648,330 matches
-
fiecărui maghiar este Ungaria”, aluzie străvezie la faptul că Budapesta acordă cetățenie maghiară pe bandă rulantă locuitorilor din Transilvania. Și toate acestea în condițiile în care orice încercare politică a revizionismului este respinsă atât de statul român cât și de Comisia Europeană. Ce se mai poate vorbi despre statornicie și predictibilitate în cazul politicii maghiare față de România?...
Ungaria şi „jocul la două capete” () [Corola-website/Journalistic/296411_a_297740]
-
fie semnată o Declarație privind viitorul UE după „Brexit”. Nu ar fi o surpriză, întrucât și la Summitul Informal din Malta, din 3 februarie, s-au arătat interesați de o asemenea construcție liderii Olandei, Belgiei și Italiei. Până și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a susținut această schimbare la față a Europei, pe care o sfătuia să capete mai multă „flexibilitate”. Numai că, în contrast cu bunăvoința arătată de cei puternici amintiți ceva mai sus, în numeroase țări se susține că o Europă
La răscruce de vânturi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296415_a_297744]
-
noastră, colții crizei se mai resimt încă și se speră ca prin conjugarea de eforturi, împreună cu partenerele din perimetrul european, să fie pornite motoarele productive ale economiei comunitare. Aceasta se pare a fi unica noastră șansă. Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2015 definește o seamă de acțiuni ce urmăresc o schimbare reală în ce privește creșterea economică și investițiile pentru a genera beneficii concrete pentru cetățeni. De semnalat că acest nou program prevede o intervenție minimă în viața de zi
O „tranziţie” cu cântec… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296439_a_297768]
-
cursurilor de limbă română din școlile publice din Timoc. Faptul că aceasta era o adevărată politică de stat o demonstrează opoziția autorităților la acțiunile dedicate ameliorării situației educației în limba maternă pentru români. Ani la rând, Șerbia a tergiversat lucrările Comisiei mixte româno-sârbe, care ar fi trebuit să analizeze și să rezolve solicitările punctuale ale etnicilor români din Șerbia. Nimic nou: aceeași politică Intenția țării vecine de a adera la Uniunea Europeană a schimbat oarecum abordarea. Au intrat în scenă trei factori
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
Au intrat în scenă trei factori externi implicați în determinarea practicilor educaționale privind introducerea cursurilor de limbă maternă în Șerbia de Nord-Est (Timoc): România, ca stat de apartenență a minorității române din Șerbia, cu drept de intervenție în sprijinul acesteia; Comisia Europeană și Înaltul Comisar OSCE pentru Minorități Naționale. Schimbarea atitudinii Șerbiei genera Protocolul celei de-a două sesiuni a Comisiei Mixte România - Republică Șerbia pentru Protecția Minorităților Naționale. În ceea ce privește accesul la educație în limba română, România a solicitat încă de
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
de Nord-Est (Timoc): România, ca stat de apartenență a minorității române din Șerbia, cu drept de intervenție în sprijinul acesteia; Comisia Europeană și Înaltul Comisar OSCE pentru Minorități Naționale. Schimbarea atitudinii Șerbiei genera Protocolul celei de-a două sesiuni a Comisiei Mixte România - Republică Șerbia pentru Protecția Minorităților Naționale. În ceea ce privește accesul la educație în limba română, România a solicitat încă de atunci înregistrarea rapidă de progrese în aplicarea Protocolului - introducerea în programa școlară a cursului de limbă și cultura română, demararea
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
acasă sunt nevoiți să trăiască în lipsuri și mizerie cruntă... Mai bine de englezi. Ei se duc direct la sursă, adică în Iordania și alte țări din Orientul Mijlociu, unde sălășluiesc în derivă 1.500.000 de sirieni și unde o comisie britanică își alege forța de muncă pentru diverse domenii. Și se întorc cu ei acasă, pe post de... ajutor umanitar dat refugiaților. Dar... odată cu sosirea valului de emigranți a apărut și temerea că vor pătrunde în Citadela europeană grupuri jihadiste
Asediul Citadelei europene by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296460_a_297789]
-
1997, Bruxelles a progresat constant către statutul său actual de capitală de facto a UE; despre o capitală efectivă, de iure, nici că poate fi vorba. Tratatul de la Amsterdam a oficializat Bruxelles ca sediu al celor două principale instituții europene, Comisia și Parlamentul European; acesta din urmă avea sediul la Strasbourg, dar s-a apropiat tot mai mult de Bruxelles, unde se întrunește trei săptămâni din patru, în favoarea principiului de co-decizie Parlament - Comisie. Așa a apărut în inima orașului un centru
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
ca sediu al celor două principale instituții europene, Comisia și Parlamentul European; acesta din urmă avea sediul la Strasbourg, dar s-a apropiat tot mai mult de Bruxelles, unde se întrunește trei săptămâni din patru, în favoarea principiului de co-decizie Parlament - Comisie. Așa a apărut în inima orașului un centru european, dominat de Parlamentul European, unica instituție europeană aleasă prin vot direct de cei peste 507 de milioane de cetățeni ai Uniunii. Consiliul Uniunii Europene, format din reprezentanții guvernelor statelor membre, are
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
prin vot direct de cei peste 507 de milioane de cetățeni ai Uniunii. Consiliul Uniunii Europene, format din reprezentanții guvernelor statelor membre, are de asemeni o clădire superbă în această zonă a orașului, imobilul Justus Lipsius, construit în anii ’90. Comisia Europeană, gardianul Tratatelor, funcționează în imobilul Berlaymont, pe care îl vedem frecvent la jurnalele de știri; clădirea a fost construită în 1960 de arhitecții Lucien de Vestel, Andre Polak și Jean Gilson. Se adaugă însă acestor trei instituții foarte cunoscute
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
la jurnalele de știri; clădirea a fost construită în 1960 de arhitecții Lucien de Vestel, Andre Polak și Jean Gilson. Se adaugă însă acestor trei instituții foarte cunoscute și importantul Comitet Economic și Social European, un organism consultativ, partener al Comisiei și vocea societății civile din țările membre, ale cărei drepturi le apără. Nu mai puțin important este Comitetul Regiunilor, care trebuie să fie consultat în privința oricărei decizii care poate afecta autoritățile locale sau regionale din statele membre, cum ar fi
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
Această concentrare de instituții și birouri, accentuată după 2004, a început să ridice probleme incomode municipalității și locuitorilor capitalei. Desigur, belgienii au fost măguliți de statutul orașului lor de capitală a Uniunii Europene. Palatul Parlamentului European, clădirile care adăpostesc birourile Comisiei Europene, pletora de sedii ale celor mai diferite organizații și firme cu interese variate gravitând în jurul acestora adaugă strălucirea lor unui ansamblu urban strălucitor și el. Dar adevărul este că există aici și germenii unor nemulțumiri, căci populația permanentă a
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
tema negocierilor Macedoniei nu a mai figurat pe agenda Consiliului European... În anul 2005, Uniunea Serbia și Muntenegru începea procedurile de intrare în marea familie europeană. Un an mai târziu, însă, cea din urmă își declara independența, începând discuții separate. În 2010, Comisia Europeană aviza favorabil cererea țării, iar doi ani mai târziu debutau și negocierile. Dar acesta s-a dovedit un proces de durată, întrucât Muntenegru încă are de reformat sectoare importante, cum ar fi justiția, infracționalitatea, mediul înconjurător. Interesant de menționat
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
întrucât Muntenegru încă are de reformat sectoare importante, cum ar fi justiția, infracționalitatea, mediul înconjurător. Interesant de menționat este faptul că țara a adoptat în mod unilateral moneda unică europeană încă din anul 2002, chiar dacă nu a primit acceptul din partea Comisiei Europene, organism care și-a declarat nemulțumirea față de acest gest în nenumărate rânduri. După cum se cunoaște, există o serie întreagă de reguli pe care un stat trebuie să le îndeplinească pentru a putea adopta euro, dar Muntenegru a „sărit peste
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
multe alte cazuri, cu păreri diferite. „Uniunea ar trebui să abandoneze discuțiile cu Turcia pe tema calității acesteia de membru, pentru că diferențele dintre cele două entități sunt prea mari”, consideră cancelarul Austriei, Christian Kern. Pe de altă parte, însă, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, afirmă că „nu ar fi productiv să fie încheiate negocierile de aderare a Turciei” și că „nu se constată o poziție comună a tuturor statelor membre în această direcție”. Acesta este, succinct, tabloul general al stadiului
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
diplomatice. Care ar putea fi rezultatul extinderii UE cu Turcia? La fel de greu de previzionat (poate chiar mai greu) ca în cazul celorlalte state care aspiră la această calitate. Mai ales dacă ținem cont de binecunoscuta declarație de la începutul mandatului noii Comisii Europene, care anunța că procesul de extindere va lua o pauză de câțiva ani... În ciuda dificultăților, toate aceste țări continuă să spere și să facă eforturi. Mai mult, pe lângă zona Balcanilor de vest, chiar și unele dintre statele din Parteneriatul
Extinderea UE – pe când şi încotro? () [Corola-website/Journalistic/296463_a_297792]
-
UE continuă demersurile de implementare a Strategiei Dunării, considerată una dintre prioritățile actualului mandat al Comisiei Europene.Fluviul Dunărea este unul dintre reperele geografice definitorii pentru întreaga Europă și în special pentru România, al cărei statut de „stat dunărean” are o conotație de mare semnificație pentru poporul român. În acest context, preocuparea europeană pentru domeniu vine
Regiunea Dunării, prioritate continentală () [Corola-website/Journalistic/296462_a_297791]
-
mare semnificație pentru poporul român. În acest context, preocuparea europeană pentru domeniu vine în întâmpinarea proiecțiilor românești legate de prosperitatea zonei. Astfel, „Programul de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării”, în valoare de 222 de milioane de euro, recent adoptat de Comisia Europeană, este un nou pas în direcția punerii în aplicare cu succes a Strategiei UE pentru regiunea Dunării. Începând din această toamnă, Programul va sprijini proiecte de cooperare transnațională în conformitate cu prioritățile Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Concentrarea geografică a
Regiunea Dunării, prioritate continentală () [Corola-website/Journalistic/296462_a_297791]
-
a alocat 1,14 miliarde euro pentru proiecte sociale și de de dezvoltare economică ale regiunii (în special nordul Finlandei și Groenlanda) în perioada 2007 - 2013. Din aceste considerente, încă din 2008, liderii europeni atrăgeau atenția, într-un raport al Comisiei Europene, asupra evoluțiilor, perspectivelor și atitudinii Uniunii față de regiune, menționând că „există riscul unui conflict cu Rusia pe motiv de exploatare a resurselor” și că „încălzirea globală crește amenințările la securitatea internațională”. Documentul avertiza totodată că „Uniunea Europeană trebuie să se
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
of the Arctic”). S-a vorbit atunci despre „politici, tendințe, implicații, perspective”, dar acțiunile concrete prin care Uniunea Europeană să-și urmărească interesele în Zona Arctică se lasă și azi așteptate. Încă nu este foarte clar ce atitudine va avea noua Comisie Europeană față de tema Nordului, cum vor evolua structurile deja existente, dacă va fi pus în aplicare preconizatul „Centru de Informații Arctic” al Uniunii Europene, dacă se va putea separa tema arctică de contextul nefavorabil al relațiilor UE-Rusia, dacă Uniunea va
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
ca un tot unitar în materie. Iar auspiciile nu sunt dintre cele mai bune: UE prezintă un tablou fragmentat când vine vorba despre Zona Arctică, lăsată până acum în seama Serviciului de Acțiune Externă (din perspectivă diplomatică) și a multor comisii și directori (din pescuit, politică regională, mediu, transport etc) din punct de vedere economic. Așadar, nici vorbă de o voce unitară a Uniunii Europene în fața evoluțiilor de anvergură din zona Polului Nord. Totuși, posibilități de remediere există. Politicile comunitare pentru Zona
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
de acord să mai plătească salvarea Greciei. Astfel, în timpul negocierilor, Germania și Finlanda s-au pronunțat pentru o ieșire a acestei țări din zona euro, chiar temporară, iar opinia lor era împărtășită de Olanda, Lituania, Slovacia, Estonia sau Slovenia. Dar Comisia Europeană, Franța, Italia și Ciprul au susținut rămânerea țării în Eurozonă. Atitudinea UE per ansamblu și a statelor membre este la fel de divizată și în problema refugiaților. „Nordul împotriva Sudului, Marea Britanie contra tuturor, dominația germană... această criză este ca un test
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
pe criterii etnice în Transilvania... Un alt punct sensibil al diferențelor de optică în interiorul UE este respectarea democrației. Cazul cel mai notoriu este al Ungariei. O scurtă trecere în revistă a evenimentelor din ultimii ani arată că în anul 2012, Comisia Europeană atrăgea atenția guvernului conservator de la Budapesta că, dacă nu va schimba imediat legislația care era considerată „derapaj democratic”, va fi adus în fața justiției. După cum este binecunoscut, era vorba despre controversatele modificări aduse Constituției sau unor regulamente care afectau sistemul
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
pe politicianul german Peer Steinbrueck să ceară excluderea Ungariei din UE, „pentru că nu mai este un stat democratic”. Trei ani mai târziu, la începutul lui 2015, același premier ungar Viktor Orban, care stârnise toate aceste furtuni, era întâmpinat de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, cu un zâmbet și formula „Salut, dictatorule”. Gestul, care a făcut înconjurul lumii, arată abordarea reală de la „centru” a așa-numitelor „derapaje de la democrație” ale Ungariei... Politica energetică a Uniunii Europene include, la rându-i, o
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
Din nou, ca de atâtea alte ori, Șerbia își lua angajamente. Documentul prevedea, printre altele, ca pentru partea română „sunt inacceptabile” încercările de standardizare ale așa-numitei „limbi vlahe”, distincte de limbă română, în vederea folosirii acesteia în educație și administrație; Comisia mixtă, constatând că minoritatea română nu este reprezentată ca atare în Parlamentul Republicii Șerbia, a recomandat Șerbiei să remedieze această situație, cerând părții sârbe să ia în considerare posibilitatea modificării legislației naționale pentru a permite reprezentarea directă a minorității române
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]