65,778 matches
-
să circule prin noul tunel de sub "Turnhoutsebaan" chiar de la punerea lui în funcțiune, în 2017. De aceea va fi folosită temporar bucla de întoarcere de sub "Rooseveltplaats". În cadrul lucrărilor de reamenajare a "Operaplein" este prevăzută și completa renovare și modernizare a stației de premetrou, după un proiect al biroului de arhitectură Manuel de Solà-Morales.
Opera (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335501_a_336830]
-
Van Eeden (în ) este o stație a premetroului din Antwerpen, care face parte din rețeaua de tramvai din Antwerpen. Stația a fost inaugurată pe 21 septembrie 1990, odată cu Tunelul Brabotunnel, sub numele de Frederik van Eeden, și este situată sub Piața Frederik van Eeden din cartierul
Van Eeden (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335511_a_336840]
-
Van Eeden (în ) este o stație a premetroului din Antwerpen, care face parte din rețeaua de tramvai din Antwerpen. Stația a fost inaugurată pe 21 septembrie 1990, odată cu Tunelul Brabotunnel, sub numele de Frederik van Eeden, și este situată sub Piața Frederik van Eeden din cartierul Linkeroever. Van Eeden este singura stație a premetroului localizată pe malul stâng al Scheldei
Van Eeden (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335511_a_336840]
-
face parte din rețeaua de tramvai din Antwerpen. Stația a fost inaugurată pe 21 septembrie 1990, odată cu Tunelul Brabotunnel, sub numele de Frederik van Eeden, și este situată sub Piața Frederik van Eeden din cartierul Linkeroever. Van Eeden este singura stație a premetroului localizată pe malul stâng al Scheldei. Este poziționată la capătul Brabotunnelului, la doar câțiva metri de malul râului, și este construită la mare adâncime. Stația are 65 de metri lungime și este în întregime placată cu cărămidă. Una
Van Eeden (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335511_a_336840]
-
situată sub Piața Frederik van Eeden din cartierul Linkeroever. Van Eeden este singura stație a premetroului localizată pe malul stâng al Scheldei. Este poziționată la capătul Brabotunnelului, la doar câțiva metri de malul râului, și este construită la mare adâncime. Stația are 65 de metri lungime și este în întregime placată cu cărămidă. Una din intrări este situată lângă stația de autobuz de deasupra. La nivelul -1 se găsește o sală spațioasă pentru bilete, iar la nivelul -2 se află două
Van Eeden (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335511_a_336840]
-
stâng al Scheldei. Este poziționată la capătul Brabotunnelului, la doar câțiva metri de malul râului, și este construită la mare adâncime. Stația are 65 de metri lungime și este în întregime placată cu cărămidă. Una din intrări este situată lângă stația de autobuz de deasupra. La nivelul -1 se găsește o sală spațioasă pentru bilete, iar la nivelul -2 se află două peroane poziționate la adâncimi diferite. Conceptul clasic al stațiilor de pe malul drept a fost abandonat aici, deoarece sala de
Van Eeden (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335511_a_336840]
-
întregime placată cu cărămidă. Una din intrări este situată lângă stația de autobuz de deasupra. La nivelul -1 se găsește o sală spațioasă pentru bilete, iar la nivelul -2 se află două peroane poziționate la adâncimi diferite. Conceptul clasic al stațiilor de pe malul drept a fost abandonat aici, deoarece sala de bilete este întreruptă pe circa 50% din suprafață. Acest lucru creează o conexiune vizuală cu peroanele. În sala de bilete se găsește o lucrare în teracotă a lui May Claerhout
Van Eeden (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335511_a_336840]
-
cu peroanele. În sala de bilete se găsește o lucrare în teracotă a lui May Claerhout, în ton cu decorația în colțuri a tavanului. Tunelul și rampa de acces la suprafață în strada "Blancefloerlaan" au împreună 442 de metri lungime. Stația asigură alimentarea cu electricitate pentru întreaga rețea de tramvai până la punctul terminus din Linkeroever. Deși stația este echipată cu sisteme de pompare a aerului de mare putere, totuși suferă de acumulări de condens deasupra peroanelor. Din 1 septembrie 2012, tramvaiul
Van Eeden (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335511_a_336840]
-
în ton cu decorația în colțuri a tavanului. Tunelul și rampa de acces la suprafață în strada "Blancefloerlaan" au împreună 442 de metri lungime. Stația asigură alimentarea cu electricitate pentru întreaga rețea de tramvai până la punctul terminus din Linkeroever. Deși stația este echipată cu sisteme de pompare a aerului de mare putere, totuși suferă de acumulări de condens deasupra peroanelor. Din 1 septembrie 2012, tramvaiul care circula prin stație a fost înlocuit de tramvaiul . În total, stația este deservită de tramvaiele
Van Eeden (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335511_a_336840]
-
electricitate pentru întreaga rețea de tramvai până la punctul terminus din Linkeroever. Deși stația este echipată cu sisteme de pompare a aerului de mare putere, totuși suferă de acumulări de condens deasupra peroanelor. Din 1 septembrie 2012, tramvaiul care circula prin stație a fost înlocuit de tramvaiul . În total, stația este deservită de tramvaiele liniilor, , și .
Van Eeden (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335511_a_336840]
-
terminus din Linkeroever. Deși stația este echipată cu sisteme de pompare a aerului de mare putere, totuși suferă de acumulări de condens deasupra peroanelor. Din 1 septembrie 2012, tramvaiul care circula prin stație a fost înlocuit de tramvaiul . În total, stația este deservită de tramvaiele liniilor, , și .
Van Eeden (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335511_a_336840]
-
cu autostrada A12. "Amerikalei" și "Britselei" poartă numărul drumului național N113, în timp ce "Frankrijklei" și "Italiëlei" sunt parte a drumului național N1. Până în anii 1930, "de Leien" se prezentau ca trei străzi paralele cu circulație bidirecțional. Acesta este motivul pentru care stațiile de tramvai de pe porțiunile de bulevard încă nemodernizate se află atât de departe de trotuare: tramvaiele circulau în ambele direcții. După cel de-Al Doilea Război Mondial benzile de circulație au fost convertite pentru trafic unidirecțional, dar, până în anii 1960
De Leien () [Corola-website/Science/335509_a_336838]
-
direcții. După cel de-Al Doilea Război Mondial benzile de circulație au fost convertite pentru trafic unidirecțional, dar, până în anii 1960, tramvaiele, atât cele locale cât și cele care făceau legătura cu comunele învecinate, aveau uși pe ambele părți, iar stațiile se aflau în zona centrală dintre sensurile de circulație. Partea sudică a "de Leien" a fost complet reamenajată în primii ani ai secolului al XXI-lea. Tramvaiele și autobuzele au acum propria lor cale dedicată în mijlocul bulevardelor. La stânga și la
De Leien () [Corola-website/Science/335509_a_336838]
-
O stație fantomă este o gară sau o stație de metrou care nu a fost niciodată sau nu mai este în mod curent în funcțiune. Termenul provine de la cuvântul german "Geisterbahnhöfe", care desemna anumite stații ale rețelelor berlineze de transport U-Bahn și
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]
-
O stație fantomă este o gară sau o stație de metrou care nu a fost niciodată sau nu mai este în mod curent în funcțiune. Termenul provine de la cuvântul german "Geisterbahnhöfe", care desemna anumite stații ale rețelelor berlineze de transport U-Bahn și S-Bahn închise în perioada divizării Berlinului din
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]
-
O stație fantomă este o gară sau o stație de metrou care nu a fost niciodată sau nu mai este în mod curent în funcțiune. Termenul provine de la cuvântul german "Geisterbahnhöfe", care desemna anumite stații ale rețelelor berlineze de transport U-Bahn și S-Bahn închise în perioada divizării Berlinului din timpul Războiului Rece. De atunci, termenul a ajuns să desemneze orice stație subterană care nu se află în funcțiune, în special cele de pe liniile de metrou
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]
-
în mod curent în funcțiune. Termenul provine de la cuvântul german "Geisterbahnhöfe", care desemna anumite stații ale rețelelor berlineze de transport U-Bahn și S-Bahn închise în perioada divizării Berlinului din timpul Războiului Rece. De atunci, termenul a ajuns să desemneze orice stație subterană care nu se află în funcțiune, în special cele de pe liniile de metrou. Există stații fantomă pe linii funcționale, dar există și stații fantomă pe linii care nu sunt încă sau nu mai sunt în exploatare. Un exemplu pentru
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]
-
rețelelor berlineze de transport U-Bahn și S-Bahn închise în perioada divizării Berlinului din timpul Războiului Rece. De atunci, termenul a ajuns să desemneze orice stație subterană care nu se află în funcțiune, în special cele de pe liniile de metrou. Există stații fantomă pe linii funcționale, dar există și stații fantomă pe linii care nu sunt încă sau nu mai sunt în exploatare. Un exemplu pentru acestea din urmă este gara olandeză Soestduinen, al cărei mobilier a fost demontat și îndepărtat abia
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]
-
în perioada divizării Berlinului din timpul Războiului Rece. De atunci, termenul a ajuns să desemneze orice stație subterană care nu se află în funcțiune, în special cele de pe liniile de metrou. Există stații fantomă pe linii funcționale, dar există și stații fantomă pe linii care nu sunt încă sau nu mai sunt în exploatare. Un exemplu pentru acestea din urmă este gara olandeză Soestduinen, al cărei mobilier a fost demontat și îndepărtat abia după 10 ani de la închidere. Există stații complete
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]
-
și stații fantomă pe linii care nu sunt încă sau nu mai sunt în exploatare. Un exemplu pentru acestea din urmă este gara olandeză Soestduinen, al cărei mobilier a fost demontat și îndepărtat abia după 10 ani de la închidere. Există stații complete, dar goale, sau stații care au fost construite în perioade de "boom", dar nu au mai fost terminate ori recepționate. Exemple bune în acest sens sunt stațiile belgiene incluse în „Micul ghid al Marilor Lucrări Inutile” ("Le petit guide
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]
-
care nu sunt încă sau nu mai sunt în exploatare. Un exemplu pentru acestea din urmă este gara olandeză Soestduinen, al cărei mobilier a fost demontat și îndepărtat abia după 10 ani de la închidere. Există stații complete, dar goale, sau stații care au fost construite în perioade de "boom", dar nu au mai fost terminate ori recepționate. Exemple bune în acest sens sunt stațiile belgiene incluse în „Micul ghid al Marilor Lucrări Inutile” ("Le petit guide des Grands Travaux Inutiles"): cele
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]
-
a fost demontat și îndepărtat abia după 10 ani de la închidere. Există stații complete, dar goale, sau stații care au fost construite în perioade de "boom", dar nu au mai fost terminate ori recepționate. Exemple bune în acest sens sunt stațiile belgiene incluse în „Micul ghid al Marilor Lucrări Inutile” ("Le petit guide des Grands Travaux Inutiles"): cele ale metroului din Charleroi sau ale premetroului din Antwerpen, care au construite, dar niciodată puse în exploatare. Stațiile fantomă nu apar de obicei
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]
-
bune în acest sens sunt stațiile belgiene incluse în „Micul ghid al Marilor Lucrări Inutile” ("Le petit guide des Grands Travaux Inutiles"): cele ale metroului din Charleroi sau ale premetroului din Antwerpen, care au construite, dar niciodată puse în exploatare. Stațiile fantomă nu apar de obicei pe orarele mijloacelor de transport, pe indicatoarele din stațiile aflate în uz sau pe biletele de călătorie. O excepție au constituit-o stațiile din Berlin. În rețeaua de metrou din Londra există câteva stații închise
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]
-
Inutile” ("Le petit guide des Grands Travaux Inutiles"): cele ale metroului din Charleroi sau ale premetroului din Antwerpen, care au construite, dar niciodată puse în exploatare. Stațiile fantomă nu apar de obicei pe orarele mijloacelor de transport, pe indicatoarele din stațiile aflate în uz sau pe biletele de călătorie. O excepție au constituit-o stațiile din Berlin. În rețeaua de metrou din Londra există câteva stații închise, iar unele din ele au fost folosite ca decor pentru filme. Metroul din Paris
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]
-
ale premetroului din Antwerpen, care au construite, dar niciodată puse în exploatare. Stațiile fantomă nu apar de obicei pe orarele mijloacelor de transport, pe indicatoarele din stațiile aflate în uz sau pe biletele de călătorie. O excepție au constituit-o stațiile din Berlin. În rețeaua de metrou din Londra există câteva stații închise, iar unele din ele au fost folosite ca decor pentru filme. Metroul din Paris numără 11 stații fantomă, din care două, Haxo și Porte Molitor, nu au fost
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]