648,330 matches
-
satisfăcător pentru speranțele de atunci. Indiscutabil, evenimentele care au urmat au marcat evoluțiile politico-economice. În fața acțiunilor agresive ale Rusiei la adresa Parteneriatului Estic, situația a căpătat o altă evoluție. Pentru Balcani, cea mai descurajantă perspectivă a fost, fără îndoială, declarația președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la preluarea președenției Executivului de la Bruxelles: „Nu va exista nici o extindere în următorii cinci ani”. S-a conturat, încet, dar vizibil, transformarea optimismului începutului în neîncrederea privind aderarea la o Europă unită. În aceste condiții, apărea firească
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
ani”. S-a conturat, încet, dar vizibil, transformarea optimismului începutului în neîncrederea privind aderarea la o Europă unită. În aceste condiții, apărea firească întrebarea: care mai este locul Balcanilor în construcția europeană? De la început s-a putut spune că preocuparea Comisiei Europene privind această zonă nu a încetat: au fost elaborate rezoluții privind reformele din Serbia, Kosovo, Muntenegru și Macedonia, precum și evaluări în legătură cu respectarea statului de drept, nivelul activităților împotriva corupției, discriminarea, gradul reformelor structurale. Intenții necesare, dar, așa cum rezultă după
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
prin cooperare de tip regional. Tot la reuniunea menționată, Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia au semnat un acord pentru înființarea unui Birou de Cooperare al Tineretului Regional, cu sediul la Tirana, cu buget finanțat de țările balcanice și Comisia Europeană. Asemenea acțiuni sunt așteptate, dar încă firave în contextul complicat al momentului. Proiectul german inițiat în 2014 a supus atenției organizarea a cinci summit-uri până în 2018, pentru urmărirea progreselor înregistrate. În esență, se avea în vedere accelerarea proceselor
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
se avea în vedere accelerarea proceselor de reformă și sporirea oportunităților de natură economică, precum și încurajarea cooperării în regiune. Aceste obiective sunt importante, dar țările balcanice așteaptă mai mult, mai concret, mai eficient, pentru că timpul promisiunilor a trecut. Până în 2020, Comisia Europeană are în vedere sprijin de 1 miliard de euro pentru conectarea rețelelor regionale principale de transport, pentru sporirea fluenței legăturilor europene. Ce se va întâmpla cu certitudine nu se prea știe în Balcani, pentru că structura proiectului este legată de
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
impuse de Bruxelles. Albania, candidat oficial din 2014, a aprobat târziu modificările constituționale necesare aderării în luna iulie acest an și a amânat discuțiile pentru luna decembrie a.c. Muntenegru are, pe lângă problemele cu justiția, infracționalitatea și mediul, și lipsa acordului Comisiei Europene privind adoptarea monedei unice europene, introdusă unilateral încă din 2002. Macedonia trăiește într-o dispută fără sfârșit cu Grecia privind numele și cu Bulgaria în legătură cu problema minorităților, rămânând cu satisfacția... statutului de țară candidat. Serbia este stopată în obținerea
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
Imediat după căderea Zidului Berlinului, România stabilea, în 1990, relații diplomatice cu UE, semnând în același an un Acord de Comerț și Cooperare. A urmat depunerea de către România a cererii de aderare la Uniunea Europeană, în 1995. Patru ani mai târziu, Comisia Europeană recomanda începerea negocierilor de aderare a României. Odată cu lansarea oficială, în anul 2000, a procesului de negociere a aderării, se făcea trecerea la o nouă etapă de consolidare a relațiilor dintre România și Uniunea Europeană. Anii care au urmat au
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
și aici deopotrivă progrese și pași înapoi. Dat fiind faptul că romii din România sunt cel mai mare grup dintre țările menționate (pe baza datelor Consiliului Europei, se estimează un număr de 1.850.000 de romi), autoritățile române și Comisia Europeană au convenit asupra unor principii pentru programarea și implementarea proiectelor care au ca beneficiari romii. Au urmat valuri de proiecte - Strategia Guvernului României de Incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012-2020, cu o parte dedicată perioadei
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
mai degrabă un caracter de protocol. Ce să înțelegem de pe urma acestei vizite? După cum s-a aflat din surse guvernamentale, noul Executiv de la București nu intenționează ca în momentul de față să încheie vreun acord cu Fondul Monetar Internațional și cu Comisia Europeană. Se cunoaște că ultimul acord de tip preventiv semnat de țara noastră cu aceste instituții financiare a expirat în toamna anului trecut, după negocieri purtate mai bine de un an, mai mult formale, fără să fie concepută o scrisoare
FMI, iarna… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296363_a_297692]
-
de alta să „descurajeze” din start venirea lor. Pentru cea de-a doua opțiune, liderii de la Bruxelles au în vedere alocarea de sume suplimentare de bani pentru dezvoltarea statelor africane de origine. În acest context, promisiunile de la Bruxelles curg. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunțat lansarea Fondul fiduciar de urgență al UE în vederea combaterii cauzelor profunde ale migrației ilegale din Africa. Fondul este constituit din 1,8 miliarde de euro, sumă provenită atât din bugetul Uniunii Europene, cât și din
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
lor (cele comerciale, Politica Agricolă Comună etc), la toate acestea adăugându-se și sumele imense care „se scurg” ilicit din Africa prin intermediul multinaționalelor, aproximativ 50 miliarde de dolari pe an (dublu față de ajutorul din partea UE), relevă un raport publicat de Comisia Economică a ONU pentru Africa. În aceste condiții, statele africane argumentează fenomenul migrației cu faptul că le este împiedicată dezvoltarea. De aici dezacordul între poziția africană asupra migranților și cea a UE: pentru Uniunea Africană, sărăcia și catastrofele naturale provocate
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
pentru toată Africa”, iar premierul Somaliei, Omar Abdirashid Ali Sharmarke, a fost și mai tranșant: „Africa are nevoie de investiții, nu de opere de caritate”. Este greu de previzionat ce ar putea urma în condițiile în care există estimări ale Comisiei Europene care arată că aproximativ trei milioane de refugiați și migranți ar putea sosi în Europa până în anul 2017. Poate tocmai de aceea șefa politicii externe europene, Federica Mogherini, punctează faptul că „UE și Africa stau în față cu provocări
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
elaborată „Strategia comună UE-Africa”, stipulând deziderate ca „pacea și securitatea, democrația, buna guvernare și drepturile omului, dezvoltarea sustenabilă și creșterea continentală”. Urmare a creării Programului Panafrican, care prevede alocarea din partea europeană a 845 milioane de euro în perioada 2014 - 2020, Comisia Europeană a aprobat primele 12 proiecte care vor fi implementate până în 2017, ce ating, printre altele, și teme ca migrația și dezvoltarea.
Relaţiile UE – Africa şi controversele migraţiei () [Corola-website/Journalistic/296369_a_297698]
-
Comisia Europeană a aprobat suma de 320 milioane de euro pentru proiectul spitalelor regionale care urmează să fie construite la Iași, Cluj și Craiova. Finanțarea face parte din Programul Operațional Regional destinat investițiilor în infrastructura de sănătate din România. Demararea acestui
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
în infrastructura de sănătate din România. Demararea acestui important proiect strategic a devenit o prioritate națională, având în vedere că țara noastră se află pe ultimele locuri în clasamentul sistemelor sanitare europene. Guvernul român a primit toate asigurările de la oficialii Comisiei Europene cu privire la îndeplinirea acestui proiect public de anvergură internațională. Spitalele românești sunt construite în proporție de 70 la sută înainte de anul 1900. Multe dintre ele nu mai pot fi aduse la standardele instituțiilor similare din vest. Doar unități medicale precum
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
atenția autorităților. Este adevărat, la altă scară și într-o nouă formulă. Actualul context politic și economic este favorabil. Autoritățile guvernamentale par dispuse să redeschidă programul construcției de spitale regionale noi. Guvernul este încrezător în această generoasă asigurare dată de Comisia Europeană în privința alocării a 320 de milioane de euro pentru proiectul celor trei unități spitalicești de la Iași, Craiova și Cluj. Însuși ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, anunță că repune pe agendă construcția spitalelor regionale de urgență, cu precizarea că dorește ca
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
cele trei obiective să constituie una din prioritățile mandatului său. Forul european este pregătit să finanțeze obiectivele cuprinse în sistemul național de intervenții, disponibilitate certificată de comisarul european Corina Crețu în discuția avută cu ministrul Sănătății, la sfârșitul anului 2015. Comisia Europeană investește în spitalele românești De fapt, ce ar însemna ca România, beneficiind de ajutorul CE, să aibă, în doi-trei ani, primele spitale regionale la standarde europene? Ar da siguranță și încredere pacienților față de actul medical românesc. Apoi, ar opri
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
se cuvenea pe drept, știind că adevărul său artistic nu va fi înțeles prea ușor de cei care administrau lumea. Nu a fost decât începutul; proiectul lucrării sale în memoria lui Spiru Haret, o anume fântână, a fost respins de comisia oficială. Iar pentru el, copilul de țăran din Hobița, Spiru Haret fusese într-adevăr o anume „fântână”, cea care i-a dat posibilitatea să-și astâmpere setea de cunoaștere prin exact școlile ce le întemeiase acesta, cu înălțătorul gând de
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
moderniza România. Cei care conduceau România atunci - dar și cei care au condus România mai târziu - n-au înțeles profunzimea sensibilității și complexitatea expresiei prin care Brâncuși dorea să fie înțeleasă, construită și interpretată această modernitate. După nesupunerea față de juriul Comisiei care își dorea un bust conform al medicului Carol Davila, Brâncuși, după un ocol pe la Hobița copilăriei, pleacă literalmente pe jos, așa cum am punctat, către Viena. După o scurtă perioadă, în care lucrează și vizitează muzee, pleacă mai departe la
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
României, Klaus Iohannis, discuțiile cu omologul său ucrainean Petro Poroșenko au reflectat importanța etnicilor români care trăiesc în statul vecin: „Am discutat cu președintele Poroșenko cu privire la nevoia de a răspunde mai bine necesităților și doleanțelor românilor din Ucraina. Reluarea activității Comisiei Guvernamentale pentru Minorități, după o pauză, prea lungă, de 10 ani, va contribui, cu siguranță, la atingerea acestui obiectiv. De asemenea, ne dorim să intensificăm cooperarea dintre cele două țări atât în domeniul cultural, cât și educațional. Sperăm ca Institutul
Conlucrând cu istoria () [Corola-website/Journalistic/296384_a_297713]
-
an, împreună cu MECTS și Inspectoratele Școlare Județene din județele unde elevii ucraineni studiază limba maternă, se organizează olimpiada de limba și literatura ucraineană, etapele județeană și națională, unde, pe lângă excursie și cazare, se oferă și premii pentru participanți și membrii comisiilor. În opinia mea, un alt sprijin important îl constituie parteneriatele încheiate între școlile cu predare în limba ucraineană și Uniunea Ucrainenilor din România, pentru programul ,,Școala Altfel”. Avem încheiate parteneriate cu Universitățile din Cluj Napoca și București, unde există specializări de
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
comerciale bilaterale au atins nivelul de 3,3 miliarde de dolari. Rusia și România continuă activitatea comună comemorativă de cinstire a eroilor, studierea istoriei lungi și complicate a relațiilor bilaterale; în urmă cu doar câteva luni a avut loc ședința Comisiei istoricilor pentru probleme complexe. -În ultuimul an, ați fost preocupat de activitatea Centrului Rus de Știință și Cultură de la București. -În continuarea temei am aniversat 35 de ani de la zborul cosmic al lui Dumitru Dorin Prunariu, primul și singurul cosmonaut
Interviu cu E.S. Oleg Malginov, Ambasador al Federaţiei Ruse la Bucureşti () [Corola-website/Journalistic/296402_a_297731]
-
de la Chișinău, pe parcursul exercitării multiplelor responsabilități pe care le-a avut, Marian Lupu a demonstrat o atitudine pragmatică și moderată, circumscrisă imprimării și susținerii unui curs european pentru Republica Moldova. Atât în calitate de ministru al Economiei și responsabil al părții moldovene în Comisia mixtă de colaborare bilaterală moldo-română, în mandatul guvernării comuniste, cât și ca speaker al Parlamentului și de președinte interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu a adoptat o poziție de deschidere și echilibru în relațiile cu România, evitând atitudinile emoționale ori acuzațiile
Între pragmatism, echilibru si viziune europeană by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296412_a_297741]
-
și Verificare. De această dată, există voci care se ridică împotriva rapoartelor care constată slabe rezultate în lupta anticorupție din țara vecină. Contestând prelungirea monitorizării, eurodeputata bulgară Iliana Iotova arată că „Bulgaria trebuie să-și rezolve singură problemele evidențiate de Comisia Europeană prin Mecanismul de Monitorizare și Verificare.Problema luptei contra corupției și criminalității organizate și cea a reformei judiciare nu pot fi soluționate cu rapoarte și observații”. Mai mult, Iotova consideră că MCV, introdus la aderarea Bulgariei și a României
Bulgaria şi dosarul Schengen () [Corola-website/Journalistic/296410_a_297739]
-
consideră că MCV, introdus la aderarea Bulgariei și a României la Uniunea Europeană pentru monitorizarea reformei justiției și a combaterii corupției, „în prezent este într-un blocaj”: „În Bulgaria, rezultatele așteptate de la MCV nu sunt cele dorite, iar rapoartele elaborate de Comisia Europeană în cadrul acestui mecanism sunt adesea folosite în Bulgaria și România pentru dispute politice și nu ca instrument pentru realizarea obiectivelor stabilite”. Și totuși, progresele certe ale justiției din România sunt apreciate mai cu seamă în favoarea țării noastre, în problema
Bulgaria şi dosarul Schengen () [Corola-website/Journalistic/296410_a_297739]
-
vecin și partener în interiorul Uniunii Europene. Ani la rând au fost emise serii de declarații oficiale de bună vecinătate, promisiuni de eforturi pentru îmbunătățirea continuă a climatului dintre cele două țări, au avut loc ședințe comune ale guvernelor, reuniuni ale Comisiei Mixte Româno-Ungare de Cooperare Economică, la finalul cărora se anunța că „s-au înregistrat progrese în multe domenii” ș.a. De pildă, în octombrie 2014, ministrul ungar de Externe Péter Szijjártó spunea despre relația cu România că este una „de importanță
Ungaria şi „jocul la două capete” () [Corola-website/Journalistic/296411_a_297740]