70,946 matches
-
reținut, în esență, că dispozițiile Legii nr. 60/1991 , potrivit cărora desfășurarea adunărilor publice este permisă doar cu condiția declarării lor prealabile, nu contravin libertății de întrunire, reglementate de Constituția României și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. S-a invocat, cu acel prilej, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu hotărârile din 21 iunie 1985 și 10 octombrie 1979, pronunțate în cauzele Plattform "Arzte fur das Leben" împotriva Austriei și Rassemblement jurassien împotriva Elveției, prin care
DECIZIE nr. 687 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi art. 26 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280164_a_281493]
-
cazul organizării unor adunări publice dintre cele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 60/1991 și, prin urmare, a caracterului ilegal al adunărilor publice care nu respectă această condiție legală, impusă de legiuitor în scopul protecției drepturilor fundamentale ale celorlalți membri ai societății, care nu participă la respectivele adunări. Astfel, în vederea prevenirii dezordinii și a menținerii unei ordini în trafic legiuitorul a reglementat obligația declarării prealabile a oricărei adunări publice, fără ca, prin aceasta, să încalce dispozițiile constituționale referitoare
DECIZIE nr. 687 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi art. 26 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280164_a_281493]
-
a fost ridicată de procurorul de ședință. Pe fond, se arată că acordul de recunoaștere a vinovăției este o grefă preluată din sistemul de drept anglo-saxon în sistemul de drept european, grefă incompatibilă cu legislația românească, ce încalcă dispozițiile Legii fundamentale. Se face trimitere la modalitatea de reglementare a instituției acordului de recunoaștere a vinovăției în sistemul de drept anglo-saxon, mai exact în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii și statele membre ale Commonwealth, state în care acest acord este privit ca
DECIZIE nr. 690 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I - Acordul de recunoaştere a vinovăţiei din titlul IV - Proceduri speciale al părţii speciale a Codului de procedură penală şi, în mod special, a dispoziţiilor art. 480 şi art. 485 alin. (1) lit. b) din acelaşi cod. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280160_a_281489]
-
acestor modificări legislative, ajungând să fie discriminat în raport cu aceștia din urmă. Se conchide că textul criticat încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 și art. 21 alin. (3), precum și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se mai arată că, deși se permite instanței să respingă acordul de recunoaștere a vinovăției atunci când constată că soluția la care s-a ajuns prin încheierea acordului între procuror și inculpat este nejustificat de blândă, instanța nu are dreptul de
DECIZIE nr. 690 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I - Acordul de recunoaştere a vinovăţiei din titlul IV - Proceduri speciale al părţii speciale a Codului de procedură penală şi, în mod special, a dispoziţiilor art. 480 şi art. 485 alin. (1) lit. b) din acelaşi cod. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280160_a_281489]
-
se susține că legiuitorul a reglementat un regim juridic diferit pentru persoane aflate în situații juridice similare, cu consecința încălcării principiului egalității în drepturi, prevăzut la art. 16 din Constituție, dar și a dispozițiilor art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală referitoare la înfăptuirea justiției. 7. Se susține, totodată, încălcarea prin prevederile art. 485 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală a normelor constituționale anterior menționate, precum și ale prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
DECIZIE nr. 690 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I - Acordul de recunoaştere a vinovăţiei din titlul IV - Proceduri speciale al părţii speciale a Codului de procedură penală şi, în mod special, a dispoziţiilor art. 480 şi art. 485 alin. (1) lit. b) din acelaşi cod. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280160_a_281489]
-
la înfăptuirea justiției. 7. Se susține, totodată, încălcarea prin prevederile art. 485 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală a normelor constituționale anterior menționate, precum și ale prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil, întrucât acestea permit instanței judecătorești să respingă acordul de recunoaștere a vinovăției, în condițiile în care apreciază că soluția stabilită este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii sau cu periculozitatea infractorului, dar nu
DECIZIE nr. 690 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I - Acordul de recunoaştere a vinovăţiei din titlul IV - Proceduri speciale al părţii speciale a Codului de procedură penală şi, în mod special, a dispoziţiilor art. 480 şi art. 485 alin. (1) lit. b) din acelaşi cod. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280160_a_281489]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție. 10. Se susține, în schimb, că dispozițiile art. 479 și art. 482 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) și art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală, întrucât nu există niciun argument juridic care să justifice reglementarea de către legiuitor, în cazul acordului de recunoaștere a vinovăției, a unui regim sancționator diferit față de cel prevăzut în cazul recunoașterii învinuirii. Se mai arată că prevederile art. 485 alin. (1
DECIZIE nr. 690 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I - Acordul de recunoaştere a vinovăţiei din titlul IV - Proceduri speciale al părţii speciale a Codului de procedură penală şi, în mod special, a dispoziţiilor art. 480 şi art. 485 alin. (1) lit. b) din acelaşi cod. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280160_a_281489]
-
autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. Art. 75 din Legea fundamentală a introdus, după revizuirea și republicarea acesteia în octombrie 2003, soluția obligativității sesizării, în anumite materii, ca primă Cameră, de reflecție, a Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaților și, pe cale de consecință, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
a celui obligat la plata unui astfel de impozit. Consideră că prevederile criticate sunt contrare art. 1 cu privire la obligația de a respecta drepturile omului și art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și, implicit, contrare și dispozițiilor constituționale ale art. 11 și art. 20. 14. Apreciază că sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 11, art. 20, art. 44, art. 56 alin. (2), art. 136 și art. 139, deoarece, prin conținutul și efectele
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
cu modificările și completările ulterioare, în dosarele nr. 37D/2016 și nr. 172D/2016, raportat la art. 44 și art. 136 din Constituție, precum și la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale arată că aceasta nu poate fi reținută, deoarece dreptul de proprietate este un drept complex, prevăzut, garantat și ocrotit de Constituție prin art. 44 și 136, în limitele prevăzute de lege. În plus, paragraful 2 al art. 1 Primul Protocolul
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
bugetului de stat, precum și a condițiilor de impozitare intră în competența exclusivă a legiuitorului. 23. Referitor la critica de neconstituționalitate față de art. 11 și art. 20 din Constituție, precum și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consideră că aceasta nu poate fi reținută, în măsura în care normele supuse controlului de constituționalitate se aplică în mod egal tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente de avere sau de altă natură. În
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
proprietatea și art. 139 cu privire la impozite, taxe și alte contribuții. De asemenea, sunt menționate prevederile art. 1 cu privire la obligația de a respecta drepturile omului și art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 1 cu privire la protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenție. 29. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 instituie un impozit majorat/progresiv în sarcina persoanelor fizice
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
din Constituție, potrivit căruia "Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege", iar, potrivit art. 56 din Constituție, contribuția cetățenilor la cheltuielile publice constituie o îndatorire fundamentală a acestora, neputându-se reține, de principiu, că prin stabilirea pe cale legală a unui impozit sau majorarea acestuia s-ar leza dreptul de proprietate al unei persoane, prevăzut la art. 44 din Constituție, mai ales că dreptul de proprietate nu
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
cu cele ale art. 139 din Constituție (a se vedea Decizia nr. 477 din 9 noiembrie 2004 , precitată). 33. De altfel, art. 1 referitor la protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale statuează, pe de o parte, cu privire la faptul că "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale, nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
impozitelor ori a altor contribuții (...)." Ca atare, nu se poate reține nici pretinsa contrarietate a prevederilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 cu cele ale art. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, prin prisma dispozițiilor constituționale ale art. 11 și art. 20. 34. În ceea ce privește susținerile privind instituirea, prin normele criticate, a unui regim discriminator, prin prisma așezării juste a sarcinilor fiscale, ca
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare și, ca atare, nu este de natură a aduce atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii sau dispozițiilor art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prisma dispozițiilor constituționale ale art. 11 și art. 20. 36. Pentru considerentele prezentate, Curtea nu poate reține pretinsa înc��lcare a dispozițiilor constituționale și convenționale menționate în susținerea excepției, întrucât prin prevederile criticate nu se încalcă dreptul de proprietate privată
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
formare profesională, astfel încât, în loc de o perspectivă de tip reactiv la cerințele concrete formulate de beneficiari, sistemul să fie în măsură să își planifice dezvoltarea proprie fundamentată pe nevoile prognozate ale economiei. 16. Cooperarea interinstituțională la diferite niveluri este un element fundamental în implementarea Strategiei EFP. De aceea, pentru a asigura coerența și consistența dialogului cu actorii esențiali, pe de o parte și între diferitele politici europene, pe de altă parte, este necesară construirea sistematică a oportunităților pentru cooperare și dialog pentru
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile; ... d) formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural; ... e) educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; ... f) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural. ... Formarea profesională inițială 27. Formarea profesională inițială furnizată prin învățământul profesional și tehnic, numit în continuare ÎPT
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
realizarea propriilor obiective în viață, conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot parcursul vieții; ... b) integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate inclusiv prin educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; ... c) ocuparea unui loc de muncă; ... d) formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural; ... e) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
la dezvoltarea sau completarea cunoștințelor, deprinderilor sau competențelor profesionale ale unei persoane care deține deja o calificare, respectiv dezvoltarea competențelor în cadrul aceleiași calificări, dobândirea de competențe noi în aceeași arie ocupațională sau într-o arie ocupațională nouă, dobândirea de competențe fundamentale/cheie sau competențe tehnice noi. Competențele profesionale se dobândesc pe cale formală, nonformală sau informală care, în sensul Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 , republicată, se definesc astfel: a) prin calea formală se înțelege parcurgerea unui program organizat de un furnizor de
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
de formare profesională a adulților. Program educațional concretizează oferta educațională a unei organizații furnizoare de educație. Mai exact, stabilește pentru fiecare arie de dezvoltare, disciplină, domeniul de studiu/modul de pregătire din planul de învățământ, finalitățile urmărite și evidențiază conținuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea și evaluarea acestora. Persoane care urmează studii/cursuri de formare sunt persoanele care participă la programe de educație/formare profesională într-un alt ciclu de învățământ sau altă
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
sau străinătate, precum și a cercurilor științifice studențești; ... i) organizează și desfășoară activități de pregătire continuă și dezvoltare profesională; ... j) organizează concursurile pentru ocuparea posturilor vacante ale departamentului; ... k) asigură îndrumarea elaborării lucrărilor de licență și disertație; ... l) asigură transmiterea cunoștințelor fundamentale teoretice necesare formării ofițerilor de poliție și ofițerilor de penitenciare, precum și crearea deprinderilor care se impun pentru aplicarea corespunzătoare a acestora în munca operativă, pe specialitățile corespunzătoare profilurilor și liniilor de muncă din Inspectoratul General al Poliției Române și Administrației
REGULAMENT din 2 februarie 2017 de organizare şi funcţionare a Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280059_a_281388]
-
și dezvoltare profesională; ... j) asigură prin consiliul școlii doctorale nivelul științific al tratatelor, cursurilor, notelor de curs elaborate de conducătorii de doctorat pentru îndeplinirea standardelor de calitate; ... k) organizează și desfășoară admiterea la școala doctorală și cursul de masterat "Cercetări fundamentale în ordine publică și siguranță națională"; ... l) organizează colocviile și examenele la programul de studiu de masterat "Cercetări fundamentale în ordine publică și siguranță națională" și asigură îndrumarea elaborării lucrărilor de disertație; ... m) desfășoară activități de cercetare științifică, prin elaborarea
REGULAMENT din 2 februarie 2017 de organizare şi funcţionare a Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280059_a_281388]
-
conducătorii de doctorat pentru îndeplinirea standardelor de calitate; ... k) organizează și desfășoară admiterea la școala doctorală și cursul de masterat "Cercetări fundamentale în ordine publică și siguranță națională"; ... l) organizează colocviile și examenele la programul de studiu de masterat "Cercetări fundamentale în ordine publică și siguranță națională" și asigură îndrumarea elaborării lucrărilor de disertație; ... m) desfășoară activități de cercetare științifică, prin elaborarea de către conducătorii de doctorat și doctoranzii din școala doctorală de studii, articole, monografii etc., precum și activități de implicare în
REGULAMENT din 2 februarie 2017 de organizare şi funcţionare a Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280059_a_281388]