KorAP: Find »[drukola/base=acționa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...2590 2591 2592 ...2685 >

67,111 matches

Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615

urmărește interesul personal, societatea civilă pornește de la o premisă diametral opusă: prin efortul fiecărei persoane de a oferi din bunurile sale altora și a ameliora situația comunității, bunăstarea personală va fi de asemenea servită. Într-o economie globalizată, În care acționează forțele impersonale ale pieței, societatea civilă a devenit un refugiu social important. Este locul În care oamenii Își formează un sentiment de Încredere reciprocă și intimitate, obiective comune și o identitate colectivă. Sectorul societății civile este antidotul pentru o lume

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
organizații poate fi atribuit abilității lor de a umple golul lăsat de eșecurile pieței și ale guvernului. OSC-urile sunt mai flexibile decât guvernele și mai ancorate În geografia locului decât corporațiile. Sloganul societății civile este „Gândește la nivel global, acționează la nivel local!”. Organizațiile societății civile acționează adesea peste frontierele naționale În timp ce reprezintă interesele vecinătăților și comunităților locale. Pot fi atât transnaționale și globale, cât și comunale și locale, dovedindu-se astfel agenții sociali ideali pentru a gestiona multitudinea de

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
a umple golul lăsat de eșecurile pieței și ale guvernului. OSC-urile sunt mai flexibile decât guvernele și mai ancorate În geografia locului decât corporațiile. Sloganul societății civile este „Gândește la nivel global, acționează la nivel local!”. Organizațiile societății civile acționează adesea peste frontierele naționale În timp ce reprezintă interesele vecinătăților și comunităților locale. Pot fi atât transnaționale și globale, cât și comunale și locale, dovedindu-se astfel agenții sociali ideali pentru a gestiona multitudinea de probleme care confruntă umanitatea Într-o lume

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
viitor. Revoluțiile Franceză și Americană au fost făcute de tineri. Thomas Paine, marele lider revoluționar, care a luptat atât În revoluția americană, cât și În cea franceză, a spus: „Fiecare epocă și generație trebuie să fie Întotdeauna la fel de liberă să acționeze, ca și epocile și generațiile care le-au precedat 44. Noul vis european este foarte diferit. Nu Împărtășește pasiunea visului american inițial, cu viziunea unui popor ales, tânăr și destinat măreției. Este mai puțin evanghelic și mai răbdător. Obiectivul lui

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
unei autorități superioare. Din nefericire, mecanismele de constrângere sunt slabe. Deoarece ONU nu are o putere de constrângere independentă, trebuie să depindă de acorduri interguvernamentale pentru impunerea de sancțiuni În cazuri de violare a drepturilor omului. ONU nu poate să acționeze fără acordul Consiliului de Securitate. Adeseori, statele membre jonglează cu interese strategice și agende care intră În contradicție, șovăind să impună sancțiuni dure, chiar În cazuri de violări serioase ale drepturilor omului, incluzând genocidul. și aici e dilema. Intenția este

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
Generală - de a Împiedica implementarea legilor referitoare la drepturile umane. Aceasta Înseamnă că ONU nu are altă soluție decât pe aceea de a obține sprijin public mondial pentru sancțiuni și să spere că presiunea internațională va forța statele membre să acționeze cu Înțelepciune și responsabilitate. Chiar de la Început, organizațiile internaționale ale Societății civile au jucat un rol esențial, de catalizator, În pregătirea și adoptarea convențiilor pentru drepturile omului, la fel ca și În monitorizarea și observarea acordurilor. Organizațiile femeilor au avut

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
și adeseori divergente, pe de o parte și drepturile universale ale omului pe de alta, când cele două se ciocnesc de multe ori? Cât de eficiente vor fi mișcările societății civile internaționale În „a gândi la nivel global și a acționa la nivel local”? Pot ele să servească drept o punte de legătură politică Între culturile locale și valorile globale? Va supraviețui experimentul Uniunea Europeană cu cetățenia deteritorializată - supusă statutelor drepturilor universale ale omului? Cât de probabil este ca această soluție nouă

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
și cooperative. Un participant cedează o parte din autoritate grupului, nu neapărat dintr-un sentiment de bunăvoință, ci mai degrabă dintr-un sentiment al fragilității și vulnerabilității comune. Într-o lume complexă, stratificată, cu interacțiuni multiple, nimeni nu mai poate acționa singur. Ne place sau nu, toți suntem vulnerabili și expuși riscurilor. Amenințările sunt globale și nimeni nu este cu adevărat imun la consecințe. Într-o lume a riscurilor, cooperarea nu mai este un lux, ea devine o necesitate pentru a

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
politică unipolară era motivată de noile circumstanțe În care Statele Unite ale Americii s-au găsit În perioada de după evenimentele din 11 septembrie. Administrația Bush argumenta că Într-o eră marcată de terorism global, „forțele armate... trebuie să fie pregătite să acționeze rapid În orice colț Întunecat al lumii”20. Deoarece este imposibil de știut când și unde vor acționa teroriștii, Statele Unite ale Americii trebuie să fie capabile să acționeze În mod preventiv, ca o formă de autoapărare. Secretarul Apărării, Donald Rumsfeld

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
evenimentele din 11 septembrie. Administrația Bush argumenta că Într-o eră marcată de terorism global, „forțele armate... trebuie să fie pregătite să acționeze rapid În orice colț Întunecat al lumii”20. Deoarece este imposibil de știut când și unde vor acționa teroriștii, Statele Unite ale Americii trebuie să fie capabile să acționeze În mod preventiv, ca o formă de autoapărare. Secretarul Apărării, Donald Rumsfeld, a explicat noua situație cu care se confrunta America și restul lumii astfel: „Nu știm ceea ce nu știm

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
eră marcată de terorism global, „forțele armate... trebuie să fie pregătite să acționeze rapid În orice colț Întunecat al lumii”20. Deoarece este imposibil de știut când și unde vor acționa teroriștii, Statele Unite ale Americii trebuie să fie capabile să acționeze În mod preventiv, ca o formă de autoapărare. Secretarul Apărării, Donald Rumsfeld, a explicat noua situație cu care se confrunta America și restul lumii astfel: „Nu știm ceea ce nu știm”21. Aceasta fiind situația, America ar putea să fie forțată

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
evenimentelor de la 11 septembrie este neechivocă În această privință. În de pe acum faimoasa directivă din septembrie 2002 referitoare la securitatea națională, administrația Bush a arătat că „pentru a Împiedica sau preveni... acțiuni ostile ale adversarilor noștri, Statele Unite ale Americii vor acționa, dacă este necesar, În mod preventiv”22. Îngrijorați că teroriștii ar putea intra În posesia armelor de distrugere În masă și ar putea lovi acolo unde vor, Guvernul Statelor Unite ale Americii a spus că nu are altă soluție decât să determine În

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
armelor de distrugere În masă și ar putea lovi acolo unde vor, Guvernul Statelor Unite ale Americii a spus că nu are altă soluție decât să determine În mod unilateral, dacă este necesar, când drepturile suverane ale Statelor Unite ale Americii sunt În pericol și să acționeze În mod corespunzător fără a trebui să se consulte sau să primească aprobarea anterioară a altor guverne. În virtutea noii politici, Statele Unite ale Americii Își asuma deplina libertate de acțiune să invadeze orice țară pe care o bănuiește că adăpostește ori

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
Statele Unite ale Americii a normelor și Înțelegerilor internaționale deschide ușa către lumea hobbesiană a „războiului tuturor Împotriva tuturor”, pe care au sperat că au lăsat-o În urma În cenușa ultimului război mondial. Unii ar putea răspunde: „Până la urmă... nu au acționat multe dintre națiunile membre ale Uniunii Europene În posibila violare a legii internaționale, ca să nu menționăm principiile de guvernare ale Uniunii Europene, alăturându-se Statele Unite ale Americii În «coaliția internațională» din Irak?” Poate. Dar ceea ce este interesant este că diviziunea

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
securitate și ca ele ar putea fi chiar complementare - un fel de analogie În domeniul politicii externe la modelul polițist bun-polițist rău. Ideea este ca Statele Unite ale Americii, cu un potențial militar superior, să-și folosească dominația necontestată pentru a acționa ca un profesor sever, pedepsind pe răufăcători pentru Încălcările și comportamentul lor inadecvat. Uniunea Europeană, cu abilitățile sale În domeniul rezolvării conflictelor și al menținerii păcii, poate acționa ca un factor de reabilitare, ajutându-i pe răufăcători, printr-o combinație de

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
Americii, cu un potențial militar superior, să-și folosească dominația necontestată pentru a acționa ca un profesor sever, pedepsind pe răufăcători pentru Încălcările și comportamentul lor inadecvat. Uniunea Europeană, cu abilitățile sale În domeniul rezolvării conflictelor și al menținerii păcii, poate acționa ca un factor de reabilitare, ajutându-i pe răufăcători, printr-o combinație de ajutor pentru menținerea păcii și ajutor economic, pentru a vedea calea greșită pe care au luat-o și a-și modifica comportamentul. Acest scenariu dublu a fost

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
că o lume unipolară, dominată și controlată de Statele Unite ale Americii, s-ar putea dovedi În final un loc mai puțin sigur pentru toți - nu pentru că America ar avea intenții rele, ci, mai degrabă, deoarece ori de câte ori o singură putere poate acționa ca un hegemon, indiferent cât de nobile ar fi intențiile ei, atrage contramăsuri și răspunsuri punitive. Președintele francez Jacques Chirac a exprimat preocuparea multor altor lideri mondiali atunci când a avertizat că „orice comunitate cu o singură putere dominantă este Întotdeauna

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
Președintele francez Chirac a reiterat poziția țării sale Într-un discurs ținut În față Parlamentului Europei În anul 1999. El le-a spus parlamentarilor că Comandamentul European „nu poate exista cu adevărat până când nu va avea capacitatea autonomă de a acționa În domeniul apărării”79. Britanicii totuși au fost Îngrijorați că o Încercare de a obține autonomie militară europeană ar submina NATO și l-ar deranja pe aliatul american. Angajamentul britanic față de Uniunea Europeană a fost Întotdeauna mai precaut decât cel al

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
are nevoie „de capacitate de acțiune autonomă sprijinită pe forțe militare credibile, mijloacele pentru a decide folosirea lor și pregătirea necesară pentru a răspunde crizelor internaționale”81. Declarația arată În mod clar că nou-propusa forță militară a Uniunii Europene va acționa numai În acele situații În care NATO, În totalitatea sa, nu este implicată, și că nu va dubla operațiile NATO82. Așa cum s-au desfășurat lucrurile, la numai câteva luni după ce Declarația de la St. Malo a fost semnată, NATO a Început

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
rezervelor de sânge În Franța, apariția benzenului În sticlele de apă Perrier În Europa și alte calamități care au afectat mediul și sănătatea. Dacă aceste incidente au contribuit la preocuparea specială pentru o mai bună reglementare, forțe mai puternice au acționat cu mult Înaintea acestor evenimente și au ajutat la definirea unei noi abordări a modalităților de prevenire a riscurilor În Europa. Efectele de lungă durată ale ploii acide asupra Pădurii Negre În Germania; degajarea și diseminarea unui nor radioactiv letal

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
sau al „prevederii”25. „Principiul precauției” a devenit rapid un canon al legii de mediu germane. Acest principiul „trebuie să fie folosit În situații de amenințare potențială serioasă sau ireversibilă asupra sănătății sau mediului Înconjurător, unde există nevoia de a acționa pentru a reduce hazardul potențial Înainte de a exista o dovadă irefutabilă a efectelor dăunătoare, luând În considerare costurile și beneficiile probabile ale acțiunii și inacțiunii”26. Principiul precauției este elaborat să permită autorităților guvernamentale să raspundă preventiv, precum și după ce stricăciunile

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
Noua știința a fost numită „teoria sistemelor” și a pus la Îndoială vechea modalitate de gândire despre starea naturii. Teoria sistemelor a pus de asemenea la Îndoială și restul proiectului iluminist, incluzând și aceasta este foarte important, ideea ființelor autonome acționând Într-o lume detașată, autoreglantă, populată de alte ființe autonome, fiecare maximalizând interesul propriu. Teoria sistemelor susține că natura Întregului este mai mare decât suma părților. Aceasta deoarece reprezintă relația dintre părți - principiul de organizare care animează Întregul -, care crează

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
cred că atunci când oxigenul depășește un nivel tolerabil, un semnal de alarmă declanșează o creștere a producției de metan de către bacteriile microscopice. Metanul migrează În atmosferă, micșorând conținutul de oxigen până când se ajunge din nou la o stare stabilă. (Metanul acționează ca un regulator atât prin adăugarea, cât și extragerea oxigenului din aerul atmosferic.) Interacțiunea constantă și feedbackul dintre ființele vii și conținutul și ciclurile geochimice acționează ca un sistem unificat, menținând climatul și mediul Înconjurător și conservând viața. Planeta devine

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
micșorând conținutul de oxigen până când se ajunge din nou la o stare stabilă. (Metanul acționează ca un regulator atât prin adăugarea, cât și extragerea oxigenului din aerul atmosferic.) Interacțiunea constantă și feedbackul dintre ființele vii și conținutul și ciclurile geochimice acționează ca un sistem unificat, menținând climatul și mediul Înconjurător și conservând viața. Planeta devine mai mult o ființă vie, o entitate autoreglantă care se menține pe sine Însăși Într-o stare stabilă favorabilă continuării vieții. După cum arată teoria Gaia, adaptarea

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
tragem seva. În acele cazuri În care există evidență rezonabilă, dar neconvingătoare, că un anumit experiment științific, aplicație tehnologică sau produs poate provoca daune importante oricărei părți a biosferei, principiul precauției joacă rolul de paznic, asigurând că societatea nu va acționa În mod precipitat, ci va acționa În mod conservator, interzicând sau oprind activități potențiale adverse, până când evidența științifică sugerează că se poate continua sau se găsesc alternative pentru realizarea acelorași obiective. Principiul precauției este mai mult decât un paznic. Este

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]