului fie acesta chiar și "ecstatic" pentru a interpreta o partitură din care răzbăteau sunetele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poziția asta până ce regele termină partida. Atunci toți se ridică și mergem să ascultăm muzică“ Concertele și piesele de teatru erau una dintre formele de petrecere a timpului cele mai apreciate de către monarh. Muzicienii camerei regelui, corul capelei, orchestrele de viori erau o prezență indispensabilă. Plăcerea regelui pentru muzică era atât de mare, încât în plimbările sale prin parcul de la Versailles, fiecare tufiș ascundea în spatele său un grup de violoniști care interpretau melodiile preferate ale altețelor regale. Devenind protectorul declarat al
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
fost un inovator, un deschizător de drumuri. El compune muzică ce va fi completată de mișcare scenică, teatrală, bombastică, plina de pasiune, deși repetitivă. Muzicianul îi propune Regelui să separe orchestra regală în două orchestre: una de douăzeci și patru de mari viori și alta de șaisprezece viori mici. Cu acceptul regelui, provoacă o adevărată revoluție muzicală adăugând tradiționalelor viori și trompete, flaute și voci de femei. În plus, este prima dată în istoria muzicii moderne când se formează un corm mixt, alcătuit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de drumuri. El compune muzică ce va fi completată de mișcare scenică, teatrală, bombastică, plina de pasiune, deși repetitivă. Muzicianul îi propune Regelui să separe orchestra regală în două orchestre: una de douăzeci și patru de mari viori și alta de șaisprezece viori mici. Cu acceptul regelui, provoacă o adevărată revoluție muzicală adăugând tradiționalelor viori și trompete, flaute și voci de femei. În plus, este prima dată în istoria muzicii moderne când se formează un corm mixt, alcătuit din nouăzeci de cântăreți, de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
teatrală, bombastică, plina de pasiune, deși repetitivă. Muzicianul îi propune Regelui să separe orchestra regală în două orchestre: una de douăzeci și patru de mari viori și alta de șaisprezece viori mici. Cu acceptul regelui, provoacă o adevărată revoluție muzicală adăugând tradiționalelor viori și trompete, flaute și voci de femei. În plus, este prima dată în istoria muzicii moderne când se formează un corm mixt, alcătuit din nouăzeci de cântăreți, de ambele sexe. Acest cor impresionant participă la toate slujbele religioase, în capela
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Învins”); Verba volant, scripta manent (lat., „Cuvintele zboară, scrisul rămâne”); verbi gratia (v.g.) (lat., „de exemplu”); Veritas odium parit (lat., „Adevărul stârnește ură”); Veto! (lat., „Mă opun!”); Vincit omnia veritas (lat., „Adevărul le Învinge pe toate”); violon d’Ingres (fr. „vioara lui Ingres”); Vivat, crescat, floreat! (lat., „Să trăiască, să sporească, să Înflorească”); Volens, nolens (lat., „Vrând, nevrând”); Vox clamanti in deserto (lat., „Vocea celui care strigă În deșert”); Vox populi, vox Dei (lat., „Vocea poporului este vocea lui Dumnezeu” - afirmația
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
făgăduinți, răchiți, roate (cf. a pune bețe În roate), ruini, suliți, școale, uliți, umilinți etc. Se va păstra genitiv-dativul În -ei: atențiunei, firei, inimei, magistraturei, mărirei, mătușei, nopței etc. În 1902, poetul Ștefan Petică a publicat volumul de versuri Când vioarele tăcură. O antologie de poezie apărută În 1993 la Editura Teora a modificat acest titul În Când viorile tăcură. Pentru „consecvență”, ar fi trebuit să modifice, de exemplu, și versul lui Bacovia „Te uită cum ninge decembre!” În „Te uită
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
genitiv-dativul În -ei: atențiunei, firei, inimei, magistraturei, mărirei, mătușei, nopței etc. În 1902, poetul Ștefan Petică a publicat volumul de versuri Când vioarele tăcură. O antologie de poezie apărută În 1993 la Editura Teora a modificat acest titul În Când viorile tăcură. Pentru „consecvență”, ar fi trebuit să modifice, de exemplu, și versul lui Bacovia „Te uită cum ninge decembre!” În „Te uită cum ninge decembrie!”. Dacă În același text există dublete morfologice (inimii/inimei, făgăduințe/făgăduinți), avem două soluții: fie
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]