66,247 matches
-
la scurt timp după formarea planetei Mercur, ea a fost puternic bombardată de comete și asteroizi pentru o perioadă care s-a sfârșit acum 3,8 miliarde de ani. În timpul acestei perioade de intensă formare a craterelor, planeta a primit impacturi pe toată suprafața sa, aceste impacturi fiind facilitate de lipsa unei atmosfere care să încetinească acele corpuri. În acest timp planeta a fost activă vulcanic, bazine cum ar fi Bazinul Caloris au fost umplute cu magmă din interiorul planetei, care
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
Mercur, ea a fost puternic bombardată de comete și asteroizi pentru o perioadă care s-a sfârșit acum 3,8 miliarde de ani. În timpul acestei perioade de intensă formare a craterelor, planeta a primit impacturi pe toată suprafața sa, aceste impacturi fiind facilitate de lipsa unei atmosfere care să încetinească acele corpuri. În acest timp planeta a fost activă vulcanic, bazine cum ar fi Bazinul Caloris au fost umplute cu magmă din interiorul planetei, care a produs câmpii similare cu mările
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
produs câmpii similare cu mările găsite pe Lună. Craterele de pe Mercur variază în diametru de la câțiva metri până la câteva sute de kilometri în diametru. Cel mai mare crater cunoscut este gigantul Bazin Caloris, cu un diametru de 1.300 km. Impactul care a dat naștere Bazinului Caloris a fost atât de puternic încât a cauzat erupții de lavă și a lăsat un inel concentric de peste 2 km înălțime înconjurând craterul de impact. La antipodul Bazinului Caloris este o regiune întinsă stranie
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
Bazin Caloris, cu un diametru de 1.300 km. Impactul care a dat naștere Bazinului Caloris a fost atât de puternic încât a cauzat erupții de lavă și a lăsat un inel concentric de peste 2 km înălțime înconjurând craterul de impact. La antipodul Bazinului Caloris este o regiune întinsă stranie și deluroasă numită „Terenul Straniu”. Se crede că valurile de șoc de la impact au călătorit în jurul planetei și, când s-au întâlnit la antipodul bazinului (180°, pe partea cealaltă), tensiunile mari
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
a cauzat erupții de lavă și a lăsat un inel concentric de peste 2 km înălțime înconjurând craterul de impact. La antipodul Bazinului Caloris este o regiune întinsă stranie și deluroasă numită „Terenul Straniu”. Se crede că valurile de șoc de la impact au călătorit în jurul planetei și, când s-au întâlnit la antipodul bazinului (180°, pe partea cealaltă), tensiunile mari au cauzat fracturi extensive ale suprafeței. Alternativ, s-a sugerat că acest teren s-ar fi putut forma ca rezultat al convergenței
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
mareice cauzate de Soare - mareele provocate de Soare pe Mercur sunt cu aproximativ 17% mai puternice decât cele provocate de Lună pe Pământ. Ca și suprafața Lunii, suprafața planetei Mercur a suferit efectele proceselor de eroziune cosmică. Vântul solar și impacturile cu micrometeoriți pot sa mărească albedoul și să altereze proprietățile reflectorizante ale suprafeței. Temperatura medie la suprafața planetei Mercur este de 452 K (179 °C), dar variază între 90 K (-183 °C) și 700 K (427 °C), din cauza lipsei atmosferei
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
gravitației diferitelor planete pentru a accelera sau încetini o sondă spațială) și de asemenea prima sondă care a vizitat mai multe planete. Mariner ne-a oferit primele imagini de aproape cu suprafața lui Mercur,acoperită în abundență de cratere de impact dar și alte caracteristici geologice cum ar fi povârnișuri abrupte care au fost explicate prin efectul de micire al planetei ca urmare a răcirii miezului de fier. Din nefericire, datorită duratei sale orbitale, Mariner 10 nu putea să observe decât
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
de lângă Paris, aparatul pilotat de Henri Coandă a scăpat de sub control din cauza lipsei lui de experiență, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare și a luat foc. Din fericire, Coandă a fost proiectat din avion înaintea impactului, alegându-se doar cu spaima și câteva contuzii minore pe față și pe mâini. Pentru o perioadă de timp, Coandă a abandonat experimentele datorită lipsei de interes din partea publicului și savanților vremii. Între 1911-1914 Henri Coandă a lucrat ca director
Henri Coandă () [Corola-website/Science/296590_a_297919]
-
roșie” datorită înfățișării sale văzută de pe Pământ. Culoarea roșiatica se explică prin prezența pe suprafața sa a oxidului de fier. Marte este o planetă telurica (de tip terestru) cu o atmosferă subțire; printre caracteristicile suprafeței se numără și craterele de impact ce amintesc de Luna, dar și vulcani, vai, deșerturi și calote glaciare polare ce amintesc de Pământ. Pe Marte se gaseste cel mai înalt munte cunoscut al Sistemului Solar, Olympus Mons ( m altitudine), precum și cel mai mare canion, numit Valles
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
se gaseste cel mai înalt munte cunoscut al Sistemului Solar, Olympus Mons ( m altitudine), precum și cel mai mare canion, numit Valles Marineris. În anul 2008, în trei articole publicate în revista Nature s-au adus dovezi despre un crater de impact uriaș, lung de 10.600 km și lat de 8.500 de km, care este de apoximativ patru ori mai mare decât craterul Bazinul Polul-Sud-Aitken de pe Lună. Până la misiunea Mariner 4 din 1965 se bănuia că pe suprafața planetei există
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
dioxid de carbon, 3% azot, 1,6% argon, conținând urme de oxigen și apă. Atmosferă este prăfoasa, oferind cerului marțian o culoare maroniu-roșcată. Existența metanului indică faptul că pe planetă a existat, sau există, o sursă de gaz. Activitatea vulcanică, impacturile cu posibile corpuri cerești și existența vieții sub forma unor microorganisme, ca metanogenele, reprezintă posibile surse. În lunile de iarnă, cănd polii sunt permanent în umbră, suprafața îngheață atât de puternic încât 25-30% din întreaga atmosferă se condensează în bucăți
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
km înălțime), Muntele Pavonis (Pavonis Mons - 14 km înălțime) și Muntele Ascraeus (Ascraeus Mons - 18 km înălțime), și cel mai mare canion, Valles Marineris, lung de 4000 km și adânc de 7 km. Pe Marte sunt și numeroase cratere de impact. Cel mai mare crater de pe Marte este Lunca Elenă (Hellas Planitia). Are 2000 km în diametru și 6 km adâncime, acoperit cu nisip de un roșu aprins. Marte are doi sateliți naturali, Phobos și Deimos, ce orbitează foarte aproape de planeta
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
Române din 1859 a dat un impuls deosebit societății și culturii românești. Pe baza unor înalte școli deja existente au fost întemeiate universități la Iași și la București, iar numărul de instituții culturale și științifice a crescut semnificativ. Un mare impact în literatura română l-a avut cercul literar Junimea, fondat de un grup de personalități în jurul criticului literar Titu Maiorescu, în 1863. Acesta a tipărit revista "Convorbiri literare", unde au publicat, printre alții, Mihai Eminescu, poetul național al României, Ion
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
o intensă viața culturală, fiind considerată unul din marile centre culturale europene. Din 1994, de când a fost capitală europeană a culturii, Lisabona găzduiește o mulțime de evenimente internaționale (Expo 98, Tenis World Master 2001, Euro 2004) ce au avut un impact pozitiv asupra dezvoltării activităților și infrastructurii culturale. Imagini
Lisabona () [Corola-website/Science/296616_a_297945]
-
În plus, inventarea telescopului a condus la descoperirea unor planete și sateliți noi. În timpurile mai recente, îmbunătățiri ale telescoapelor și folosirea navelor spațiale fără echipaj au deschis drumul studierii fenomenelor geologice din sistemul solar (studiul munților și craterelor de impact) și a fenomenelor meteorologice sezoniere de pe unele planete (cum ar fi norii, furtunile de nisip și calotele de gheață). Componentul principal al sistemului solar este Soarele, o stea de tip G2 din secvența principală ce conține 99,86% din masa
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
silicații, care formează scoarțele și mantalele planetelor, și metale ca fierul și nichelul, care formează nucleele planetare. Trei din cele patru planete interioare (Venus, Terra și Marte) au o atmosferă destul de densă pentru a genera vremea; toate au cratere de impact și caracteristici tectonice de suprafață, cum ar fi rifturi și vulcani. Termenul de „planetă interioară” nu trebuie confundat cu termenul de „planetă inferioară”, care desemnează planetele mai apropiate de Soare decât Pământul (adică Mercur și Venus). Asteroizii sunt obiecte mici
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
sau scrisorile sale, și așa cum își amintește Caragiale, Eminescu era de multe ori sub influența unor impulsuri inconștiente nestăpânite. Viața lui Eminescu a fost o suprapunere de cicluri de diferite lungimi formate din avânturi alimentate de visuri și crize datorate impactului cu realitatea. Ciclurile puteau dura de la câteva ore sau zile, până la săptămâni sau luni, în funcție de importanța întâmplărilor, sau puteau fi chiar de mai lungă durată când erau legate de evenimentele care i-au marcat viața în mod semnificativ, ca legătura
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Bălți. Astfel, peste 48,5% din populația urbană locuiește în Chișinău, iar dacă adăugăm aici și mun. Bălți, atunci circa 60% din populația urbană a Republicii Moldova locuiește în două orașe, în celelalte 63 orașe locuiesc circa 40% din locuitori. Un impact pozitiv în dezvoltarea celor două urbe a avut prezența unei infrastructuri dezvoltate, forța de muncă califică, o piață de desfacere mai mare, care au atras investiții, în special în capitală. Pe lângă problemele social-economice, există și impedimente politico-legislative. Orașele, cu excepția mun
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
strămutare de pe o moșie pe alta, a dreptului de moștenire a iobagului, și dijma episcopală. O consecință a revoltei țărănești a fost semnarea actului constitutiv al uniunii între marea nobilime, cler, orășenii sași și răzeșii secui Unio Trium Nationum. Un impact masiv asupra societății transilvănene l-a avut și răscoala țărănească în Regatul Ungariei contra nobilimii feudale din 1514 condusă de secuiul din mica nobilime Gheorghe Doja. Decesul prematur al regelui Matei Corvin, marea răscoala țărănească de la începutul secolului XVI și
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
din identitatea națională românească, idee apreciată de Oldson ca fiind un „antisemitism uman”. Oldson estimează ca un paradox, atitudinea lui Iorga (și a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu) da a „avea stimă pentru o mică elită evreiască, disprețuind restul evreilor.” Examinând impactul acestor idei, criticul literar William Totok consideră "Neamul Românesc" ca fiind „cea mai importantă platformă de agitație antisemită dinaintea Primului Război Mondial”. Adesea revista acuza ziarele evreiești "Adevărul" și "Dimineața" că duceau la "iudaizarea" mediului intelectual românesc. Erau criticați românii prietenoși cu
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
de cei mai mulți membri ai UE și a devenit unul dintre cele mai tangibile simboluri ale unității europene pentru cetățenii din Uniunea Europeană. Sportul este reponsabilitatea individuală a statelor membre sau a altor organizații internaționale. Totuși, există unele policiti UE care au impact și în sport, precum libertatea de miscare a muncitorilor care a fost nucleul regulii Bosman care interzice ligilor naționale de fotbal să impună cote pentru jucători de fotbal străini cu cetățenie europeană. Tratatul de la Lisabona prevede că orice aplicare a
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
propagandă, în ambele taberele aflate în luptă. "Articol principal: Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial" Cercetările științifico-tehnice susținute făcute în cadrul efortului de război, (inclusiv eforturile Proiectului Manhattan care au dus la apariția bombei atomice), au avut un impact covârșitor asupra comunității științifice, așa cum au fost crearea rețelei naționale de laboratoare în SUA și apariția unor științe noi, precum cibernetica. În plus, presiunea uriașă pentru efectuarea unui număr mare de calcule necesare diferitelor proiecte, așa cum au fost algoritmii necesari
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
cele civile, ducând la moartea sutelor de mii de civili. Aceste atacuri au culminat cu lansarea celor două bombe nucleare de la Hiroșima și Nagasaki. Proporțiile atrocităților celui de-al Doilea Război Mondial fac parte din moștenirea războiului și au un impact de durată asupra civilizației umane. "Articol principal: Holocaust" Odată cu izbucnirea războiului, Germania a început primul stadiu a ceea ce avea să fie numit Holocaust, masacrarea premeditată, la scară industrială, a 9 până la 11 milioane de oameni, (cifrele sunt aproximative). Grupurile considerate
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
5 l/m². O secetă necruțătoare s-a abătut în anul 1954, când și zăpezile au însumat doar 294,5 l/m². Ceața e prezentă 82 de zile maxim și minim 29 de zile. Covorul biogeografic a evoluat sub semnul impactului antropic. Într-o zonă în care pădurile dețineau 70-80% din suprafață s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să fie de 25,7%, formațiunile dominante fiind cele de stepă și luncile râurilor și pădurile de foioase din jurul orașului
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
se făceau operații pe creier, în cavitatea abdominală și cea toracica. Noile arme puteau provoca noi tipuri de răni îngrozitoare, iar chirurgia plastică încerca să le dea soldaților mutilați o aparentă de normalitate. A apărut o schimbare a atitudinilor colective, impact materializat în distrugeri umane fără precedent și în modificarea relației dintre soldat și ofițer, între individ și stat. Prin mobilizare totală, statul mobilizează în totalitate societatea. Impactul cel mai plac este descris prin numărul pierderilor umane. Pierderile militare se ridicau
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]