67,111 matches
-
cauză externă, exprimată în studiul din 1995, și arată că verbele care denotă evenimente cu cauză externă sunt verbe de schimbare de stare (break 'a rupe, a sparge', open 'a deschide'), care descriu o forță externă sau o entitate care acționează asupra altei entități. Astfel de verbe au întotdeauna utilizări tranzitive și utilizări intranzitive, în care cauza externă nu este explicită, deci participă la alternanța cauzativă. Un eveniment cu cauză internă este conceptualizat ca fiind determinat de proprietățile inerente ale entității
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
reducere; reducerea este o operație mai complexă decât reflexivizarea și se aplică unui verb cauzativ invizibil. Reinhart (1996) arată însă că există o singură operație de reducere, care derivă predicatele cu un singur loc de la predicate cu două locuri; operația acționează asupra unei perechi de roluri (intern și extern) și îl poate reduce pe oricare: ● reducerea rolului intern > rolul extern e realizat > structură inergativă reflexivă; ● reducerea rolului extern > rolul intern e realizat > structură inacuzativă. Reinhart (1991) încearcă să găsească răspuns la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
germană. Aceste operații sunt: reflexivizarea, expletivizarea (decauzativizarea) și saturarea. Și în acest studiu, autoarele pledează împotriva analizei inacuzative a reflexivelor. (A) Reflexivizarea este operația care generează verbe reflexive de la intrări tranzitive. Verbul reflexiv denotă o acțiune în care argumentul Agent acționează asupra lui însuși. Aceeași morfologie apare și cu alte tipuri de predicate: reciproce, inacuzative, verbe cu subiect Experimentator, construcții medii, impersonale, pasive. Autorii arată că verbele cu se nu pot fi considerate ca fiind tranzitive, se nu este un obiect
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
reflexive sunt derivate prin operații lexicale (prin reflexivizare) care afectează rolul tematic intern, legându-l de rolul tematic extern și blocând astfel așezarea sa în poziția obiectului. Autoarele propun următorul parametru: Parametrul Lex−Syn: GU permite operațiilor de aritate să acționeze în Lexicon și în Sintaxă. Operațiile de aritate prin care se reduce valența au întotdeauna efectul de a suprima realizarea sintactică a unui rol tematic al verbului. În cazul pasivului, argumentul suprimat este încă disponibil semantic, de aceea, pasivul poate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2002)122 a arătat că sintaxa nu poate schimba grila de roluri a unui predicat (eliminarea, modificarea și adăugarea de roluri tematice nu sunt permise după inserția sintactică); manipularea grilei de roluri este posibilă numai în Lexicon. Operațiile din sintaxă acționează asupra structurii sintactice, care este deja asociată cu reprezentarea semantică a unui eveniment. Operația de concentrare se poate aplica și în sintaxă, pentru că aceasta nu modifică compoziția rolurilor tematice, ci numai le adună împreună; operația nu are nevoie să ajungă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cassé la branche ' Vântul/Jean a rupt creanga' La branche s'est cassée ' Creanga s-a rupt' Le bruit/Jean a fâché Pierre ' Zgomotul/Jean l-a supărat pe Pierre' Pierre s'est fâché 'Pierre s-a supărat'. (C) Saturarea acționează asupra unui rol care este prezent la nivelul interpretării, acceptând adăugarea instrumentului. Chierchia (1995)125 a identificat două tipuri de saturare (ambele leagă o variabilă prin închidere existențială): (a) standard; (b) arbitrarizare − creează un tip diferit de variabilă, XARB, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Mi-am tăiat degetul). Autoarea (Manoliu-Manea 1993: 79−80) atrage atenția asupra faptului că, în cazul reflexivelor verbelor tranzitive ce exprimă faptul că întregul suferă/este afectat, construcția cu acuzativul este mai frecvent expresia unui subiect nonagentiv − întregul nu a acționat deliberat pentru a afecta Pacientul (M-am lovit la picior de o piatră), în timp ce construcția cu dativul duce la o interpretare agentivă a subiectului (Mi-am lovit piciorul de o piatră). În română, o creștere a gradului de agentivitate este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diagnosticele referitoare la atribuirea rolurilor tematice sau cele legate de semantica compozițională sunt, de asemenea, diagnostice de adâncime. Levin și Rappaport Hovav (1995: 19−20) sunt de părere că o teorie explicativă a inacuzativității trebuie să arate care diagnostic inacuzativ acționează în ce fel. Multe diagnostice inacuzative sunt restrânse la subclase de verbe inacuzative coerente semantic. Toate diagnosticele privind inacuzativitatea de suprafață nu sunt adevărate diagnostice, ci sunt sensibile la anumite subiecte postverbale ale verbelor intranzitive, motive discursive determinând poziția postverbală
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
O. În structura antipasivă, A devine S, îndeplinind condițiile sintactice pentru subordonare și coordonare, iar O este repoziționat în cazul locativ. Astfel, structura antipasivă devine intranzitivă. Structura reflexivă, intranzitivă, diferă semantic de reflexivul din limbile occidentale: reflexivul arată că agentul acționează numai în mod voluntar asupra lui însuși. YIMAS Limbă polisintetică, papua, vorbită în Noua Guinee. 1 000 de vorbitori. Limbă ergativă la nivel morfologic, nu și sintactic. Partiție ergativă complexă, determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele de persoana 1 dual
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de diferența dintre ritul galican și cel vetero-roman (roman vechi). Monarhia carolingiană nu a rămas indiferentă în fața acestei constatări - ceea ce pentru noi ar părea că ține exclusiv de sfera ecleziastică sau, cel mult, de cea muzicală - și, prin urmare, a acționat prompt. Pepin și descendenții săi, de fapt, nu se considerau simpli laici, precum precedenții regi merovingieni, ci suverani dotați cu o învestitură divină, vizibilă prin ungerea cu uleiul sacru: considerau, deci, că era de datoria lor să se ocupe în
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
a conducătorilor Republicii Moldova. Declarația chema parlamentele tuturor statelor din Europa și din lume să facă demersurile necesare pe lângă guvernele lor pentru recunoașterea independenței Republicii Moldova și exprima întreaga disponibilitate a Birourilor Permanente de a sprijini Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova „și de a acționa în spiritul comunității noastre de neam și destin.” Documentele adunate din diferite colecții și din alte lucrări, românești și străine, înlesnesc precizarea hotarului de răsărit al statului românesc Moldova și al României, în condițiile impactului cu Rusia țaristă și, apoi
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pământ strămoșesc, ideea de patrie, de națiune și de stat”. În a sa lecție inaugurală, ținută la Universitatea din Cluj, în ziua de 11 noiembrie 1919, cu prilejul deschiderii cursului de Istoria Transilvaniei, Ioan Lupaș preciza factorii istorici care au acționat în procesul de dezvoltare a neamului nostru: 1. Factorul geografic, teritoriul în marginile căruia s-a format și a dăinuit; 2. Factorul etnografic, „acest amalgam al dacilor și romanilor”, supus - pe timpul năvălirilor - unei singure influențe mai puternice, aceea a slavilor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
amenințarea ei după cucerirea Constantinopolului (1453) a influențat tot mai pronunțat situația din nord-estul Europei, mai întâi a Țării Românești și, apoi, a Moldovei. Proclamat domn în aprilie 1457, Ștefan cel Mare a fost preocupat de consolidarea domniei și a acționat pentru apărarea hotarului de răsărit. În prima jumătate a domniei - apreciază Ion Nistor - domnitorul s-a preocupat aproape necontenit de chestiuni basarabene. A luptat cu polonii pentru redobândirea Hotinului, a recucerit cu grele jertfe Chilia și a apărat-o în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
24 ianuarie, în noul context al luptei pentru unitate național-statală de la începutul anului 1918. Gazeta „România Nouă” de la Chișinău publica cu acest prilej Declarația semnată de reprezentanți ai românilor din diferite teritorii locuite de aceștia, care exprima hotărârea de a acționa cu mai multă energie, în calitate de cetățeni ai noului stat unitar: „Începând cu ziua de astăzi, în care toți românii trebuie să serbeze amintirea celei dintâi uniri, săvârșite la 1859, între cele două țări românești, noi, cei mai jos iscăliți, potrivit
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
române, a tradițiilor și a obiceiurilor strămoșești. Parte componentă a vechii Moldove, Basarabia a suferit diferite influențe, dar a rămas în esență un teritoriu românesc. Prăbușirea țarismului a dat posibilitatea popoarelor subjugate din Rusia să-și afirme aspirațiile și să acționeze în virtutea lor. Și în Basarabia s-a produs o clarificare rapidă a obiectivelor și a căii de urmat, largi categorii de populație, cercuri și personalități politice, organe de presă au organizat numeroase întruniri, congrese etc., și-au spus cuvântul în legătură cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
țării, în cazul nostru din Basarabia, a contribuit la creșterea curentului democratic la nivel național. Aleși prin sistemul votului universal, deputații și senatorii basarabeni au contribuit la adoptarea unor măsuri importante, după cum au avut posibilitatea să protesteze împotriva abuzurilor, să acționeze pentru înlăturarea sau limitarea ilegalităților. Opera începută de Sfatul Țării, în ce privește reforma agrară, a fost continuată, statul român ținând seama de particularitățile regionale. Au fost desființate practic proprietățile de peste 100 ha, iar proprietatea mică și mijlocie a ajuns să dețină
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
-se astfel a doua mare conflagrație a secolului al XX-lea. La 6 septembrie, România și-a declarat neutralitatea. În timp ce armata poloneză se opunea ofensivei hitleriste, la 17 septembrie 1939 armata sovietică a pătruns pe teritoriul Poloniei. Uniunea Sovietică a acționat în conformitate cu punctul 2 al protocolului secret adițional pactului. Putem aprecia că declanșarea războiului mondial a grupat - pentru o anumită perioadă și într-un anumit sens - pe de o parte Germania hitleristă și Uniunea Sovietică și, pe de altă parte, Polonia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cu mult eroism în luptele de eliberare a teritoriilor răpite în iunie 1940. În cele 35 de zile de lupte grele, desfășurate pe întreaga suprafață a Basarabiei și a nordului Bucovinei, Armata 4 română și, respectiv, Armata 3 română, au acționat cu 473.103 militari; eliberarea s-a făcut prin jerfa a 24.396 de militari, morți, răniți sau dispăruți (până la 31 iulie 1941). Cheltuielile efectuate pentru întreținerea armatei operative în această campanie s-au ridicat la 18.163,3 milioane
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sau alta, Londra precizase că nu recunoscuse modificarea de teritoriu din 28 iunie 1940, dar acum, față de declarația lui Molotov, era de acord cu atitudinea sovietelor. În noile împrejurări, din primăvara anului 1944, Marea Britanie și S.U.A. nu erau dispuse să acționeze în favoarea României. Declarația din 2 aprilie 1944 a fost urmată de prezentarea de către U.R.S.S. a condițiilor de armistițiu cu România, ce urmau să fie trimise lui Ion Antonescu și lui Iuliu Maniu, prin Barbu Știrbei, care se afla la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
atât mai mult că guvernul Republicii nu specifică în mod limpede inexactitățile de care se plânge. Guvernul Regal se limitează să constate că declarațiile presupuse astăzi ca inexacte concordau odinioară pe deplin cu modul de a vedea și de a acționa a guvernului Ucrainei, care condamna atunci politica de acaparare și de cuceriri a țarismului. Nu este de prisos să-și reamintească că numitul guvern nu ridica atunci nici o pretenție cu privire la Basarabia și că avusese grijă să declare că Nistrul forma
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
12 septembrie 1944, Moscova Guvernul și Înaltul Comandament al României, recunoscând faptul înfrângerii României în războiul împotriva Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii și a celorlalte Națiuni Unite, acceptă condițiunile armistițiului, prezentate de către Guvernele sus-menționatelor trei Puteri aliate, acționând în interesul tuturor Națiunilor Unite. Pe baza celor de mai sus, reprezentanții Guvernului și Înaltului Comandament Român, ministru de stat și ministrul de Justiției, L. Pătrășcanu, ministru subsecretar de stat al Afacerilor Interne, adjutant al Maiestății Sale Regelui României, general
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
D. Dămăceanu, principele B. Știrbey și d. G. Popp, având depline puteri, pe de o parte, și reprezentantul Înaltului Comandament Aliat (Sovietic), mareșal al Uniunii Sovietice R. I. Malinovski, autorizat pentru aceasta de către Guvernele Uniunii Sovietice, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii, acționând în interesul tuturor Națiunilor Unite, pe de altă parte, au semnat următoarele condițiuni: ...................................................................................................................................... 4. - Se restabilește frontiera de stat între Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice și România, stabilită prin acordul sovieto-român din 28 iunie 1940. ...................................................................................................................................... 19. - Guvernele aliate socotesc hotărârile Arbitrajului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nici la acțiuni sau măsuri îndreptate împotriva celeilalte Înalte Părți Contractante. Art. 4. Înaltele Părți Contractante se vor consulta între ele cu privire la toate chestiunile internaționale importante, care ating interesele celor două părți. Art. 5. Înaltele Părți Contractante declară că vor acționa în spiritul prieteniei și al colaborării, în scopul dezvoltării mai departe și al întăririi legăturilor economice și culturale dintre ambele State, urmând principiile respectului reciproc față de independența și suveranitatea lor, precum și al neamestecului în terburile interne ale celuilalt Stat. Art.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Pactul și Protocolul său adițional secret sunt nule ab initio, iar consecințele lor trebuie eliminate. În contextul dezvoltării și aprofundării procesului general european, al edificării unei noi arhitecturi politice și de securitate în Europa și creării spațiului uman unic european, acționînd pe baza dialogului și a conlucrării mutuale, ținînd cont de noile realități, participanții la Conferința de la Chișinău se pronunță în favoarea unor soluții politice care să conducă la eliminarea actelor de injustiție și abuz comise prin recurgerea la forță, dictat și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a consecințelor nefaste ale acestuia, îndreptate împotriva drepturilor și intereselor poporului român. Recunoscând independența Republicii Moldova, Guvernul României declară că este gata să procedeze la stabilirea de relații diplomatice, să acorde sprijinul necesar autorităților Republicii Moldova pentru consolidarea independenței sale și să acționeze pentru dezvoltarea raporturilor de colaborare frățescă dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului. Guvernul României își exprimă încrederea că celelalte țări participante la CSCE vor acorda întregul lor sprijin noului stat independent, îl vor primi cu brațele deschise în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]